Mişcarea apei

Mişcarea apei
Motto: Biblia Ioan 5:1-9

Te-am revăzut în oglinda apei de milă,
Când aşteptam în mişcare
Un înger să vină
Departe, aproape, în noapte...
Oricând...
Mişcare doream şi atât!
Când eram un vis uitat în pridvoare,
Iar timpul bătea,
Bătea a mişcare...
Te-am revăzut în oglinda apei de milă.

Mă plângeam nesfios între lege şi preoţi.
Nenoroc, apăsare şi lipsă,
Şi stinsă lumina părea ca o mare...
Dar îngerul, Doamne, nici el nu venea
Să facă mişcare.

În vogă era ajutor şi putere.
Credinţa, dreptatea şi mila
Demult odihneau în tăcere,
De-aceea strigasem atunci către Tine,
Bolnav cum eram, decăzut în ruşine:
"Pe nimeni nu am, Doamne, pe nimeni..."!
Şi Tu făra preget
Făcut-ai mişcarea,
Mişcarea apei în mine.

Chişinău 10 iulie 2019

poezie de Mihai Ghidora (10 iulie 2019)
Adăugat de Ghidora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa ni se prezintă ca mişcare. Pentru ca mişcarea să existe trebuie să avem un punct fix faţă de care să se producă mişcarea. Conştiinţa spiritualităţii noastre e un astfel de punct. Ceea ce ne pare mişcare este ridicarea vălurilor ce acoperă duhul pe care îl aflăm în noi.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt două tipuri de mişcare, una care se acordează corpului interior şi alta, care se acordează corpului exterior. Mişcarea care se acordează corpului interior este cauzală, dar mişcarea externă e supusă constrângerilor. Mişcarea internă o determină pe cea externă, care îi este ataşată, aducând în cea externă o mişcare care e similară cu acţiunile corpului interior. Mişcarea internă este forţa prin care toate evenimentele sunt înfăptuite. Mişcarea externă este supusă constrângerii aplicate de mişcarea corpului interior.

citat din Neville Goddard
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe malul unui lac

Pe malul unui lac privesc,
Misterul încerc să-l răscolesc.
Privind tăcerea ce-l cuprinde,
Stăpân de închipuiri devine.

Pe malul unui lac te-am cunoscut,
În oglinda lui te-am revăzut,
În unduirea lui te-am căutat,
Şi tot el mi te-a luat.

În dansul apei line regăsesc,
Şi linişte şi pace şi suspine,
Aş vrea să mă reculeg în tine.

poezie de Anca Margaritescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calitatea primară şi cea mai frumoasă a Naturii este mişcarea, care o agită tot timpul, dar această mişcare este în mod simplu o consecinţă perpetuă a crimelor; ea conservă mişcarea doar prin crime.

citat clasic din Marchizul de Sade
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mişcarea naturală a filmului dă obiectelor expresia lor, ci mişcarea artistică, adică, o mişcare ritmică reglementată de la sine, în care variaţiile şi pulsaţiilor formează o parte din designul artistic.

citat din Hans Richter
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Potrivit unui teorii care a fost acceptată, fiecare atom se diferenţiază printr-o mişcare de rotaţie continuă de eter, întocmai ca un vârtej într-un lac liniştit. Eterul, atunci când este pus în mişcare, devine materie. O dată ce mişcarea se opreşte, eterul revine la starea sa normală. Apare astfel extraordinara posibilitate ca omul să poată să facă materia să apară şi să dispară, cu condiţia să aibă instrumentele potrivite pentru a iniţia şi a opri aceste vârtejuri de eter. La comanda sa, aproape fără nici un efort, vechile lumi vor dispărea şi altele noi vor înflori.

citat celebru din Nikola Tesla
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu se poate spune că mişcarea legionară n-a fost puternică! N-a avut rezultate pozitive fiindcă extremismele sunt greu suportabile. Nici fascismul italian n-a durat, nici naţional-socialismul german n-a durat şi erau similare cu mişcarea legionară. Deosebirea dintre ele şi mişcare este aspectul religios al mişcării legionare. Nici fascismul şi nici naţional-socialismul n-aveau caracter religios. Hitler era cu mituri germanice, Mussolini era ateu.

citat clasic din Petre Ţuţea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sportul Vieţii

Activi în viaţă prin simpla deplasare,
Dovedim că speranţa niciodată nu moare,
Ci continuă din generaţie în generaţie,
Fiind activi în orice domeniu, având multă creaţie.

Sportul este religia fizicului, viaţa este biserica,
Şi orice zi este sfântă nu doar duminica.
Sănătatea este sportul ce ne fereşte de spitale,
Suntem vii datorită mişcării şi a sănătăţii mintale.

În România sportul şi mişcarea au luat amploare,
Există multe ramuri sportive şi mijloace de comunicare.
În mass media sportul continuă să fie o valoare,
Şi îndeamnă poporul la cât mai multă mişcare.

Sportul înseamnă mişcare, mişcarea înseamnă viaţă,
Suntem sportivi cu toţii, unii amatori, alţii de performanţă.
De când ne naştem orice mişcare e speranţă,
Alergăm întruna indiferent că este cald sau gheaţă.

poezie de Ovidiu Kerekes (9 aprilie 2013)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa este mişcare într-un spaţiu şi un timp propriu oricărei fiinţe, acea mişcare ce se integrează în mişcarea universală. Viaţa este dată o singură dată, iar pierderea ei este cea mai mare dramă pentru un om. Apărarea vieţii este o obligaţie pentru fiecare cetăţean, iar legile unei ţări trebuie să garanteze ocrotirea vieţii fiecărui membru al societăţii.

Ecaterina Chifu în Reflecţii / Reflexions
Adăugat de Ecaterina Chifu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filosofică

Floarea STĂ în apă,
Apa STĂ în vază,
Vaza STĂ pe masă,
Masa STĂ în casă,
Casa STĂ pe Terra,
Dar Terra se află
De la origină,
În dublă MIŞCARE
Şi-n EXPANSIUNE,
Cu Calea Lactee
Şi cu Universul,
Odată cu casa,
Iar casa cu masa
Şi masa cu vaza
Şi vaza cu apa,
Iar apa cu floarea,
Care nu mai STAU,
Ci STAU în MIŞCARE,
MIŞCAREA-n REPAOS,
REPAOSU-n MIŞCARE,
Deci... TOTUL SE MIŞCĂ,
Atuncea când STĂ
Şi STĂ când se MIŞCĂ,
Dar noi nu simţim.
La fel şi în lume,
La fel şi în viaţă,
Tăcerea-i... Vorbire,
Vorbirea-i... Tăcere,
Mersul e... şedere,
Şederea e... mers,
Mâncatu-i... răbdare,
Răbdatu-i... mâncare,
Căderea-i... urcare,
Urcarea-i... cădere,
Curgerea e... stare,
Statu-i... curgere,
Moartea e... trăire,
Trăirea e... moarte.
Astfel putem spune
Că în Univers,
E ceva şi nu e,
Omul nu percepe,
Dar s-o lămuri
Când va STA... MIŞCAREA.

poezie de Gheorghe Ionescu din Viforniţa (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Sănătate curată"

Doctoru-mi ceru mişcare,
Hotărâre epocală
Şi-am intrat cu "pompă mare",
În mişcarea sindicală.

epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se pare că timpul este mişcarea sferei, pentru că prin aceasta se măsoară celelalte mişcări, iar timpul se măsoară prin această mişcare.

Aristotel în Fizica
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am cunoscut demult

Mi-aduc aminte când te-am văzut întâia oară
Era o vară caniculară, iar tu erai cu ai tăi la mare
O zi superbă, vântul nu bătea, era soare
Aşa plăcut, mai adia uşor o boare

M-am aşezat pe plajă lângă voi aproape
Vorbeai cu fraţii şi mama ta în şoapte
Pe doamna am salutat-o şi mai târziu am şi vorbit
Mi-a explicat succint cum ea de soţ s-a despărţit

La ce mi-a relatat atunci nu prea eram atent
Ce pot să-ţi spun, iubito, eram adolescent
Am înţeles din ce am discutat
Că viaţa ei şi-a ta au fost un chin lângă acel bărbat

Te-am mai văzut câteodată în anii care s-au mai scurs
Erai de mână cu-n băiat, era îmbrăcat ciudat şi cam netuns
Mi-ai spus în trecere, cumva mai mult şoptit
Că acest băiat, ce de mână îl ţii, e al tău iubit

Sincer să fiu chiar dacă anii ca vântul au trecut
În minte şi în suflet doar pe tine te-am avut
Mi-aş fi dorit să ne întâlnim, să ne plimbăm mereu
Băiatul a cărui mână o strângeai, doream să fiu chiar eu 
Iar mai târziu te-am revăzut întâmplător
Erai foarte grăbită, aveai o programare la coafor
Te-am întrebat cu-n glas înfrigurat, cum eşti?
Tu mi-ai răspuns pe un ton trist că... te căsătoreşti

M-ai surprins cu ce mi-ai zis, am fost dezamăgit
Speram ca într-o zi, să fi dorit, să fiu al tău iubit
Când ai plecat am plâns şi am simţit speranţa ce dispare
În anii ce-au urmat am fost pe culmi de disperare

Şi-a venit acum un an şi clipa revederii
Erai aşa frumoasă, iubito, erau în floare merii
Ţineai de mână un băieţel, era frumos ca tine
Mi-ai zis că nu eşti fericită, că nu e totul bine
 
Din clipa în care te-am revăzut m-am tot gândit
La anii care prea repede au trecut
Şi vreau să-ţi spun acum, iubito, când mi-apari
Nu vreau în nici un chip să mai dispari

Te-am cunoscut de mult e adevărat
Şi tocmai de aceea te rog neapărat
Să crezi că încă te iubesc şi-ţi spun în şoapte
Te-am cunoscut de mult, chiar înainte de a te naşte

poezie de Dan Duţescu din Oraşul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul lacului

Pe luciul apei nemişcate
Lumina stelelor se cerne,
Înaltul cerului s-aşterne
În adâncuri neumblate.

Ceru-i plin de nestemate
Născute-n vremile eterne,
Pe luciul apei nemişcate
Lumina stelelor se cerne.

Pe malurile-nmiresmate
De aroma florilor perene,
Bătrâne sălcii înşirate,
Stau să plângă multă vreme

Pe luciul apei nemişcate.

rondel de Ioan Friciu (6 august 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lună brăzdată –
iar salturi în noapte,
pe oglinda apei.

haiku de Valeria Mahok (1 februarie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Buzele mele au şoptit

Când mă aşteptam mai puţin, lumina a venit din haosul nopţii,
A început să curgă spre mine, foton cu foton,
Căutându-mi faţa. Eram livid şi gol,
Întunericul intrase în mine, moartea intrase în mine
Şi nimic din alcătuirea mea nu mai pâlpâia.
Stăteam întins pe spate şi priveam cerul,
Dar cerul dispăruse şi pământul dispăruse dedesubt,
Şi nici marea nu mai foşnea; totul era încremenire,
Eram piatră, eram pământ, eram mormânt,
Eram forma pietrificată a unui animal dispărut, eram siliciu.
Logosul pierise, mişcarea pierise şi nici praful stelar nu mai adia,
Un hău negru era împrejur,
Iar Dumnezeu plecase parcă într-o lume de demult.
Dar deodată lumina a venit din pântecul nopţii,
S-a prelins pe faţa mea, m-a cutremurat
Şi ochii mei au început să plângă, să râdă şi să plângă
Şi buzele mele au şoptit: De ce, Doamne,
Ţi-ai adus aminte de mine?
Eu, care am luat numele Tău în deşert,
Care mi-am înălţat chip cioplit,
Şi am fost sluga clipei trecătoare.
Ridică-te! mi-a spus, ridică-te! mi-a spus,
Aminteşte-ţi cuvintele tale şi umblă.

poezie de Mircea Florin Şandru din Caut un loc curat (2016)
Adăugat de Carmen2015
Comentează! | Votează! | Copiază!

Formula apei

Hai noi doi şi o
noapte
e formula apei
pe care ţi-am adus-o în căuşul palmei
setea trecută când îţi era ora crăpată de somn
au picurat pumnii până la patul din mijlocul lacului
o cărare de vise concentrice anonime
în centrul lor au crescut plante de înaltă tensiune
iar pisicile în formă de bicicletă
şi-au răsucit cozile în procesiune
într-o ruletă la înălţimea soarelui ce şi-a scos peruca
albastră
carul mare a cântat pe tavan la trompetă
despre formula apei
Iar noi am ascultat liniştea cum a recitat din fereastră
prăfuite sonete
hai
noi doi şi o noapte
e apa reformulată în sete

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăutarii apei

Lăutari pe fundul mării
printre stele cu saline
între algele cântării
te-am văzut atunci pe tine.
Te-am văzut cum din fântâna
de pământ şi de argilă
croşetai mână cu mână
peste ape o idilă...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mişcarea, înainte de toate!

Sănătate am, se pare,
Ca atâţi contemporani,
Şi întruna fac MIŞCARE...
MERG... pe şaptezeci de ani!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

În oglinda apei te-am văzut
Divină creatură rară diafană
Crăiasă a întregului ţinut
Inima ţi-era greaua rană

Te însoţea regele jungle
În ochii leului eu te-am văzut
Erai abătută umbră a Lunei
O lacrimă din cer a căzut

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!