* * *
podeaua nu-ți mai adăpostește pașii
nu mai e nimeni
care să deschidă aeru-n mine
cine să trântească ușile
sau cine să dea muzica mai încet
nu știu dacă mai poți
vedea sau simți
mă conformez
gnossienelor lui Satie
nu le cânt
ce sens ar avea?
nici măcar paharul gol
de pe masă
nu mai știe să asculte
atâta liniște
pe o pernă plânsă
nici măcar
heruvimii
nu au cunoscut-o
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
* * *
puritatea
ne-a unit
(așa spune în povestea noastră)
bezna din mine
și lumina ce adăpostește scuzele universului
(nici zeii nu știau
că se poate astfel
întru iubirea de om)
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu nu știu
Eu nu știu cum să mă numesc,
Nici nu știu ce-i omenesc.
Nici lumea nu o recunosc,
Nici viața ce o trăiesc.
Eu nu știu uneori ce mai gândesc,
Nici ce-mi doresc, ce pot să iubesc.
Nici focul ce arde în mine,
Nici cine-l aprinde, cine-l întreține.
Eu nu știu de unde tot vine
Atâta dor în zile senine.
Atâtea lacrimi transpuse în rime,
Atâta chemare de tine.
Eu nu știu cine mă cheamă,
Cine visele tot îmi destramă.
Cine îmi alungă liniștea în penumbră
Pe unde gândurile îmi tot zburdă.
Eu nu știu cine mai sunt,
Ce legământ am pe acest pământ.
Cu cine l-am făcut, cine la hotărât.
Cine înaintea mea a știut.
Eu nu știu ce-i început, când a-început
Cum toate se-nvârt într-un tot nesfârșit.
Nu știu unde am greșit, dacă am greșit,
În tot ce-am făcut, în tot ce-am iubit.
Eu nu știu când m-am pierdut atât de mult,
Prin atâtea cuvinte tăcute doar pentru tine.
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiți ca aidoma unui copil. Un nou-născut nu știe nici frica, nu știe nici virusul, nu știe nimic. Fii Liniștea dinaintea cuvintelor pentru că ea nu cunoaște nimic. Nu știe nici măcar frica. Nici măcar curajul. Nici măcar credința și nici măcar îndoiala. E dincolo de orice dualitate. Și mai ales e dincolo de naștere și moarte.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
LXXXV
Cine ești tu, cititorule care-mi vei citi poemele, de azi într-o sută de ani?
Nu-ți pot trimite nici măcar o singură floare din belșugul
acestei primăveri, nici măcar un singur firicel de aur din bogatele mine ale acestor nori.
Deschide-ți larg ușile și privește afară.
Culege din înflorita-ți grădină înmiresmatele amintiri
ale unor flori veștede, răsărite în urmă c-un veac.
În bucuria inimii tale o vei putea simți și pe aceea care a-nfiorat până la cântec inima unui frate de-al tău,
într-o dimineață de primăvară, făcându-l să-și trimită glasul extatic la drum, către tine, cititorul meu de azi într-o sută de ani.
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul (1913), traducere de Petre Solomon
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în engleză.
Cartea "Gora Vol. 2" de Rabindranath Tagore este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Dacă nu faci pașii cei mici, nimeni, nici măcar tu însuți, nu va avea încredere că îi vei face pe cei mari. Nu fii asemenea omului care a ieșit semeț din casă hotărât să îndrepte cifrele profitului obținut de corporație, deși nu reușise să își îndrepte bugetul personal. Pe cine păcălește oare?
Jim Rohn în 7 Strategii pentru obținerea bogăției și fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "7 strategii pentru obtinerea bogatiei si fericirii" de Jim Rohn este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Simon: Cine te crezi să îmi smulgi telefonul din mână așa?
Ruthir: Cineva care trebuia să dea un telefon și l-am dat, așa că poți să îl iei înapoi.
Simon: Nu cumva aveam o regulă a casei să ne respectăm sau măcar să ne prefacem că ne respectăm?
Ruthie: Păi, pe mine nu mă respectă nimeni. Și nici măcar nu se preface cineva.
replici din filmul serial Al șaptelea cer
Adăugat de Niță Ioana, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimeni nu știe prea multe despre femei, nici măcar Freud, nici măcar ele, femeile. Dar este ca electricitatea: nu trebuie să cunoști cum funcționează pentru a avea parte de un șoc la degete.
citat din Carlos Ruiz Zafon
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Cartea "Marina Hardcover" de Carlos Ruiz Zafon este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la * * *
mi-ai poruncit să casc
și să fac soarele să apună
nu m-ai pus
să-ți desenez oi
și nici să număr
milioane de stele
nimeni nu s-a gândit
să le aibă
de fapt
toți știu că vor cădea
la un moment dat
degeaba
număram noi de zor
nu suntem oameni mari
doar ei rezumă totul la cifre.
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fii Liniștea dinaintea cuvintelor pentru că ea nu cunoaște nimic. Nu știe nici măcar frica. Nici măcar curajul. Nici măcar credința și nici măcar îndoiala. E dincolo de orice dualitate. Și mai ales e dincolo de naștere și moarte.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oameni vorbind singuri pe străzi
Teribil!
nici măcar tragic,
doar teribil.
un trecător,
vorbește, singur, pe stradă.
are mintea rătăcită,
sau, poate nu.
cui o șopti?
cu cine se ceartă?
anapoda.
tristă alienare
altă eroare,
lumi paralele
fără podele.
mă întreb,
dacă n-am nimerit din greșeală,
în orașul acela,
de care nimeni nu a auzit,
în care oamenii recită pe străzi,
propria creație.
desigur,
total incert,
total nesigur.
dar cât neverosimil,
nici măcar tragic,
doar teribil.
dar dacă
și eu vorbesc singur
și nu este nimeni să mă audă?
nici măcar nefericitul,
care vorbește de unul singur,
pe strada cu Poșta.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
răspunde-mi, femeie
la ce ți-ar folosi
un bărbat
care să nu-ți greșească deloc?
ești în viața lui
pentru a-i fi decizie
nicidecum înțelepciune.
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să ne iubim acum
cât nu e semnal
pe planetă
și nimeni nu vede
de sărutul nostru.
gogyohka de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
numeri coșurile
de sub halat
și îți înveți
fricile degrabă
nu mai are
cine să-ți spună
rugăciunile la telefon
caști și
scrii
pe o carte de vizită
sunt frumoasă
noaptea te amăgește
cu alte brațe
care nu îți vor fi alături
și-n zori.
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
îmi justific doliul
în fața fotografiilor cu tine
nu am hărți,
inima ta e pentru mine
precum
focul de tabără
îmi
cunoaște târziul
și poveștile în care
mă invitai la un bob de rouă
degeaba
încerc să te urăsc
în liniște
știu că tot tu
te vei ascunde
în chinul meu
atunci când voi privi tâmp
în lampa de sare
lasă-mă să-mi întind rănile
peste bluza
pe care mi-ai dăruit-o
vor ține cald ierbii și
firimiturilor din porumbei
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
ne-am îmblânzit numele
în agonia primăverii
pe pieptul tău scria sens
unic
atunci umbrele nu aveau pomeți
nici lumânările nu păreau adevărate
suflam în poze și strigam,, va dura"
va durea, îmi tot repetai dintr-un portret oval
condu-mă spre durere
doar fumul buldozerului ne mai poate distrage atenția
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
câte brațe te-au strâns până acum oare?
(și cât târziu ai adunat în modulele tale de piele)
nu voi știi niciodată
măcar am aflat
cum tremură întunericul pe chipul tău
ia spune-mi,
te-ai pregătit cum trebuie pentru
ura mea din această seară?
vom fi pe Neptun, iubire
vom cădea în albastru
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de tine
și m-a lovit așa un dor de tine
printre destine
că nu mai știu nici cui îi aparține
nici ce-i cu mine
m-a mai lovit un soi de nostalgie
cu scrum în fine
că nici nu știu măcar dacă ești vie
nici ce-i cu mine
mă mai lovesc într-una vise mute
și clandestine
că nu mai simt nici secole trecute
nici ce-i cu tine...
poezie de Iurie Osoianu (2 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
pe vremuri
mi-era teamă
să spun
ce-mi doresc
nu știam că
imitația dragostei
urma
să mă sălășluiască
nici nu am învățat
în cărțile despre tragedii
că lacrimile
pot sufoca mai mult
decât persoanele
care te sugrumă
cu ochii închiși
ce bine
era dacă
nu supraviețuiam curcubeului
negrul
ar fi fost dispensabil
îți pare rău oare
că nu mai am miere pe față
ci doar înțepături?
îmi vei mai spune
povestea craniului
ascuns-ntr-un albatros
sau vei elibera primăvara
din mine?
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
pământul scade în noi femeie
iar umbrele ne aprobă răceala
văile nu mai sunt solemne
nici calmul mugurilor
să
adunăm rănile în siguranță
și să consimțim disprețul vântului
acel totdeauna din noi
nu ne mai înspăimântă
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine la cine se-mparte?!
cine la cine se-mparte?!
când scrii cu sufletul celuilalt -
de la mine la tine atâta cale vin
atâta drum...
simt o asuprire tandră
și-o altfel de singurătate -
iubire fragilă regizată de destin...
lumea dinafara iubirii nu există,
e o formă de disperare iubirea -
și viața ta toată e rece
și locuiești același trup
în care nu-ți regăsești ispășirea...
dar sufletul meu te petrece
bântuit de aceeași iubire-ntr-un vers
între fascinație și sărut
dacă iubești, iubirea nu-ți trece
și nu mai știu în care vârtej,
din care tumult
viața noastră în doi capătă alt înțeles...
eu scriu cu sufletul tău acum,
de la mine la tine atâta cale vin
cu aceeași asuprire tandră
din aceeași iubire fragilă
regizată de destin.
poezie de Daniela Pârvu Dorin
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin
Comentează! | Votează! | Copiază!