Iubit o !
O... Cel dintâi, O Absolut... O1
Mi-a scos-o-n cale Dumnezeu, Preabunu',
Cu forme zvelt agresive, statuare,
Ce-ar reclama nu flori, ci demolare
O... O... Oxigen rarefiat O2
Te-oi ocroti, minune, de acide ploi,
Trăire fascinantă-n premieră
Ghebos amor în garsonieră
O... O... O... Sfântă Treime de O3
Prea mult să nu ne-apropiem de zei
Pierzându-ne în nori, unde ozonul
Îți face bocnă roz combinezonul
O... O... O... O... Simplu O4
De ritmic zbucium rupem patu'
Spasmodic-declanșată nebunie
Ce-asigură comenzi la tâmplărie
Carbon de timp s-a strecurat în noi...
Oxigenate amintiri, coclind de CO2,
De-abia respiră... Cu aer tâmp, stingher,
Tâmplarul de la colț, iubito, e șomer!
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Ozonul se duce...
Azi cerul mi se pare pătat
Aerul mi se pare poluat,
Are mai puțin ozon
Și mai mult monoxid de carbon
Mă face să par azi stupid.
E cerul noros, o zi fără soare
O ploaie acidă
E tot ce mă doare.
Doar, omul mai schimbă ceva
Cerul e la fel, fără oxigen.
Nu găsesc rima
Cuvântului toxină
Ozonul se duce
Tu cumperi benzină.
poezie de Eugenia Calancea (25 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diferența dintre noi și copac nu constă neapărat în cantitatea de carbon, hidrogen sau oxigen. Mai mult, noi și copacul fac un schimb permanent de carbon și de oxigen.
Deepak Chopra în Cele șapte legi spirituale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întocmai precum un chimist experimentat, vă atrag atenția că, dacă veți combina doi atomi de hidrogen cu unul de oxigen veți obține o moleculă de apă. De asemenea, știți că un atom de oxigen și unul de carbon dau monoxidul de carbon, care este un gaz deosebit de toxic. Dar, dacă mai adăugați un atom de oxigen, veți obține dioxidul de carbon, care este un gaz practic inofensiv. Tot astfel, mai pot avea loc o mulțime de alte combinații chimice. Să nu credeți că principiile din chimie, din fizică și din matematică diferă de principiile ce guvernează subconștientul vostru.
Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconștientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
În textul său nu s-au strecurat niște greșeli, pur și simplu au dat buzna.
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Basm
Zeci de povești de iubire
Lăsate-n voie să se-nșire,
Prea locativ sfârșit de eră:
Singurătatea de garsonieră!
epigramă de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea ninge
prea ninge
psihiatrul a spus:
dacă vezi insecte sau fulgi sau ciudate
forme geometrice
să
te prezinți de urgență la dez
alcoolizare (?!)
pe
strada văcărescu
colț
cu colț alb alb alb
cu colț gri gri gri
pe
ne
răsuflate
cu
colț fo
arte ne
gru
gru
gru
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Complicat de simplu
Să fii simplu e complicat
Intr-o lume complexată
Să pară cât mai simplă
Complicând nesiguri
Simplități simple
Cercetând, judecând complex
Tot ce e prea simplu
Disecând maladiv
Un simplu gest
Să-i găsească o condiție
Căutând pentru simplu
Un complicat motiv
Motivând simplul
In scopuri ce nu sunt înțelese
Prea complexați să fie simpli
Simplu e foarte complicat
In lumea complexată
De tot ce e simplu
O nebunie prea frumoasă
Simplitatea de a fi simplu
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbucium
Va mai trece o toamnă prin noi
Și încă o frunză renunță la viață
Un timp dezbrăcat de iluzii, cu ploi
Vise înghețate în pâlcuri de ceață,
Stinghere zbor păsări nici că le pasă
De timpul clepsidrei rămas fără doi
Se zguduie cerul, al norilor casă
E zbucium de toamnă și zbucium în noi....
poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubito, nu te încăpățâna: de ce să-mi cedezi doar cu forme legale? Mie-mi plac, în orice condiții, formele tale.
calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O delicatețe excesivă: deși exprimă strictul adevăr, cum să-i spui unei femei de moravuri ușoare "mult prea iubito"?
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu capul în nori
M-am însetat cu amintiri
Din cupe pline cu nimic,
Le-am tot golit, doar din priviri,
De tot ce aș mai vrea un pic.
Acum parcă sunt beat... deloc,
Trezit de ce-aș putea să fiu,
Mă simt cum ard... dar fără foc
Într-un apus de ploi, târziu.
Privesc cum nori din ceruri cad,
Sunt mult prea grei de tot ce-i gri,
Iar eu, un suflet de nomad,
Nu pot de ei, a mă feri.
Devin fără să vreau, subit,
Un amețit cu capu-n nori
Și deși singuri au venit,
Eu cred că zbor... și am fiori.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeie frumoasă
Femeie frumoasă și tristă
Din care iubire-i blestemul
Schimbând râsului semnul?
Mai plângi ascunsă-n batistă?
Cândva, într-o altă trăire,
În șa galopai, amazoană,
Prada se zbătea-n capcană
Voiau cavaleri a-ți fi mire
Cărui timp proxim, garderoba
I-o împresori cu busuioc?
În ce modul ceresc de noroc
Ispită fiind vei da proba?
Trecut și viitor coexistă
Disprețuindu-l pe prezent,
Treime în criză de sentiment,
Femeie frumoasă și tristă...
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânele oxigenate
Bătrânele oxigenate
Cu gura plină de metal
Slujeau de mult, orizontal
În temple zilnic profanate.
Acuma, cu pensionari,
Mai joacă pocher prin familii:
Lolotte, Clare și Emilii,
Lucind prin timpii seculari.
Locotenenți din depărtări,
Lipsiți de șapte ani de-acasă,
Respectuos le plimbă, ca să
Învețe bunele purtări.
Cu gura plină de metal
Bătrânele oxigenate
Le spun de frumuseți fanate
Și fete moarte la spital.
poezie celebră de Victor Eftimiu din Oglinzile (1939)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Temperatura și presiunea cresc foarte mult, iar când în nucleu se ating 100 de milioane de grade începe procesul de fuziune a heliului în carbon și oxigen.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amor ghebos
La început iubire cruntă,
Ce s-a lăsat... cu mare nuntă...
Dar n-a trecut "de miere luna",
Că s-a stârnit din "moc", furtuna...
Și prinși în noua conjuctură,
Iubirea "țăndări"... o făcură...
hexagramă de Constantin Enescu (19 martie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce-o fi având Venus din Millo brațele retezate? Să fie compatibilă frumusețea feminină doar cu picioarele statuare?
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un neajuns al socialismului: garsonieră confort II sporit.
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninge
mă stecor stingher printre nopți rebele
mă cheamă, mă dor amintirile
pășesc pe un peron de gară, de viață
gara e goală, viața absentă
nu am timp, timpul e gol
am ascuns în pământ pașii tăi, pașii mei
pașii noștrii i-am uitat într-un parc
unde am strâns la piept femeia, întâia oară
caut în ploaie chipul iubit
nu, nu pleca acasă
rămâi lângă mine o zi
mai scriu un poem pe sânul tău gol
te mai scriu într-o noapte de amor
te vreau și te chem pe drumul spre iad
să ardem, să ardem iubito în sărutul final
curg flăcări de iubire în noi
pe umeri gânduri
mi-e cald lângă tine și clipa e vie
foșnește în cameră o rochie purpurie
e vis, e trăire
au trecut clipe, zile, ireal
îmi e frig acum
fără tine, fără ger
doar un tren așteaptă într-o gară pustie
mai arde un foc
într-o inimă de granit, inutil
sunt tăcut, sunt departe
și viața'i o moarte
mai ninge iubito la poli
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am ciudă pe tine, iubito, chiar dacă mi-ai oferit o noapte de vis. Să mă explic? După ce ne-am despărțit, am visat toată noaptea cum făceam amor împreună.
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curcubeu ...
Din stropi de ploi și raze blonde
Și din lumini de nepătruns,
Un curcubeu cu forme ronde
Până pe pajiște-a ajuns.
Un pod din picuri și culoare
Stă răstignit pe cer senin.
Cine îl construise oare?!
Era zidit din ploi și soare?!
Cine-l vopsise-n graba mare?!
Astfel de întrebări îmi vin...
Dar nici n-am apucat prea bine
Să caut la-ntrebări răspuns,
Că podul meu, numai ruine,
În nori de spumă s-a ascuns.
Chiar ți-aș fi dat o întâlnire,
Iubita mea cu ochi căprui,
Dar podul meu e-o nălucire-
Mai ia-l acum de unde nu-i!...
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!