Câinilor din Otopeni
(Canină)
De-aseară latră, latră, latră,
E miezul nopții, multe stele
Au ostenit în cer și ele
Și s-au întors în cuib, la vatră.
Nenumărat mi-a fost drumețul
Care-a pierdut, nenumărate,
Pornirile-mi înverșunate
Să sfarm cu cîinele cotețul.
El însă nu s-a ostenit.
E noapte neagră ca-ntr-o turlă.
Ceasu-i de urlet potrivit.
Și cîinele-a urlat, și urlă.
El o să latre pînă-n zori...
Adio gînduri și luare-aminte!
Cățeii-au dreptul și-s datori
Să latre și de-aci-nainte.
Era un cățeluș cuminte...
poezie celebră de Tudor Arghezi din Versuri (1980)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cine vrea să latre, latră
Caravana vine, trece;
Cine vrea să latre, latră
Piramidele aztece
N-au nimic cu nici o șatră!
Valeria, n-o să ai parte
Nici de lauri, de balauri,
Dacă cei din urmă grauri
S-au izbit de geamuri sparte;
În zadar un simulacru
Mai stârnește sânziene
Scurgând de prin damigene
Oțetit un vin și acru;
Te-a dat gata un nagâț
Care nu zbura prea sus
Iar mirosul de cus-cus
Doar ispită sau ambâț
Nici o cale de acces
Un pitic ascunde luna
Despre care spunea buna
Nopțile că poartă fes
La ce-ți trebuie căpestre
Dacă n-ai potcovit murgul
Și te-a prins pe drum amurgul
Fără nici un pic de zestre?!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câinii latră, vântul duce...
Se-nvârt ciori prin înserare
Curge apa din uluce
Ca un cânt de disperare
Câinii latră, vântul duce.
Zvon de clopot se răsfață...
Cui i-se cioplește cruce?
Cin' s-a petrecut din viață?
Câinii latră vântul duce.
Chicotesc copii la joacă,
Merge ziua să se culce...
Ațâțați de hărmălaie
Câinii latră vântul duce.
Vălul nopții-ntreaga fire
Dintr-o dată vrea s-o-apuce;
Ca să dea lumii de știre
Câinii latră, vântul duce.
Gânduri rele, întunecate
Inima vin s-o usuce
Se-aud plânsete-nfundate -
Câinii latră, vântul duce.
Viața, moartea se-ntretaie
Printre noi, făpturi năuce
Și de-un veac, de-o veșnicie
Câini latră, vântul duce.
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pasărea care din proastă povață
Să latre noaptea la lună învață
Cum latră bezmetic câte-o cățea
Să zboare spre cer nu va mai putea.
catren de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Canină ...
Nu-s câine de salon, ci maidanez
Și bântui noaptea, ca un huhurez.
Sunt ruda cățeilor de pripas;
Lătrăm la unison, cu-n singur glas.
Și lumea mă gonește: "marș tu, javră!"
Întinde curse pline cu otravă,
Că mă întreb cu mintea mea de câine,
De ce otravă-n loc de-un colț de pâine?!
Aud adesea un apelativ
Ce-a devenit de-acum, lait-motiv,
Când oamenii își zic pe nume câini,
Spălându-se astfel, degrab', pe mâini.
E drept că ne-adunăm toți laolaltă;
Puterea noastră-i înzecită-n haită.
Apelativul însă ne jignește...
Suntem mai buni ca oamenii, firește.
Ne mai înfigem colții-ntr-un picior,
Vecini cu zdrențărosul cerșetor,
Bătându-ne pe-același dumicat,
Cu blana udă, mațu-nfometat.
N-oi fi eu câine de salon, cu stil,
Dar sigur mai viteaz și mai abil
Și nu mă dau pe câinii de salon,
Cu pedigree și-al lor faimos blazon.
Chiar dacă uneori sunt șchiop, sau ciut,
Sunt mai descurcăreț și de temut.
Mă strigă ticălosul om "potaie";
Amprenta mea dentară-i pe țurloaie.
Și îl învăț așa, să ia aminte,
Să caute cu grijă prin cuvinte,
Că sunt și eu un suflet de cățel,
Ce omului i-a fost mereu fidel.
Pe fugă mă pitesc într-un ungher
Înspăimântat de lațul de hingher,
Pus să mă pună la un adăpost,
De parcă eu aș crede, ca un prost...
Și latru-n miezul nopții, dau din gură,
Sporovăind cu-o altă corcitură.
La ziua îmi țin gura răgușit,
Că am vorbit până am isprăvit.
În noapte bate ora ceasu-n turlă.
Un câine a urlat și încă urlă.
Ca să mai dormi nu-i rost, căci un buldog
Latră pornit, în loc de epilog.
Eu vreau s-adorm în patul de mahon,
În seara asta însă, ghinion.
Toți câinii di-mprejur latră-n răstimp,
Iar eu mă răsucesc, în pat, pe ghimpi.
Dar n-ai ce-i face, asta-i viața lor;
Să latre a-nvățat și-un câine chior
Și stau în frig și ploi, la datorie,
Sunt pazici buni și fără de simbrie.
poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasăre și câine
Aștept autobuzul
din curtea vecină
latră un câine
latră și al doilea
latră și al treilea
acum
latră și al meu
dacă nu-l potolesc
o să îmi sfâșie inima
și o să îmi muște axisul gândului
îi arăt pe cer
pasărea altui suflet
cu ciocul înfipt în abdomen
cu gâtul prins în intestine
zboară în interior
gravitând în rătăcirea din jurul picajului
eu
mă bucur că am câine
el
se bucură că nu e pasăre
s-a liniștit
și
tace
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Latră dulăii la tribune
Nu mă tem de lupii maturi
Tai un cal bătrâni și-i saturi
Eu mă tem de lupii tineri
Tudor Gheorghe
-------
Latră dulăii la tribune
Pe unde scurte și pe unde lungi
De dorul nației române
Că-ți vine auzind, să plângi
Promit atâtea lucruri bune
Că n-ai tăria să-i alungi
Latră dulăii la tribune
Pe unde scurte și pe unde lungi
Au cele mai moderne strune
Fac cearcăne la ochi și pungi
Că prind naivii să se-adune
Cu pantalonii scurți sau chiar mai lungi
Latră dulăii la tribune...
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câinele care latră nu mușcă (proverb)
Ieri mi-a spus o femeiușcă:
Dacă latră, nu te mușcă.
Dar proverbul, dragii mei,
Oare-l știe și Grivei?
poezie de George Budoi din Inspirate din proverbe, Nu frumoase, ci superbe (30 aprilie 2006)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Răstălmăcire
Ochii mei văd focul adâncului,
Purificarea se face prin jertfă,
Credința rămâne cuiul
Înșurubat în crucea luminii.
Privesc mântuirea
Prin câinele răstălmăcind
Neîncrederea.
La un semn
Trupul se desprinde,
Sufletul se înălță
În vitrina Domnului.
Și câinele latră,
Și latră, și latră...!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu contează că latră. De fiecare dată când ei latră, noi avem de câștigat.
Eva Peron în Sensul vieții mele (La razón de mi vida) (1951)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un singur câine latră la lună, ceilalți latră la el.
aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Când contestă existența lui Dumnezeu, ateul e ca javra care latră la lună
Trece luna, maiestoasă,
Javra latră ca turbată,
Ar mușca-o, enervată,
Însă lunii nici că-i pasă.
pamflet de George Budoi din Ateii și Ateismul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (16 aprilie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fișă clinică
Câinele de ce-i pisică
iar pisica de ce latră
unul mare-o are mică
cică-i artă pentru artă
Pisica de ce nu latră
calul trage ca un bou
și lăsat singur la vatră
prostul este prost din nou
Calul trage ca un bou
unul mare-o are mică
altul a rămas tablou
câinele de ce-i pisică
Iar pisica de ce latră
dacă totuși nu-i de piatră
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (1 noiembrie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când un câine latră,
Latră că-i e foame.
Nu intra pe poartă
Dacă n-ai bastoane.
catren de Dumitru Delcă (iunie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Criticului meu râmnicean
Toți avem câte-un cățel
Care latră, dar nu mușcă;
Am și eu unul la fel,
Dar el latră doar... din cușcă!
epigramă de Octavian Moșescu din Epigramiști Râmniceni (1977)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia nu latră
Poezia nu latră, ei și? Mie îmi plac
și câinii, oameni să fie. Razele și realitatea
sunt în divergență. Poeții nu-și recunosc florile.
Nici ele nu latră. Urcăm prin propriul nostru trunchi
Spre lumină. Firimiturile anotimpurilor nu ne hrănesc
Îndeajuns. Liniștea cărților nescrise, fluturii ce nu mai apar.
Treptat dispar și eu, ce rămâne? Ce rămâne? Tu vei rămâne,
Iubită necunoscută, mereu te-am iubit fără cuvinte,
Dar nu ai fost o fantasmă, altfel de unde Poesia?
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Celor de la "Falanga" care latră contra d-lui Lovinescu
O vorbă-au născocit bătrânii
Și înțeleaptă ca nici una:
Cu cât mai sus se-nalță luna,
Cu-atât mai tare-o latră câinii!
epigramă de Mircea Pavelescu din Epigramiști cu sau fără voia lor (1931)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baciul: Câini electronici? Latră tare?
Samson: Destul de tare. Depinde de baterii... Așa, cam la douăzeci de wați. Da' latră non-stop...
replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
noapte senină -
doar un câine rătăcit
latră la stele
haiku de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe vatră
Când e cu nora pe vatră,
Soacra toată ziua latră...
- Am s-aduc o noră nouă!
- Mamă soacră, afară plouă!
epigramă de Florea Radu din Izvorul cu epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Râdeți, însă câinele mi-a ghicit tristețea: latră aforistic!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (august 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!