Talazul înghețului
Bobocii
toamnei/trandafirii
vor îngheța,
prelung dangăt al sufletelor
închise
în amintiri,
dealurile pregătite
pentru ninsori
&
șoselele plouate...
Vacarmul unora căutând
orice, cât timp e ceva cald,
departe de apartamentele, răcite,
în care s-au întâmplat
minunile socialismului
sau
cumințenia tainică,
drumul, necunoscut, către
întunecimile de sub pământ,
în care ne vom aduna furiile,
strânse, în paner,
peste an.
Astea sunt micile noastre
așteptări față de talazul
înghețului.
Acele momente de centrală
termică, încercând să iasă
din iarnă.
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre șosele
- poezii despre trandafiri
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre socialism
- poezii despre ploaie
- poezii despre ninsoare
- poezii despre iarnă
Citate similare
Să nu pleci...
Să nu pleci cât e timp de trecut pe sub plopi,
Cât mai curge pe piatră o apă târzie.
Chiar de plouă-n amurg, nu te teme să-ngropi
Ce-ai avut mai de preț în corabia vie.
Să nu strigi cât e timp de visat pe sub tei,
Cât e timp de iubit lângă frunzele nopții.
Dacă vrei să mai dai, dacă vrei să mai iei,
Încrustează un semn pe sprâncenele porții.
Să nu pleci, ochii mei nu mai știu ce-i cu ei;
Să-i împaci, cum știi tu, pân' la ceas de trezie.
Dacă vrei să mai dai, dacă vrei să mai iei,
Trandafirii, doar ei, ne vor sta mărturie.
Să nu strigi cât e timp de cules trandafiri,
Cât e timp de urcat în cetatea iubirii.
Vor veni la ospățul stelar amintiri
Să nu uiți, să nu uiți să le dai trandafirii.
Să nu strigi, să nu pleci, să nu uiți să trăiești
Tot ce crezi că-ți va fi de folos la nuntire.
Trandafirii sunt cei mai curați și firești
Vestitori că vom fi: tu mireasă, eu mire.
Să nu pleci cât e timp de rămas lângă crini,
Cât e timp de trăit și de mers către viață.
Ca să poți curăța trandafirii de spini,
Nu uita să te speli cu iubire pe față!
poezie de Cornel Armeanu din Între două lumini
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre iubire
- poezii despre nuntă
- poezii despre curățenie
- poezii despre visare
- poezii despre trecut
- poezii despre tei
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cât încă iarnă-ți sunt...
Iubesc tăcerea din zăpezi și liniștea de sub troiene
Și albul n-aș vrea să-l ating, când mi se-așterne pe sub gene.
E-atât de efemeră clipa, când ninge pur peste morminte,
Încât m-aș preschimba în iarnă, de tine, să-mi aduc aminte.
Și-aș îngheța visele toate și nopțile le-aș îngheța,
Să te păstrez, să pleci din mine, când zorile vor trâmbița
Că primăvara întârzie, împotmolită-n verde crud
Pe undeva, într-o chilie, de unde ruga, nu-i aud.
În calendare ghioceii se prind în zi de Mărțișor
În hora florilor și-a nopții în care nasc iubiri și dor,
Dar eu mă ancorez în iarnă, ca un copil orfan de sân,
Să mai iubesc ninsori albastre și sub ninsori să mai rămân.
Tu să nu strigi, că nu te-aude vreo primăvară, pe vreun ram,
De sub zăpada gurii mele, acolo unde descifram
Un alfabet numai al nostru, cu flori de gheață în cuvânt!
Tu soarbe-mi seva din cuvinte, atât cât încă iarnă-ți sunt!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zăpadă, poezii despre primăvară, poezii despre noapte, poezii despre gheață, poezii despre cuvinte sau poezii despre verde
Cântul rece
Curgea timpul miere din borcan
adică stup pângărit...
Curgea drumul de asfalt negru
prin câmpul părăsit...
Curgea un lichid lăptos spre cer
și ploi de dimineață
coborau mantia de toamnă
peste sat,
din copaci prinși în balamuc...
Cântul rece al nopților ce vin
se așeza lin prelung din lemn,
că la nunta lor,
s-a sădit o stea,
că din stele mii,
multe sunt departe,
și lumina lor se coboara încet
să plângă nițel pe drumul mișel...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre apicultură, poezii despre sat sau poezii despre plâns
Unui cerc
Probabil că lucrurile astea s-au întâmplat demult
nu mai știu în ce fel
am râcâit pe suprafața de rugină
încercând să aflăm câte ceva
în loc de asta am dat de straturi peste straturi
de priviri pofticioase
bucăți de pâine și ciori care se scăldau în zăpadă
la un moment dat
te țineam în brațe
intuiam că ești acolo
căutând să aduni în diametrul unui cerc
dimensiunile destrămate ale unor gânduri
este martie ți-am șoptit
și în curând se va face noapte.
poezie de Irina Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pâine, poezii despre gânduri sau poezii despre ciori
De neputință și trudă
ultima filă de fum
se risipește
în crivăț pe brațe de nemir
departe de omul străzii
hologramă de trecut
de chin în formă continuată
in rem
De jure lumea poate
dăltui o viață mai bună
oricum ar fi ea cunoscută
doar de fapte bune
utile ca un fast-food în deșert
ca tălpile spre o insulă pustie
departe de omul străzii
De fapt în sala de lectură
e un amestec de yoga și Buddha
cu teme de cuie și miros de ceai negru
peste o față de masă
către mirare
departe de omul străzii
De aici până la stele
ard becuri întunecate
pentru ochii cadaverici căutând
în absolut toată ignoranța
departe de omul străzii
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre yoga, poezii despre stele, poezii despre promisiuni, poezii despre ochi, poezii despre negru sau poezii despre lectură
Drum de oraș
am văzut negenerația tăcând...
i-am admirat urletele mimate cu diezi...
am călcat pe urmele animalului sfânt...
acolo am rămas să-mi cresc fantoma/
am oferit măști alternative,
umbrele le-au fost rupte,
li s-au descoperit crochiurile.
Le-am colecționat drept amintiri.
ce erau mai mult decât amintiri(?)
ce se numea negenerație în definitiv...
Am stors tot ce a curs din astea,
timpul era singura urmă rămasă,
era textura texturii,
era chimia unui viitor așa cum a fost scris.
Le-am văzut liniștea de buduoar...
muribunzii intoxicați cu filosofii...
toga unor regi muți...
purpura plânsului spre zei.
Am văzut cât de mult ne culcam pe o ureche
și o lăsam în ecou de peșteră,
organ pentru vânătoarea animalului sfânt.
Am văzut drumul pe care au mers,
am plâns și râs deopotrivă,
atât cât era zarea...
atât cât sorbeam infinitul...
atât cât mai puteam urmări animalul...
Am văzut umbrele înghețate ale nefericiților.
Le-am evitat lacurile de lavă înghețată,
de fiecare dată pulsul m-a biciuit,
de fiecare dată m-am pripit în văzul lumii.
Umbre am văzut, de nu știu ce animal mai căutam...
eram mulți...
rămâneam niciunul...
rămâneam un fir de timp de care să tragi
în drumul nostru către animalul sfânt...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zoologie, poezii despre animale, poezii despre filozofie, poezii despre vânătoare, poezii despre viitor sau poezii despre urechi
Zbor cu steaua noastră-n dinți
Destinul și-a făcut așternut în inima mea,
Deschide-i ușa, ușor, și vei primi o stea,
Lasă-te în brațele lui pe canapeaua de vis
Și-ai să rămâi cu sufletul spre lumină deschis.
Vei fi frământată ca lutul în plin meșteșug
Să iei forma statuii cu sânii-n belșug,
Vom arde-n pojarul iubirii cu tente albastre
Pe câmpul ascuns în privirile noastre.
Vom flutura sentimente mărețe-ntre noi,
Vom clădi eternitatea-n aripile moi,
Ne vom înălța din pământ către cer
Printr-o cupă de aur cu urme de fier.
Vom ocupa izvorul purității prelung,
Rodiile toamnei le-om cizela-n amurg,
Vom filtra gândirea de schisme nedorite,
Ne-om îndulci sărutul cu miere în clătite
Ți-oi săruta ascunsul în pulbere de flori,
Vom bea cafea amară din stele și cicori,
Copii moștenitori vom dezmierda din burtă
Sub crucea Bobotezei înfiptă într-o turtă.
Mii de așteptări ne vor culege clipa
Destinul își va pune în inimă aripa
Și va zbura cu steaua noastră-n dinți
Cât mai profund în cerul părăsit de sfinți!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre sărut, poezii despre inimă, poezii despre aripi, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Crizantemele omului nou
Prin noi înflorea melancolia,
crizantemele de toamnă a lumii.
Acele ceasului
la douăsprezece și jumătate
sau șase fix... Coloana infinitului
ne privea fără chip,
poate un naos vertical?
O mare înălțare de martiri
ori o cascadă de sacrificii,
captivi între războiul împăraților
cu războiul indivizilor
cu războiul sufletelor întru eternitate.
Am tras un bumb în zid
să las semn de lacrimă metalică,
grosolană și rece.
Acolo am vrut să scriu despre capătul
omului nou.
Primul pas afară din eon,
din marea criză a spiritului meu
martor și torturat
într-o mulțime de spectatori
saturnini,
amețiți cu tării scumpe ca prohibiția din America
sau din simțul comun...
La flori, ce să vezi(?), puzderie
de albine triste coborau
parcă din norii de vată ai minții
înlăcrimate și uitucă,
coborâți să aducă negură
cât să le priească melancolicilor,
deși pulsul sangvin ne călărea
încă de la început,
încă din lacul învierii noastre
din rărunchi...
Colac peste pupăză, un polițist
a scos fiola acestei lumi
să suflăm în ea,
pentru a ne descoperi morbul
și incompetența câmpului de flori care creștea din noi.
Am văzut atunci cum m-au descoperit,
cum au găsit amprenta mea pe trăgaci,
cum au cules bumbul într-o punguță
apoi s-au tăinuit.
S-au depărtat zbierând către cer
un fel de nuncă de cocos
Ce să vezi atunci că tăria parfumului
tern și melancolic
a îndurerat încă și aldehida
care își strânse la piept spaima mea,
scoase o ceșcuță de ceai
din porțelan fin, alb, smălțuit
apoi din niște frunze ofilite
și-a turnat ceaiul înmiresmat
agitând elegant
și oftând...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre melancolie, poezii despre ceai, poezii despre început, poezii despre tristețe, poezii despre sânge, poezii despre spaimă sau poezii despre simțuri
Aripi lomonosoviene
Scânteia revoluției,
roșul de toamnă
în mijlocul
unei străzi
năpădite
de niciundele
zărilor nocturne,
se aprinde în catedrala memoriei
tinerelor
aripi încordate
de dor.
(Niște) pui proaspeți
din găoace,
silabisind cotcodăceala
din jur,
suntem...
Parcă dornici
de a reveni
la liniștea oului
din care ne-am clocit...
Parcă susurul
de șarpe cu pene
se prelungește în întuneric,
lovindu-ne palpitațiile
poliritmic, electrizant,
sudoare sardonică
pe palmele și frunțile
noastre, inumane,
de păsări hoinare,
peste mări și țări,
prin basmele buneilor
care își curățau obrajii
văzându-și nepoții
ca prin vis,
după coșmarul marțial
care a susurat
prin crivățul
unei omeniri
de pufoși
melancolici,
iar,
felinarele selenare,
prea chioare
pentru niște lacrimi goale,
îndrăgostite
de motoarele electrice
pe care le îmbracă
în table lucioase,
se tânguiesc, solemn,
către un timp
când erau imaginație,
când orice ram gros
le-ar fi urcat spre cer
pentru a face strajă
unor ulițe neguroase,
mâloase și rele,
pe care s-au chinuit
pașii buneilor,
și bunicilor,
căutând
ziua de mâine...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre încordare, poezii despre șerpi sau poezii despre tinerețe
Marmură pe trotuar
orașul albit
de cărări bătute
cu frunze, acolo unde
orice vis poate avea om,
departe
de apusul acestui răsărit;
a coborât din cer
către muritori,
amintindu-le de
Prometeu cel viclean...
doar doar din el
vor urca îngeri
căutători de
necuprins de moarte...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre oraș, poezii despre moarte, poezii despre frunze, poezii despre alb sau poezii despre Prometeu
Vorbe, dureri, lumi
nu ne pasă sau nu putem?
durerile mării nu sunt oameni
durerile întinsei câmpii nu sunt oameni
durerile statului nu sunt oameni
durerile facerii nu sunt oameni
durerile astea nu se simt
vorbele astea nu se spun
vorbele astea nu se aplică
vorbele astea nu se decid
vorbele astea nu se votează
lumea asta nu e un cvorum
lumea asta nu e un senat
lumea asta nu e o vorbă
vorba asta nu e o durere
cealaltă simțire e omul paralel
omul profund care nu e cunoscut
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere, poezii despre votare sau poezii despre parlament
Suntem.... asemenea unei căruțe sau unei calești.... care circulă pe un drum simbolizând viața sau, mai degrabă, Calea Vieții. Drumul pe care circulă Caleașca este unul de pământ. Ca toate drumurile de pământ, el are, de o parte și de alta a sa, hârtoape și movile, pietre, urme și șanțuri. Gropile sau locurile mai ridicate și pietrele sunt dificultățile, loviturile vieții. Urmele sunt schemele deja existente pe care le preluăm de la alții și pe care le reproducem. Șanțurile, mai mult sau mai puțin adânci, reprezintă regulile. Limitele peste care, dacă trecem, negreșit vom primi o pedeapsă.... Acest drum are uneori curbe care împiedică vizibilitatea sau, alteori, traversează zone de ceață sau de furtuni. Toate sunt etape ale vieții noastre, de-a lungul căreia "ne rătăcim" sau ne este greu să vedem clar ori să anticipăm un obstacol, căci nu putem zări nimic din ceea ce se află "în față".
citat din Michel Odoul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre obstacole, citate despre limite sau citate despre anticipație
Dacă ar fi să-i punem să plătească pe toți cei care au condus și sărăcit țara în cei 27 de ani atunci va trebui să plătim toți pentru că toate s-au întâmplat sub nasul nostru, cu vrerea noastră, din ticăloșia lor și din nepăsarea noastră. Defapt nu există "noi" sau "ei" coexistă un amalgam ciudat care în unele momente ale epocii a tins către o ideologie sau alta...
paradox aforistic de Florin Mihalcea (28 august 2017)
Adăugat de florinmihalcea
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre plată, aforisme despre existență, aforisme despre țări, aforisme despre timp sau aforisme despre nas
Turma speranțelor
degeaba mai încearcă Făt-Frumos să iasă din somnul rațiunii cu paloșul curat și Ileana Cosânzeana pe umeri
degeaba a cântat toată noaptea la stână ca un cioban de oameni cu fluierul înlăcrimat de Miorița imanentă
cioban de oameni cu față de supererou sau de hipererou sau de megastare
cioban de oameni căzut în dureri de nebănuit care privește tremurând și nădușind focul în noapte
degeaba negenerația barbară șoptește prin stână din negură ca o iluzie din adânc
degeaba vor aduce prea frumosul lor sens de izbândă în fața urâțăniei și a minciunii
până în zori din turma de oameni vor cădea multe poezii
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi, poezii despre somn, poezii despre poezie, poezii despre muzică, poezii despre minciună, poezii despre frumusețe sau poezii despre foc
Academicienii visului
Ne vom iubi
peste pi-
an și chitări
vor rupe din lumina lunii
două
una pe sânul alb al zilei unei călimări
una pe sânul negru închis în radioul-undă
ritmate suflete pe valsuri peste mări
ce se vor întâlni cu valul ce inundă
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vals, poezii despre ritm sau poezii despre lumina lunii
Cromatica depărtării
roșu, sânge roșu/amurg roșu,
o alee însângerată, toamna din ochii
noii negenerații
&acești editori din rărunchi
care mi se ascund între
ei&ei sau iudapetru din eul liric
&neliniștea galbenă, expresivă,
tânără ca o fiară dormind
când tresărirea se amestecă cu admirație
&neliniștea roz, dezordonată,
funambulescul umanism
expus în manelistul perpetuu balcanic
&...
Departe de orice sens
departe de orice motivație
departe de nimicnicia imanentă
departe de înroșirea obrajilor
&...
Omul a trecut în fundal
a făcut parte din poză
a zâmbit autumnal
în lumina galben-roză...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre umanism, poezii despre roșu sau poezii despre roz
Peisaj de toamnă
E-un timp frumos de toamnă ruginie,
Sunt strânse roadele de pe câmpie,
Dar, după cum au tot prezis prorocii,
Un alt guvern va număra bobocii!
epigramă de Sorin Cotlarciuc din O, tempora! O, mores!, Tema "Ce timpuri / vremuri! Ce moravuri / năravuri!", epigramă selecționată dintre cele primite (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre toamnă, epigrame despre timp, epigrame despre peisaje, epigrame despre guvern sau epigrame despre frumusețe
Cronica zării de câmpie
Multe, multe se ascund
sub soare, în clară zi...
Multe gânduri își mai caută
jumătatea, suspinând...
Multe sentimente stau topite
în mâlul ghioceilor...
Multe, muulte s-au albit
cât vezi cu ochii,
cât simți urletul lupilor
în ceafă și desagă...
Cât luna se va ridica pe cer
să-ți lumineze negura,
muuulte inimi te vor că(u)ta
mai departe de zare...
Te vor aștepta să apari,
dintre nori, și neguri,
cu zâmbetul pe chip...
Cu amintirea haitei demult dispărute
&
peștii zbătându-se în desagă,
iar pieptul tău zvâcnind
de libertate,
veșnic, ieșit din cortină,
la finalul spectacolului
vieții de haimana...
Multe gânduri te vor hăitui
cât vei că(u)ta în larg:
lacul, apa curgătoare,
satele, sălbăticia,
umbrele, și lumina
pașilor omenești
de dinainte-ți.
Fi-vei un fel de vânător
al propriilor erori
căutând ieșirea din scenă...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre sfârșit sau poezii despre pești
Resursele media ale negenerației
ne vom întâlni într-un reportofon
ne vom suprascrie
capetele de șters sunt deja epuizate
au albit prea multe câmpuri electromagnetice
au refolosit prea multe benzi
apoi vom purta un dialog
de-a surda
iar toată magia asta va fi hit
pentru un dj debusolat
o nouă formă de muzică concretă
banda va dansa îngândurată
pentru mica clipire
imposibilul va porni o nouă lume
vom fi ascunși în colecții
private de lumina soarelui
neexpuse mulțimii
ca un dialog etern înghețat
departe de cei care ne-au cunoscut
zălog al dorinței mele de a vorbi cu dumneavoastră
apele vor curge la fel
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre dorințe, poezii despre dans, poezii despre colecționare sau poezii despre apă
Prevăd o dezvoltare a mașinilor de zbor care să o depășească pe cea a automobilului. Mă aștept la o contribuție importantă a domnului Ford la realizarea acestui progres. Problema locurilor de parcare și a drumurilor aglomerate va fi rezolvată. Turnuri de parcare se vor înălța în marile orașe, iar șoselele se vor înmulți doar atât cât este nevoie. În final, șoselele vor deveni inutile pentru că civilizația va abandona roțile pentru aripi.
citat clasic din Nikola Tesla
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zbor, citate despre șosele, citate despre sfârșit, citate despre oraș, citate despre dezvoltare, citate despre devenire, citate despre depășire, citate despre civilizație sau citate despre automobile