* * *

intră lumină în trandafiri
de când fugim
de capătul lumii

ne mărturisim
fără scăpare
în adevărul
cărnurilor noastre

grădina târzie
şi cerul proaspăt stors
pe sânii tăi moi
te strâng timid
într-o fotografie

ai gust de totdeauna
în poveştile cu îndrăgostiţi

aştrii sunt lenţi
în anonimat

noi în căinţă
nu

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

cui îi pasă de bâlbele
sânilor tăi
atunci când
tu săruţi concentric
spicele de grâu?

gogyohka de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

când eşti
în preajma mea,
femeie,
şi descătuşezi
aştrii din văzduh
lumina mă învaţă
de-a pururi

eoni de alb
fără trup
pe rănile mele
mute

cât aş vrea
să râdem împreună
de ocean
şi de albastrul lui

nu ştie cât de roz suntem
pe dinăuntru

unge-mă cu carnea ta
întru pacea inimii

suflarea ta caldă
să fie
titlul poveştii noastre
cu şi despre
nisipuri

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

pământul scade în noi femeie
iar umbrele ne aprobă răceala

văile nu mai sunt solemne
nici calmul mugurilor

să
adunăm rănile în siguranţă
şi să consimţim dispreţul vântului

acel totdeauna din noi
nu ne mai înspăimântă

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

mărturiseam
prada, leoaicei
şi fuga
către flăcări
însingurat
în papyrusuri şi cerneală

luminând întunericul
din iazuri
necunoscute
stânjenelului şi ambrei

vestind
iasomia şi piersicile
de pe sânii ei
repetaţi aievea
în vise adoratoare
şi cedri

clipeam doar pentru
a o cuprinde
în poveştile mele
despre
florile de neroli
şi a nu o încheia

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

sărutul nostru pare o rugăciune

în el ne auzim inocenţa
şi tăcem fără scuze

câtă cruzime

liniştea
se sprijină
pe un înger
şi zboară

strângem
bezna
sub un
deal de lumină

auzim porumbei
cum trosnesc
pe buzele noastre

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

din întunericul pernei
îmi înfăţişez dragostea
înaintea ta, femeie

tu,
cea care ai unit puncte în mine
şi m-ai încercuit
cu braţele tale senine

tu,
cea care ai renegat
ceaţa din ochii mei
şi ţi-ai creat trup de lumină

tu,
cea care repeţi apele
cu coapsele tale proaspăt înmugurite
şi cu sfârcurile tale bruşte
imiţi dorinţa în ochii mei

fii gazda focului meu
acum cât îţi plantez
cascade în pântec

îngăduie-mi
să povestesc zorilor
aştrii din tine

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

pricina verii -
apele risipite
sub ochi fără scop

haiku de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

cât de frumos
îmi pare părul tău
dat după ureche

cât de moi
îmi par
tăcerile tale

parcă-şi revin
la simţire
odată cu glasul meu

cât de fini
îmi par genunchii tăi
atunci când
mâinile mele
repetă tandreţea

cât de mult
te pot căuta
în nisipurile altor tărâmuri
şi totuşi iubirea mea
să te strângă mereu
în aceeaşi ţară din piept

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

spune-mi,
te-a iubit cineva
atât de mult încât să fie dispus
să te caute în umbrele fiecărei pietre?

fiindcă visul nostru
era acolo
dinaintea lumii

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisindu-mă

ia-mă de gât,
repară-mă

asta ştii să faci
de când ai fost creată,
femeie

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

aseară
am fost
în slujba viselor tale

mi-am cunoscut
însemnătatea

acum iată
aştept mâhnit
o lumină nemotivată

particip la ceaţă
din calvarul meu

îmi fracturez singurătatea
citind poeme scrise de tine

acum câteva ore
îmi faceai cu mâna
timid de pe trotuar
(încercai să defineşti
o lacrimă)

era luni
iar numele tău devenea
o tradiţie în mine

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

în prag de amurg-
deasupra leşurilor
doar o acvilă

haiku de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

cel ce se risipeşte pe sine
stă mereu în preajma mării

aceasta se opreşte în dânsul
atunci când vântul e orb
iar pielea facultativă

el strânge fantomele celor vii
într-o grămadă moartă
si nu respiră

nisipul nu trage niciodată la sorţi

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

câte chipuri străine vor înnopta pe feţele noastre
şi câte curcubeie ne vor separa
de acum înainte?
vom mulţumi orgoliilor
pentru cât ne-au dispreţuit
surâsurile şi inimile pregătite de lumină?

am făcut bine?
suntem oare liberi atunci când
ne blestemăm cu lacrimi perfecte?

opreşte-mi carnea te rog

sângele meu nu mai are direcţie
s-a oprit în dragostea de tine
şi a amorţit

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne iubim acum
cât nu e semnal
pe planetă
şi nimeni nu vede
de sărutul nostru.

gogyohka de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

fii caldă precum zăpada
de sub sănii
(vreau să deosebesc
iernile de bulgări.)

catren de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

dar ce-ar fi viaţa fără vocea ta blândă?
fără parfumul tău de floare de câmp?
fără buzele tale ce vestesc cerul cu tot cu primăvară?
ar mai îngheţa oare pământul sub pântecul lunii?

fă-ma una cu mângâierea

pregăteşte-mă de tăcere, căci mâna ta
are formă
de cruce şi ramă

priveşte
cât pot dura în tine

ţi-ai gasit
un călău
care îţi demonstrează legendele
şi te povesteşte

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţile

Nopţile, când îmi amintesc iarăşi de noi,
totdeauna pe întuneric şi ameninţaţi totdeauna,
îmbrăţişaţi sub ghilotină mereu,
totdeauna obsedaţi de timp şi de noapte,
hăituiţi de umbre în care ne recunoaştem pe noi,
totdeauna ca în prima noapte a lumii
şi totdeauna vorbind despre sfârşitul iubirii,
totdeauna amintindu-ne de mări şi de soare
şi totdeauna pe acest nisip negru al nopţii
fără să ştim dacă mâine vom mai fi împreună,
totdeauna aşteptând cuţitul ghilotinei să cadă,
totdeauna despărţirile,
totdeauna dragostea ameninţată de alţii
şi de noi înşine,
totdeauna sub acest soare negru
care ne luminează, când se ating, mâinile,
totdeauna înfricoşaţi că mâinile noastre
vor ajunge la capătul dragostei noastre
şi totdeauna visând să ne iubim fără să ştim
dacă suntem primii oameni pe lume sau ultimii,
dacă lumea începe cu noi sau sfârşeşte.
Totdeauna dragostea în umbră ca înţelepţii lui Rembrandt,
ea care n-are nevoie de înţelepciune, ci de speranţă
şi totuşi, dacă vom muri vreodată, dragostea noastră
va muri nu din pricina nopţii,
ci din pricină că noi înşine am ameninţat-o prea mult.

poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima fotografie

În ultima fotografie îţi treceai uşor
mâna prin părul proaspăt sărutat
de o adiere dintr-un ecou târziu
al întâlnirii noastre.

Zâmbeai ca la o altă amintire dintr-un
vis în care alergam până la noi
şi înapoi - şi tu ajungeai mereu înaintea mea-
apoi ţie îţi creştea copilăria din ochi,
iar eu îmbătrâneam până la umerii tăi
umbriţi de două bretele
prin care te scurgeai până în sângele meu
obosit de vreme.

Şi totuşi mi se părea că în fotografie uitaseşi
să-mi spui că nu poţi
să dormi bine
fără noi.

poezie de Victor Iacobescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

îţi vei afla
astă seară
bărbatul

pe cel
ce amintea de tine
dinainte să-i fii

cel ce
te-a căutat
în toate firele
de iarbă necrescută
atunci când
inima ta
pulsa de sub sân
toate cântecele lumii

pentru el
te-ai înfăşurat
în aur,
vânt

şi te-ai risipit

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!