Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Violetta Petre

Gânduri fără cenzură

S-au strâns atâtea gânduri la poarta așteptării,
Se calcă în picioare, se-amestecă ciudat;
Stau cerberii de pază pe treptele intrării,
Infernul dă green carduri la crime și păcat.

Iar gândul meu, timidul, înfrigurat de teamă
Se tot întreabă: oare, adresa n-am greșit?
Rănit în ambuscadă și nebăgat în seamă
Ar vrea să se întoarcă de unde a venit.

Dar, cum să se adune din marea de cuvinte
Strivit ca-n turnul Babel, la temelia lui?
Venise printre primii, eliberat de minte,
De mintea zbuciumată, în ziua cea dintâi.

Era un gând de seară, cu liniștea zdrobită
De gândul de adio al unui trandafir,
Ce își nega sorgintea, vrând spinii să-și înghită
Pe timp de lună plină, ca un flămând vampir.

Și răul se propagă din gând în gând ca ciuma-
Nu îl oprește nimeni, câci gândul e un zbor;
Nu îl aude nimeni și nu-i zărește urma
Decât când se transformă în moarte și fior.

Fantome-n căutare, lovind apoteotic
Sunt gândurile noastre în zborul lor haotic.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Daniel Vișan-Dimitriu

Călătorul proscris

E doar un gând ce bate la poarta unui vis
Nerăbdător intre, facă o-ncercare
Și, poate, -nceteze prea lunga-i căutare
Ce-l face, printre gânduri, un călător proscris.

Dormea, în noapte, visul, era în plină pace
Cu lumea de afară, cu el, cu lumea sa,
Iar gândul, observându-i privirile opace,
A-mpins, cu grijă, poarta ce totu-i ascundea.

Era ciudat acolo, chiar pentru el, un gând:
Imagini când mai clare, când șterse și pierdute,
Cu amintiri în zborul ce devenea mai blând
Atunci când, curioase, veneau să îl salute.

-Voi, amintiri din vise, în lumea neștiută
Pierdută în uitare și-n nepătruns abis,
Nu ați văzut pe-acolo, ascunsă și tăcută,
O amintire-anume, un gând rămas nescris?

-Noi am văzut, ți-am spune, zadarnicule gând,
Ți-am povesti mai multe din lumea cea străveche,
Dar visul se trezește, întreabă-l și, oricând,
El poate te-ndrume spre gândul tău pereche.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Cojocariu

M-am ascuns în gândurile tale

M-am ascuns în gândurile tale,
De nimeni să nu fiu găsit.
Să simt îmbrățișări fatale...
Să mor din dragoste rănit.

Privesc de aici... tot cerul meu,
De este nor sau de e înstelat.
În gândul tău... sunt prinzioner mereu,
Și tot în gândul tău... mă simt eliberat.

Rămas fără un timp al meu
E timp pierdut ce nu îl mai găsesc.
Dispare gândul meu în gândul tău,
Și-apoi... în tine... mă topesc!

De-i frunza veștedă pe ram
Și n-am căzut jos la pământ.
E că în mintea mea te am,
Și-adorm mereu cu tine-n gând.

Și m-aș ascunde-n infinit.
Să pot beau al tău nectar.
Nectarul vieții fără de sfârșit,
Că doar pe tine în suflet te mai am.

Tulburător... dar parcă prea real,
Îți simt sărutul dulce pătimaș.
O clipă visez... și-apoi dispar
Din gândul tău cel mai gingaș.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gândul

Sunt stăpânit de un gând de bine,
Extras dintr-o eră ce vine.

Gândul din mine știut,
Îl înalț dialectic până la stele,
Ca -l confrunt
Cu gândul din ele.

Din gândul din mine,
Și din gândul din stele,
Realizez întregul meu gând, universala Devenire,
Cu care voi lumina Pământ și ere.

poezie de (20 martie 2021)
Adăugat de Gheorghe AlionteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Altfel, gândul pătrunde în mintea umană, acolo unde va fi conștientizat. "Am o idee!" - de fapt, această afirmație se traduce prin "Un gând a venit la mine!". Legea atracției, explicată într-un mod foarte derizoriu, spune că atragem ceea ce gândim. Parțial adevărat. Însă, înainte de a se ajunge la a atrage prin gând, are loc procesul de atragere a gândurilor în sine. E adevărat: omul atrage gândurile care vibrează pe aceeași frecvență cu el! De ce? Simplu: pentru că gândurile sunt entități energetice, cu vibrație proprie, care au doar o singură destinație: mintea prin care se pot manifesta. Vibrația proprie a omului îi permite gândului pătrundă în mintea sa, unde va fi conștientizat. Odată ce gândul a fost conștientizat, primește spontan un plus de energie și se transformă în concept. Acesta este următorul nivel de evoluție al gândului. Când omul conștientizează un gând, de fapt acel gând tocmai a fost atras și a pătruns în mintea sa. Bula solitară (gândul) a simțit chemarea celor dragi (mintea aflată pe aceeași frecvență), după care s-a integrat în hora celor care au chemat-o (conștientizarea gândului de către mintea care l-a atras), iar în acest fel, vibrația sa proprie a devenit parte din vibrația minții în care s-a integrat, fără a-și pierde sinele fals.

în Întoarcerea la Liniște, Relația cu gândurile
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Intoarcerea la liniste" de Cătălin Manea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -20.00- 11.99 lei.
Daniel Vișan-Dimitriu

Plasa de gânduri

Un gând, un singur gândvrea să prind
în mâna ce se sprijină pe frunte
și îl așteaptă, nu ca să-l înfrunte,
ci pentru ca, în suflet, -l cuprind.

Nu vreau mai multe, unul mi-e de-ajuns,
ori, dacă e cel așteptat, se poate
îmi doresc mai multe gânduri, toate
ce vor veni la gândul meu răspuns.

Dar cum să prind un gând? Cu ochii-nchiși?
Cu mâna-ntinsă, degetele-plasă?
Cu alte gânduri? Cum se face? Lasă!

Îmi țin, mai bine, ochii larg deschiși,
mă mai ajut cu gândul "Nu îmi pasă!"
ori uit de tot ce, astăzi, mă apasă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina-Maria Constantin

Sămânța gând

Imprevizibl, gândul răsare, dar unde merge oare?
Cu siguranță greutatea-și eliberează și ușor,
Rămâne doar o tulpină goală și fragilă sub soare,
Lasându-și sămânța noduroasă în cerul cumpărător.

Ce mult aș vrea ca bobul amintirii acaparatoare
nu rămână mut sensului tău cel mai surd, lipsit de dor...
Imprevizibil, gândul răsare, dar unde merge oare?
Cu siguranță greutatea-și eliberează și ușor,

Trăirea-ți surdă o transformă-n pură și frumoasă floare
Născută sub talpa-ți ce calcă mărăcinii din Salvador,
Hrănită de cântul unui sturz agitat de neiertare,
Pe aripa timpului ireversibil și amăgitor...

Imprevizil, gândul răsare, dar unde merge oare?

hipersonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gânduri pe un drum

Se fac din evenimente gânduri,
se vând gânduri fără orizonturi,
se ard gânduri care mai au lumini
și se spânzură gândul răsăritului.

Caut un mugur viu într-un izvor
și când îl așez pe un gând banal
mă întreb ce trebuie facem
ca să nu murim mereu fără un final.

Diminețile țin printre gânduri
razele de soare și de lună,
dar nu le înțelegem niciodată
deși ele stau uneori împreună.

Ascult ecoul unui gând în somn,
cu dorința de trezire seculară
și caut semințe de muguri vii,
pentru a le ține pe drum o comoară.

poezie de din Rânduri pentru gânduri (august 2011)
Adăugat de ConstantinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Soaptele vietii" de Constantin Rusu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -16.38- 11.99 lei.

Gânduri pe un drum

Se fac din evenimente gânduri,
se vând gânduri fără orizonturi,
se ard gânduri care mai au lumini
și se spânzură gândul răsăritului.

Caut un mugur viu într-un izvor
și când îl așez pe un gând banal
mă întreb ce trebuie facem
ca să nu murim mereu fără un final.

Diminețile țin printre gânduri
razele de soare și de lună,
dar nu le înțelegem niciodată
deși ele stau uneori împreună.

Ascult ecoul unui gând în somn,
cu dorința de trezire seculară
și caut semințe de muguri vii,
pentru a le ține pe drum o comoară.

poezie de din Rânduri pentru gânduri (iunie 2011)
Adăugat de Constantin RusuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Liniștea gândului

Când șoaptele nopții împacă
Liniștea pătrunsă în gând,
Dorul în vise se-mbracă
Și naște dorinți rând pe rând,
Chem gândul prin gândul din gând
Revin din adâncuri spre tine chemări,
Se scurg spre mine tăceri, însumând
În sufletul ce-mi plânge de dor, așteptări.

poezie de
Adăugat de Ioan MargineanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Studii sociologice 2004-2014" de Ioan Marginean este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -25.00- 19.99 lei.

În lumea lor

Există dincolo de orice vizor,
O lume frumoasă, doar a lor
Unde se poate dormi în zbor,
O lume a păsărilor.

E dat de îngeri darul lor,
Un dar ce-l au până când mor
Mereu cu gândul printre nori,
Cântându-i soarelui în zori.

Si vine câte-un anotimp,
Uneori, mult prea din timp
De le alungă-n alte țări,
Peste oceane, peste mări.

Își lasă-n urmă munca lor,
Luând cu ele lumea lor
Și pleacă, cu gândul la noi,
Plângând uitându-se înapoi.

Se duc cu soarele de vară,
În alt tărâm, cu primăvară
Păstrând cu ele amintiri,
Inegalabile trăiri.

Vom fi și noi în gândul lor,
Rămași ascunși, în lumea lor
Purtați prin crânguri neștiute,
În sufletele lor mărunte.

Și vor veni din nou la noi,
Să-și vadă al lor tăcut zăvoi
În stol neîncetat zburând,
Murind pe drum, cu noi in gând.

poezie de
Adăugat de Alin OjogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

"Viața e făcută din gânduri, fericirea din alegeri." Oare cum e făcută "viața" din gânduri pentru un fluture sau o rândunică și ce alegeri face ea? Nu vedem că doar omul poartă din greu această povară atât de iluzorie... Tocmai de aceea omul nefericit trăiește gânduri crezând că trăiește "viața". Tu ești Viața, care nu poate fi făcută de nimeni și de nimic. Dacă părinții tăi ar fi avut doar gânduri despre tine, corpul tău nu ar mai fi acum aici, nu-i așa? Gândul nu poate cunoaște viața, ci doar alte gânduri care pretind că sunt despre "viață"; după cum Adevărata viață nu are deloc gânduri. Gândul=frica=separare, dar Viața ființează ca prea-fericire a fericirii, doar în absența gândirii. Orice alegere e doar un gând ce te trimite în sclavie. De ce, pentru că orice alegere e despre devenire, nu e despre această clipă. A spune că "aleg fiu aici și acum" e un complet non-sens, pentru că sunt deja aici și acum, Sunt Viața din aceasta clipă și nu gândul care apare în ea și pretinde că o poate alege, dar nu ca gând, ca alegere, ci ca Viață liberă de devenirea gândirii înlănțuitoare. Contemplă asta!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ploua în vis

Gonit de-un lup hapsân
alerg spre neștiutul hău

mă gândesc
mă opresc

ca să-mi trag sufletul
și să mai privesc în urmă

dar îl aud în urma mea
gâfâind sinistru

așa că
îmi continui goana

în zare iată
conturul unui arbore imens

a cărui umbră
se-ntinde cât văd cu ochii

și-n timp ce mă apropii
observ că arborele nu-i

doar umbra
imensa-i și adânca-i umbră

care-ncet se schimbă
în întuneric copleșitor

încât fuga mea
devine vis

iar visul meu
o sferă de lumină

din care se-aud
un tropot și-un gâfâit

când tropotul mai pronunțat
când gâfâitul

și dintr-o dată
dispare sfera

și zgomotul izgonitului
și cel al izgonitorului

piere apoi și umbra
odată cu lumina

rămâne doar un gând
ce-și strigă-n van durerea

nimeni nu îl vede
nimeni nu-l aude

apoi un plâns aude gândul
se sperie și tace

dar plânsul se-ntețește
și plouă-n vis și-n realitate

în timp ce soarele zâmbește
copleșit de negri nouri

un gând un vis
și picături de ploaie

ori numai stropi de lacrimi
și hohote de plâns

eu zic că-i vis
și umbra și lumina

și plânsul ca și gândul
și norii-s vis

iar eu alerg
nemaiștiindu-i rostul

în față brațele-s deschise
în spate izgonitorul.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Alegere, Ai?! Da, chiar așa, și ce anume e alegerea decât situația în care gândul din stânga numit "eu" îl alege pe dracu de gând din dreapta. numit "viața". Ce parodie e asta, pe cine încercăm prostim? Noi credem că alegem viața și de fapt tot ceea ce poate alege gândul sunt alte gânduri care ca orișice gând doar apare în viață, nu are nici o tangență cu viața. Nu ai observat asta? Mintea a scris mii de cărți și a făcut mii de filme despre puterea "alegerii", dar viața chiar acelor oameni care vorbesc sau scriu despre asta continuă fie de rahat. Pentru că ei sunt naivi și dau crezare nenorocitului de gând în loc fie viața. E tipul acela, Dale Caragiale care a scris și a ținut mii de seminarii despre cum să îți faci prieteni, era unul din cei mai amabili oamenii din SUA dar a murit singur. Pe cine dracu încearcă prostească gândul? Că viața nu se lasă chiar deloc prostită de ea.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gândul își imaginează că într-o zi și el va fi "sinele". După cum, în tot acest timp, tu nu ai fost, nu ești și nu poți fi nimic altceva decât Sinele. Pentru gând, Sinele fie e veșnic acolo, fie e o absurditate, abstractă, care "DE FAPT", nu există. După cum pentru cel realizat; gândul, mintea e un mit. Iar Sinele e singurul fapt de o concretețe Absolută. Tu cum de nu vezi asta? Cum de nu vezi că gândul care îți promite că îți va da Sinele; dacă urmezi condițiile lui veșnic interminabile? De fapt, tot ceea ce îți oferă gândul, e si mai multă "devenire", el nu ți-l poate da, pentru că Sinele, libertatea fiind infinită este și incognoscibilă! Dacă nu ar fi acum gândul care te eticheteze, te definească întru veșnica lui separare și limitare, tu cine mai Ești?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când ai o stare de vibrație joasă - tristețe, ură, nervi - starea tinde să se agraveze, deoarece gândurile joase își măresc ponderea prezenței în mintea ta - și totul începe pară din ce în ce mai negru, asta până când identificarea cu gândurile ia o pauză (respirație conștientă, privitul naturii, mutarea atenției către alt orizont etc.), ceea ce îi permite vibrației (sunetului) să se reașeze. De multe ori, gândul jos al unui om este cel care invită multitudinea de gânduri joase, în mintea care îl găzduiește. Astfel că omul se poate gândi, cu regret, că și-a uitat portofelul acasă, iar acest gând se poate transforma într-o sarabandă de alte gânduri joase, care îi spun omului, spre exemplu, că viața e o luptă. În acest fel, ceea ce a fost un simplu gând de regret s-a transformat într-un magnet pentru celelalte gânduri, care au venit acolo unde au auzit chemarea. Și bineînțeles că omul este necăjit! De ce? Pentru că el chiar își crede gândurile! Mai mult, se identifică total cu gândurile sale. Iar asta îl face supusul gândurilor, pentru că le acordă atenție completă, iar acolo unde este prezentă atenția unui om, acolo este prezent și omul. Atenția nu este un gând; atenția este Însăși Conștiința. De fapt, gândurile asta vor: atenția oamenilor, pentru că doar așa pot evolua până la stadiul de experiență.

în Întoarcerea la Liniște, Relația cu gândurile
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Condiționarea este gândul pe care l-ai învățat în copilărie și la care acum te raportezi în fiecare situație de viață. A trăi condiționat înseamnă a te raporta la trecutul mort ca și cum ar fi viu și ar urma să ți se petreacă din nou. A trăi condiționat de gând e atât de absurd, înseamnă că trăiești încarcerat în gând sau în închisoarea psihologică a trecutului, a separării învățate și tu nici măcar nu știi asta. Condiționarea înseamnă că tu, în fața evenimentelor vieții, reacționezi ca și gând și nu ca și liniștea sau Prezența incomensurabilă în care atât situația de viață, cât și gândul apare. Condiționarea înseamnă te iei drept gândul pentru că ai uitat că ești viața!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce vrei spui prin: "Nu sunt pregătită pentru non-dualitate"? Mintea va susține de la naștere până la moartenu ești pregătită pentru Libertate. I-a hai vedem, e cineva pregătit? Nu, nu e nimeni! Niciodată persoana nu e pregătită pentru Libertate! Nu ai observat, nici pentru moarte nu e pregătită vreodată! Dar oare pentru minte ești? Dar când ți-a fost îndesat pe gât primul gând, prima invitație la sclavie te-a întrebat cineva dacă ești pregătită? Tu ești deja Libertatea, draga mea, și libertatea nu poate fi pregătită pentru libertate! Da, pentru persoană nu ești pregătită niciodată. Nu ai observat? La cei peste 30 de ani ai tăi mintea tot timpul mai vrea o porție din tortul cu durere al devenirii. "Hai, mai ia o porție de suferință, că pentru asta ești pregătită!" Gândul niciodată nu este pregătit pentru adevăr, pentru că mama lui mintea e doar o grosolană minciună, iar tatăl lui Speranța este un iluzionist perfect.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Neaga

Cu tine-n gând

În visuri lungi, mereu te-am căutat
Când amintiri în brațe m-au cuprins
Și toamna a venit și m-a surprins
Cu gândul doar la tine, ne-ncetat

Cu tine-n gând și anii mei se duc
Și primăveri și veri cu flori...
Cu toamna m-am trezit în zori
Cad frunze galbene din nuc...

Cu tine-n gând, eu scriu acum poeme
Strivind o lacrimă sub pleoapa grea
Și rana-i încă vie-n inima mea...
Cu gândul doar la tine, de o vreme

Cu tine-n gând, ades eu mă trezesc
Și calc în lacrimi, urmele de pași
vrea să uit dureri, dar nu mă lași...
Cocori plecând, de tine-mi amintesc...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Noaptea căprioarei

Pe Via sumbră întunecată
Din vechi Imperi' cu iz Roman,
Plecată neaoș din țăran,
Era de cart frumoasă fată.

Fugise de noroi și vise,
Crezuse în vorbe de țigan,
Nici nu știa unde venise,
Muncea și nu avea un ban.

Nici nimeni nu știa de dânsa
Căci numele-i fusese luat,
Nu prididea într-un păcat
Să-și recâștige recompensa.

Se lumina din când în când
La far de noapte, fără seamă
Nici fața nu conta, în gând
Doar timp să treacă, că e mamă.

Și dor de casă și bunici
O frământa fără alean,
Jura mereu dar tot în van,
nu mai fie pe aici.

Dar nu putea nimic să adune,
Căci mulți avea de întreținut
La șaișpe împliniți niciunde,
Și orice preț ar fi cerut.

Și ochii în lacrimi larg deschiși
Găsise carabinierul,
Și un pic de bani, dar neatinși
În pumnul strâns ca fierul.

Și acasă nimeni nu știa,
Nici pruncul lăsat singur,
Nici bunii săi țărani sadea
De neam jumate ungur.

Și altă... suplă reveni
Pe strada întunecată,
Credea la fel în bogății
Ca prea frumoasa fată

poezie de (21 martie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bun, ți-a venit gândul ăla nașpa... Dar cât poate dureze un gând, când viața lui nu-i mai lungă decât viața unei umbre? Și cât de mult poate fi afectată Viața Eternă de un gând ce se aprinde și stinge fulgurant în ea?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook