Filozofia ploii
se bucură câmpul sub ploaia mocănească
și arborii se spală de praful poluant
doar ploaia divină poate să hrănească
pădurile gliei într-un ritm vibrant.
cântecul stropilor răsună pe umbrelă
vântul voios îngână romanța toamnei
țesătura zilei cea mai fină dantelă
se armonizează cu lumina icoanei.
în grădina primenită zâmbesc crizanteme
ploaia brodează iubire din melancolie
varsă-ntr-o veselie pe alei reci poeme
modelează viață până la temelie.
filozofia ploii azi o aprofundez
luciditatea cerului se scurge în crez.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ploaie
- poezii despre lumină
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre superlative
- poezii despre ritm
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Ploaia de mătase
mâinile diafane a ploii de toamnă
mângâie tandru arbori înfometați
ritmul stropilor la dans mă îndeamnă
descopăr cântecul norilor fermecați.
simfonia ploii pe strune de vioară
îmi alină dorul puternic ardent
toamna cochetă în rochie de seară
face spectacol magic pe continent.
ca-ntr-un cult ploaia adapă pământul
seva-i pură fascinantă pe deplin hrănitoare
perdele transparente le flutură vântul
răspândind în lume valuri de răcoare.
ploaia de mătase este precum alintul
așteptat de codri, de fiecare floare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vioară, poezii despre seară, poezii despre rochii, poezii despre păduri sau poezii despre nori
Dans în ploaie
ce bine că plouă, dansez sub umbrelă
ploaia mă hrănește pînă la rădăcini
pictează curcubeie în acuarelă
mă spală de tristețe și de vini.
în cântecul ploii se leagănă codri
se împrospătează aerul stătut
cuiburi se primenesc la cocorii modri
pogoare puritatea cerului absolut.
ploaia completează salbele de lacuri
valurile-n râuri spre mare gonesc
este fluid vital de multe veacuri
gospodării și câmpuri prin ea sporesc.
agheasma universului produce leacuri
deserturi și sahare se însănătoșesc.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre dans, poezii despre însănătoșire, poezii despre vinovăție, poezii despre tristețe, poezii despre râuri sau poezii despre pictură
Secvențe de toamnă
vântul pleznește frunze - descreierat
apleacă arborii până la pământ
ploaia peste case s-a împrăștiat
florile freneziei de vară s-au frânt.
privighetorile au încetat să cânte
poienele sunt triste fără fluturi
iar s-au întors zăpezile pe munte
moartea cere de la viață tributuri.
înțeleg că natura vrea să se odihnească
după ce vara întreagă din greu a trudit
lumea de pretutindeni să o hrănească
totuși soarele zâmbește de la răsărit.
toamna-i pentru natură vacanță cerească
toți arborii gliei au un nimb aurit.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre natură, poezii despre zăpadă, poezii despre vacanță sau poezii despre privighetori
Din prinosul iubirii
(lui Anas Mihai și Nicoletei)
pe inima zilei toamna scrie un poem
și dragostea devine păpușă de cristal
oamenii etalează romantismul suprem
vântul poartă emoții în ritm muzical.
secunde se nuntesc într-un frumos altar
ploaia este martoră la fluxul iubirii
plouă cu speranțe mari și vise cu har
se ridică la ceruri din prinosul trăirii.
la Cuibul rândunelelor mirii jubilează
un sărut prelung ajunge-n univers
sufletele pereche se armonizează
cu magia toamnei din actul divers.
nuntași se fericesc cântă și dansează
pe mine mă inspiră să mai scriu un vers.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre muzică, poezii despre iubire, poezii despre visare sau poezii despre versuri
Elegie appasionata
simt sensibil viața cu profunzime de femeie
trăiesc totul la maxim cu intensitate
din ploaia ochilor se nasc curcubeie
urc câte o treaptă spre eternitate.
mă-nfășor cu lumina din noaptea albastră
un univers cu stele în taină râvnesc
când zorii zilei îmi bat în fereastră
mă trezesc fericită ca pot să mai iubesc.
sub aripa cuvântului am explorat zborul
azi păsările cerului îmi sunt aproape
plutesc printre raze și le gust amorul
lumini diafane se strecoară sub pleoape.
ploaia spală glia gândul versul dorul
pasiunea mea mireană nu tulbură ape.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre păsări sau poezii despre prezent
Imnul ploii
nori albi pufoși se perindă pe cer
pregătesc o ploaie să scalde pământul
în stropii reci, limpezi zădufurile pier
și arborii triumfă, îmbunează vântul.
au și naturile dorințe de-mplinire
ca oricare om dornic de vise mari
eu trăiesc ca arborii freamătul în fire
dar eu sunt efemeră, stejari-s seculari.
fără ploi mirene viața ar fi pustie
planeta s-ar încinge cu focul din infern
soarta lumii ar fi dramatică stihie
dar Dumnezeu ne este salvatorul etern.
compun imnul ploii să răsune în glie
ploaia este vitală cu spirit matern.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre salvare, poezii despre planete sau poezii despre mamă
Sfârșit de vară
vara se sfârșește în cântec de harpe
arborii au obosit de-atâta freamăt
toamna se ivește în terne horoscoape
în codru de vise se stinge un geamăt.
rapsodia timpului ține cugetul treaz
în vii struguri mustesc cu dulce licoare
lumina nostalgică se-așează pe obraz
adânc în suflet vrea să se strecoare.
vântul îngenunchiază lângă crizanteme
să nu mai vuiască nebun ca o furtună
vestește ploaia blândă cu picături boeme
aprodul toamnei mele slove dragi adună.
mă umplu de emoții indiferent de vreme
iubiri freamătă la nunți cu raze în cunună.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre struguri sau poezii despre sfârșit
Rapsodia ploii
cântecul ploii este purtat de vânt
printre arborii cu sete fremătândă
mâini diafane pe clape de pământ
mângâie crizanteme cu fervoare crescândă.
fluturii ascunși sub corole de flori
așteaptă razele să le topească teama
se îmbată cu miresme de splendori
arborii arămii își spală năframa.
rapsodia ploii pe strune de viori
e magie pură prană hrănitoare
sufletul meu trece de perdele de nori
eliberat de stres se avântă spre soare.
ce frumoasă-i ziua când raze se adună
să nu simtă pământul tragica furtună
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tragedie, poezii despre stres sau poezii despre mâini
Rapsodia ploii
toată noaptea cântă broaștele pe lac
emit incantații ploaia să revină
fără apa sfântă pământul e sărac
arbori și flori mor fără nicio vină.
atunci să vină ploaia cea mireană
rapsodia izvoarelor să se audă iar
pe dealuri să răsune fericirea codreană
în lac să se-nmulțească armonii de cleștar.
pe scenă intră vântul norii păstorește
minunații scutură diafanii stropi
curcubeul răsare când cerul zâmbește
cu lumini ce nu se-mpiedică de gropi.
agheasma cerului glia o sfințește
mult mai profund ca un sobor de popi.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre noapte
Epopeea ploii
îndrăgostit de viață iremediabil
sufletul se bucură de primăvară
timpul surprizelor este formidabil
euforia cu paharul se măsoară.
norii grei își scutură amarul
vântul antrenat matură aleea
rafale de ploaie spală trotuarul
motivată eu le scriu epopeea.
fluturi s-au ascuns după umbrele
așteaptă docili soarele să răsară
imagini imortalizate în acuarele
peste tot în expoziții o s-apară.
arbori, flori se leagănă de fericire
ploaia le hrănește sublima menire.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre surprize, poezii despre primăvară sau poezii despre maturitate
Sub ploaia rece
Sub ploaia rece ne-am întâlnit,
Sub ploaia rece cu multă patimă neam iubit
Și suflete noastre sub ploaia rece
În unul s-au unit.
Sub ploaia rece dragostea noastră
La cer ne-a ridicat, sub stropii reci
De mii de ori eu trupul tău l-ma sărutat,
O, tu, iubirea mea de altădat.
poezie de Vladimir Potlog (2 iunie 2012)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet sau poezii despre sărut
Ploaie de vară
ploaia tropotește sus pe acoperiș
cântă să se audă în întreaga zare
arborii se fericesc nu stau pieziș
în fața averselor ce cad amețitoare.
copiii se joacă uzi până la piele
căci ploaia este caldă, diafană
se-ntrec în lupte cu arcuri de nuiele
în nucul fericit se-ascunde-o coțofană.
șiroaie repezi se scurg pe trotuare
strada e inundată canalu-i înfundat
edilii dau din umăr cu mâini în buzunare
nu au făcut nimic bun de aplaudat.
dar ploaia de vară aduce desfătare
pentru pomi și flori ce s-au înfometat.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copaci, poezii despre jocuri, poezii despre fericire sau poezii despre copilărie
Ploaia și vântul au bătut astă noapte-împreună (Cioara croncănind în noapte)
Mână-n mână, ploaia și vântul au bătut toată noaptea,
Obloanele scârțâiau în cântecul toamnei.
Lumânarea s-a stins, din clepsidră a curs ultimul strop de apă;
M-am tot ridicat și m-am tot culcat, dar nu mi-am găsit pacea.
Treburile omenești se petrec asemeni apelor mareei,
O viață dispare ca un vis.
Ar trebui să ies mai des la băut cu prietenii,
Altminteri n-o să mai pot suporta multă vreme-acest amurg.
poezie de Li Yu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre prietenie sau poezii despre pace
Îmi spun...
Azi ploaia îmi va șiroi prin gânduri,
Nu tu, iubire care nu mai vii
ca să îmi ștergi torentele din rânduri...
Nu-mi mai citești cuprinsul, nu-mi mai scrii
poeme pe bărcuțe de hârtie,
nu-mi mai împachetezi niciun refren
în foi albastre de melancolie
și nu cobori senin din niciun tren
în gara noastră..., singura în care
au mai rămas zorele la ferești...
Azi ploaia îmi va duce la culcare
umbra tăcută, depănând povești
din ghemul unei veri tot mai ciudate
ce înrămează arșiți și răcori
dar mâine... îmi vei fi din nou în toate
speranțele, iubire ce mă dori...
poezie de Aura Popa
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre vară, poezii despre tăcere, poezii despre trenuri, poezii despre melancolie sau poezii despre lectură
Miracole
Lumea mai crede
în miracole.
Un miracol ar fi
ploaia mult așteptată.
Dar nimeni nu face nimic.
E drept că
nu poți inventa ploaia
dar o poți chema!
Cât te-am chemat!
Am implorat cerul
și ai venit nesperat
aducându-mi însăși, ploaia!
Să mai spun lumii
cât m-am rugat?
Numai aburii ploii știu
cât am ars în această iubire!
Lumea mai crede în miracole
dar nu le imploră cerului...
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Vezi mai multe citate de Ioana Voicilă Dobre despre ploaie, citate de Ioana Voicilă Dobre despre iubire, poezii despre inventatori sau poezii despre abur
Ploaia
Tăcut, ascult muzica ploii de vară,
Pitit sub streașina casei din deal,
Privind o picătură mică și clară,
Cum cade pe suflet ca un bob de cristal.
Ploaia măruntă cade încet,
Iar cerul mohorât suspină și tună,
Privesc nemișcat ca un ascet,
Frunze și gânduri ce zboară-n furtună.
Picurii fac în baltă rotunduri,
Apoi, curg repejor în șuvoaie,
Luandu-mi cu ei vise și gânduri,
Ducându-le învolburate-n șiroaie.
Ploaia aceasta spală lumea și cerul,
Câmpia și dealul, le spală pe toate,
Via și grâul, dar cum spune clerul,
Ea curăță totul, dar nu spală păcate.
poezie de Paul Aelenei din Lacrima dragostei (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre frunze, poezii despre curățenie sau poezii despre cereale
Fantezia toamnei
toamna îmbrăcată-n rochie de cașmir
se plimbă pe alei cu ploaia pe tâmple
din palme i se scurge cerescul mir
revarsă bucurie peste lucruri simple.
cordon de frunze ruginii poartă la brâu
nostalgice covoare așterne la picioare
pregătește-n taină recoltele de grâu
cu elixirul dragostei umple ulcioare.
la festivalul vinului se prinde-n horă
recolte de fericire etalează-n târg
fantezia toamnei este multicoloră
pictori și poeți o prezintă cu sârg.
se strecoară-n vers ca-ntr-un castel
mândrie lucidă cu trup de pastel.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre recoltă, poezii despre vin sau poezii despre plimbare
Unde ploaia dispare
Se plimbă și ploaia îi udă ușor,
Sunt două suflete ce au același zbor,
Stau în ploaie și se privesc
Sub o umbrelă, când stelele strălucesc.
Uneori frigul ia cuprins
Și îmbrățișarea e ceva de nedescris,
Ploaia nu stă și îi atinge ușor,
Ar vrea să fie în bătaia frunzelor,
Dar vântul s-a stârnit îndată
Și-a luat cu el umbrela udată.
Au fugit apoi în depărtare,
Unde cred că ploaia dispare.
Ei văd încă norii fumurii
Și-așteaptă soarele a răsări
Care aduce din depărtare
Mai multă fericire-n a lor stare.
poezie de Eugenia Calancea (31 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele sau poezii despre Soare
Melancolie de toamnă
ce tristă e grădina fără flori
și arbori parcă dârdâie de frig
vântul răvășește cuiburi de cocori
din depărtare primăvara o strig.
pe casă cioara croncăne melodia sumbră
parcă poftește la plăcinta cu dovleac
între două lumini eu mă simt o umbră
vreau la melancolie să-i găsesc un leac.
fumurile toamnei au pornit hai hui
la focul din sobe se fac șezători
se-mprăștie prin case arome de gutui
în sufletul meu se strecoară ardori.
scriu romanța toamnei pe miezul dorului
căci vara m-a umplut cu sublime candori.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gutui
Ploaia aleargă
pe la geamuri se scurge
ca un dans flamenco
castanietele imprimă ritmul
eu mă strecor lângă tine
ești rece și frumoasă
ca o ploaie de vară
degetele tale se plimbă
în pași de dans pe spatele meu
îți ascunzi nasul pe gât
copacii bat în geam pe ritm
de step
gândul se duce ca un fum
asuprit de sărut
ascultăm ploaia în pat pitiți
ropotul ploii este un fel de muzică
trebuie să o auzi ca să o îndrăgești
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nas sau poezii despre fum