Doină postmodernistă...

ne-am ridicat şi noi odată din genunchi
dintr-un amnar în iasca cu poluţii
- uitând despre surcica de la trunchi -
am scăpărat scântei de revoluţii

revolta Twiter... comunism în agonie...
nu zece ani s-au scurs - o veşnicie
o generaţie s-a mai născut din sărăcie
sortită la declin şi bejenie

dar vai, din milioanele de cozi de câine
nu poţi să faci măcar o sită de mătase
numai cu furca de oţel ridici şi pâine
şi carnea vie în brăzdar de coase

aşa şi existăm. Din capete plecate
constituim o viaţă lângă săbii
schimbând mereul dor de libertate
pe veşnicul mălai, visat de vrăbii...

poezie de Iurie Osoianu (7 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doină postmodernistă

ne-am ridicat şi noi odată din genunchi
dintr-un amnar în iasca cu poluţii
- uitând despre surcica de la trunchi -
am scăpărat scântei de revoluţii

refren:

revolta Twiter... comunism în agonie...
nu zece ani s-au scurs - o veşnicie
o generaţie s-a mai născut din sărăcie
sortită la declin şi bejenie

dar vai, din milioanele de cozi de câine
nu poţi să faci măcar o sită de mătase
numai cu furca de oţel ridici şi pâine
şi carnea vie în brăzdar de coase

refren

aşa şi existăm. Din capete plecate
constituim o viaţă lângă săbii
schimbând mereul dor de libertate
pe veşnicul mălai, visat de vrăbii...

refren

cântec, versuri de Iurie Osoianu (7 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iurie Osoianu: Dar undeva acolo sus s-a hotărât Să fiu poet...

Vă las pe dumneavoastră, dragă echipă şi dragi consumatori de CITATEPEDIA
să trageţi concluziile, amintindu-vă faptul că pentru aceasă limbă (românească) au murit oameni, că nu e permis aşa ceva pe un site cultural. Nu e permis ca printre numele sonore (deja branduri) ale culturii universale să existe aşa ceva. Nu am nimic personal cu nimeni - parol...
Mulţumesc pentru înţelegere, pentru răbdarea de a citi "creaţiile jeniale şi jenante" semnate de genialul poet al timpurilor noastre, Iurie Osoianu (5871 de voturi la 532 de citate), care – cu atâta nonşalanţă - îşi promovează tâmpeniile. Repet: n-am nimic cu omul menţionat mai sus, dar cred că este infectat cu CoronaPoetika - vorbesc şi eu aşa ca opinia publică.
Scrierea incorectă, agramată, şi excesiv de proastă din toate punctele de vedere, îmi dă dreptul să iau atitudine... Nu sunt un străjer al limbii române, dar respect memoria celor care s-au jertfit în numele neatârnarii neamului.
Mulţumesc şi iertare dacă am pricinuit deranj.

Versuri de citit când ai mort în casă.
Spicuiri, câcâieli şi canonizările limbii în creaţia lui Iurie Osoianu,
în care gramatica este desfiinţată.

Ţara cu popor în begenie...
... eu am venit la tine să mă-mbăt
cu apă rece şi cu chioară taină
să răsturnăm o lume de omăt
cu tine-n doi şi ambii fără haină
... independenţa noastră-i ca o ghicitoare -
eliberarea eliberării de eliberare...
eliberarea eliberării de eliberare
în ochi ce stă pacifică... cătoare (căcătoare cu aspect de ghicitoare)
... şi iată-mă aguns la orizonturi
unde posibil, va ajunje fiecare
... ne-am ridicat şi noi odată din genunchi
dintr-un amnar în iasca cu... poluţii
- uitând despre surcica de la trunchi -
am scăpărat scântei de revoluţii
... şi am să mă-ntorc acasă într-o zi
din străinie
şi tu la fel vei reveni
din pribegie
dar în adânc subconştient
v-om îneca în tuse
o atlantidă - continent
de gingăşii nespuse...
... independenţa noastră-i ca o ghicitoare -
eliberarea eliberării de eliberare...
eliberarea eliberării de eliberare
în ochi ce stă pacifică... cătoare
... eu am venit la tine să respir
acelas aer şi aceiaşi energie
s-o sorb precum aşi soarbe elixir
din-tru-un izvor cu pură armonie
s-o sorb precum aşi soarbe elixir
din-tru-un izvor cu pură armonie
... şi limba e iar o monetă de schimb
şi schimb de monetă
şi trec deputaţii ca oile-n rând
prin strunga concretă;
de parcă cine ştie ce venin
turna-se vântul ploii pe la spate..?
... şi iar veni-se-i în vis
... că nu mai vrut se ştie;
m-am întors înnapoi;
şi din sensatia de viaţă amară
şi-nc-un soare cu cer a mai nins a mai nins
şi-nc-o lună sub deal s-a culcat s-a culcat...
şi dacă tu nu ve-i veni nici mâine,
atîta doar-v-a mai urla un câine
... am să te strig din agonii
pre nume care nu mai este
... o altă veşnicie cred că, eu m-aş uita la bezna beznei
a treia veşnicie însă m-aş vrea mai jos de umbra gleznei
... un zâmbet mai arunc în fine, fîn
în durul talmeş
aceleaşi sentimente din destin
le trec prin balmeş
... da-mi ochii tăi să mă afund în rai
în iad în alte substantive spaţiale
da-mi sânii tăi să rup din ei zenit
că te-am iubit deşi nu mai iubit
... cineva-mi va pune-n pedică vre-o frază
te rog să zmulgi te rog cu jingasie
de la credincos la simplu laic
c-o jumate de popor în begenie
ca un cuant - când semimort, când semiviu
... Şi nicidecu nu-i pot
bineţele prin jesturi de rigoare.

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta timp...

atâta timp cât mă mai ţine aţa
cu care-mi tai măliga printre alogeni,
măcar odată-n an ieşiţi în piaţa -
în piaţa mării adunări de moldoveni

refren:

... ieşiţi, copii, ieşiţi, copii, în piaţă -
oricum surcica cade lângă trunchi
nu zece ani - întreaga voastră viaţă
veţi sta şi voi ca mine în genunchi...

atâta timp cât caut ac la aţă
cum îmi spunea şi tata-de cojoc
ieşiţi măcar odată-n an în piaţa -
în piaţa veşnic viului boboc

refren

iar dacă într-o zi s-ar rupe-n mine aţa
şi eu rămân pe totdeauna prin străini,
oricum, odată-n an ieşiţi în piaţa -
în Piaţa Marelui şi Veşnicului Chin...

refren

cântec, versuri de Iurie Osoianu (3 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din cartierul de vest

Născut din dragostea a doi netoţi,
Ridică-te, luptă, răzbeşte de poţi,
Iar de nu, du-ţi povara cea grea,
Şi tot ce-i mai bun în inima ta.

În săracie.

Ş-atâtea destine frânte din faşă,
Pielea-i zbărlită pe sub camaşă,
Ambiţii, frustrări, iluzii deşarte,
Viitorul nesigur e pus deoparte.

În întuneric.

Abandonat de toţi, fară speranţă,
Însuşi Moş Crăciun e în vacanţă,
Lumea-i ascunsă, jaluzelele trase
Împletesc versul ca pe o mătase.

Singur în ploaie.

Toate s-au scurs, şi bune şi rele,
Mi-e dor nebun de iubitele mele,
La cer privesc, scrutând infinitul
Şi-astept să vină odată sfârşitul.

În agonie.

poezie de Alex Dospian (aprilie 2015)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din coadă de câine sită de mătase nu faci.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele

eu m-aş uita o veşnicie la focul care arde-n vatră
o altă veşnicie cred că, la apa râului de munte
a treia veşnicie însă, m-aş vrea un curcubeu drept punte
s-o treci uşor venind spre altul, crezând că totuşi e din piatră

eu m-aş uita o veşnicie la stelele ce ard în ceruri
o altă veşnicie cred că, eu m-aş uita la bezna beznei
a treia veşnicie însă m-aş vrea mai jos de umbra gleznei
când tu vei trece înspre dânsul prin arşiţe şi triste geruri

eu m-aş uita o veşnicie la vetre stinse şi la ape
ce duc în cozi de lungi comete viaţă lumilor de piatră
a doua veşnicie însă mă vreau un câine care lătra
când tu te vei opri din drumuri şi eu te voi simţi aproape...

poezie de Iurie Osoianu (21 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost...

trec zile, trec luni,
în grabă, grămadă
tu vrei să mor de dorul tău
te-am căutat femeie, o viaţă întreagă
ne-am întâlnit în parcul de castani
la margine de timp, la margine de ani
te aşteptam odată într-o gară de doi
nu ai venit sau poate timpul a uitat de întâlnire, ai uitat de noi
cine azi mai ştie, cine...
îmi era dor acut de primul nostru sărut
pierdut azi între ani
ce a rămas din noi
o tristă agonie a unui vis
mă arde încă dorul tău şi plâng în gând de dragul tău
eu am plecat spre veşnicie
să plâng pe o coală goală de hârtie
tu cauţi alt bărbat şi alt tărâm de dor
aşa este în viaţă
totul este trecător

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

am rupt o floare dintr-un vis
şi-am aruncat-o în abis
şi floarea mea plutea mereu
pe unda tulburului hău
am smuls o coardă dintr-un dor
şi-am semănat-o pe ogor
din coarda mea a răsărit
alt dor etern, nemărginit
am stors un zâmbet ostenit
din colţul meu de infinit
şi coarda dorului din flori
s-a rupt cu cioburi de fiori...

poezie de Iurie Osoianu (5 februarie 2013)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E un mix de stări în mişcare...

doar când iubim
ca o provocare
acostăm
la punct fix

întinşi pe crucea de piatră
şi atinşi o clipă de veşnicie
parcă n-am mai vrea
să murim...

dar căţeaua lupă
latră pe năsălie
în marea tăcere
când nu te-aştepţi

şi cere stâlpi drepţi
calibraţi
într-o altă dimensiune
din păduri tinere
trunchi lângă trunchi
aliniaţi să sporească
reţeaua de naltă
tensiune
din noaptea cerească

un arhiereu-vicar
să închidă comutatorul
un moment
cât o rugăciune măcar
... să nu-l desluşească
poporul
în genunchi
si incoerent
pe dumnezeu

poezie de Ion Toma Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naivitate II

Ce chin să-i fii şi să nu-ţi fie...
Să nu mai poţi simţi cum te râvnim,
Noi toţi, cei ce am vrea să-ţi devenim
Eliberarea din sclavie.

Cum poţi trăi în colivie,
Când tot frumosul e de partea ta?!
Şi-atâtea inimi demne, ca şi-a mea,
Te-ar scrie pentru veşnicie.

De ce te-ai stinge-n tragedie
Lângă un rău ce nu e necesar?!
Nu poţi schimba ce este în zadar.
Iubirea nu e agonie.

De unde-atâta sărăcie,
În inima ce-o vrei şi nu te vrea?
În felu'-acesta rişti s-ajungi ca ea,
O altă tristă poezie.

De-ar fi iubire, ar fi vie,
Dar ceea ce trăieşti... e altceva.
Rolul iubirii e de a salva,
Nu de a ţine în robie.

poezie de Evelin L. Ş. Andrei din Vă las pe voi să fiţi poeţi
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu te ridici

Pe mine m-au debarcat în genunchi
Şi mi-au spus:
"Să nu te ridici!
Cu oasele craniului tău
Vei zgâria cerul,
Lumina îţi va cădea pe spate
Şi se va frânge
În picuri,
Cioburi îţi vor răni paşii,
Să nu te ridici!
N-ai ce vedea,
E gol în sus,
Nu sunt lacrimile tale,
E plin de privire
Dar gol în sus...

Dar dacă vreodată
Vei simţi că poţi sprijini
Un munte ce cade,
Că poţi a opri vântul
Să smulgă din viaţă,
Ca poţi lua în braţe
Spre a fugi cu ei,
Toţi oamenii deodată,
Atunci ridică-te
Şi te naşte!

Aşa m-am născut
Mică,
Dorinţă de uriaş,
De a nu zgâria cerul.

poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind aiurea

deschide uşile, iubito, la casă, suflet, univers
că vin din terra incognita şi uit fărâmele de vers
cu care voi să pun la cale un atentat la armonia
în care am fugit la vale să-mi urc pe dealuri nebunia
deschide măcar geamul dragă, să mă auzi şi tu mai bine
cum mulg o umbră de baladă din echivocuri selestine
cu aspru păr din cozi de cai şi cozi molatece de epe
te rog, iubito, smulge scai din ochii mei ca nişte cepe
închide porţile, iubito, căci am uitat puţin colinda
hai lasă, lasă, lasă sita, dezleagă-ţi de la ochi oglinda
că eu mă duc la alte fete să le colind în lung şi lat
şi care-s naibii de discrete chiar dacă asta e păcat
oricum e anul nou la noapte şi vreau să mai aprind o stea
muşcând cu saţ din mere coapte şi scăpărând scântei din ea...

poezie de Iurie Osoianu (14 decembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

... am două vieţi
în prima m-a născut
măicuţa mea cu chip de dulce înger
a doua viaţă din senin a apărut
atunce când am înţeles
că am numai o viaţă
şi sunt singur...

poezie de Iurie Osoianu (26 septembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo, în deal la vie

A trecut o veşnicie
de când noi ne-am întâlnit,
Acolo, în deal la vie
şi în taină ne-am iubi.
Aş vrea să mă întorc în timp
de dragoste să-ţi vorbesc.
Să-ţi jur pe zeii din Olimp
că iar vreau să te iubesc.
Într-o toamnă aurie
cerul nopţii să-l privim.
Sub bătrânul nuc din vie
despre stele să vorbim.
Luna să ne lumineze
în timp ce noi ne iubim,
Roua nopţii ne boteze,
fericiţi să adormim.

poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

... şi iar te-am visat tot aşa de senină
ca zarea albastră din ochii adânci
ca marile lunii când suplă şi plină
lin trece din noapte în creastă de stânci...

catren de Iurie Osoianu (23 noiembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viermii...

sunt patruzeci de ani-lumină între noi
şi patruzeci la fel, de întuneric
şi-un sentiment de vină, ezoteric
mereu aflat în stare de război

în patruzeci de ani au încăput
obişnuite câteva evenimente
ciudate însă două sentimente
-te mai iubesc, încerc să nu te uit...

în patruzeci de ani de două ori
ne-am întâlnit, nici nu ţin minte unde
ţin minte doar priviri şi furibunde
şi scăpărând din fulgere fiori...

aştept să treacă încă patruzeci de ani
şi să putem să ne-ntâlnim în veşnicie
că două păsări ce-au fugit din colivie
lăsând în ele viermii. Subterani...

poezie de Iurie Osoianu (24 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinsoare

Tu n-ai să ştii că la-nceput
a fost durere, a fost şi cânt
tu nu vei ştii cât am visat
iar capul mai mereu plecat
a strâns în el zeci de plecări
ce s-au unit în mii de dări.
Tu nu vei ştii de ce-am venit
vei vrea doar să te ştii dorit
să arzi din candela iubirii
să termini din izvorul firii,
să-mpământezi din viaţă
lacrimi cerului să faci dulceaţă.
Noi am strans la piept ogoare
de-a putea şi n-a putea şi doare,
vrednic timpul blând a curs
din iubire lent s-a scurs
tot ce am visat vreodată,
tot ce n-am ştiu să fim
tot ce-am vrut fără să ştim
tot ce ne unea pe veci...
astăzi eşti, mâine te treci.
Omule, trăieşte-ţi viaţă
şi iubeşte, sfarmă gheaţa
sufletului ce a cuprins:
Astăzi, fericirii mă dau prins!

poezie de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalm despre şoim

Ia-ne memoria, scoate-ne ochii chiar
nările şi limba freacă-le cu sare
Se duce-ncet prin noi târziul car
şi tare dor absentele picioare.

În minte casa Masa lângă pat
Pe masă-aşteaptă abia-nceputa pâine
Băiatul s-a întors s-a descălţat
Cu acul din călcâi îşi scoate-un mărăcine

Băiatul s-a întors din codri din ape
din piatra în fluviu aruncată cândva
Să nu-i aşezaţi palma peste pleoape
Voi spinii noştri alfa şi omega

El se va ridica Deja aleargă
Pluteşte-n jur miros de flori strivite
Un câine e cu el şi bolta largă
şoimul memoriei noastre obosite.

poezie clasică de Tadeusz Nowak din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soartă

Un calcul matematic spune: tu poţi călători

în timp, în spaţiu, în jenune, în orişice n-ar fi!

Tu poţi călători în vise la bordul orişicărei stele,

sfidând cu legi încă nescrise absurdul versurilor mele...

Dar numai fizicul te ţine în lanţul strict de gravităţii,

să ardă Prometeu în tine cu tot Sisiful din relaţii...

Dar numai legea zisă soartă insuflă-n tine energie

ca tu să poţi să baţi la poarta de dincolo de veşnicie...

poezie de Iurie Osoianu (19 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul înapoi

Astăzi, pentru noi românii s-a dat timpul înapoi.
Dar, doar cu o oră din păcate.
Politicianul de la noi, cu un viciu de şerpoi.
Cu banii doldora în cont şi venituri nejustificate.
Acum ne bucurăm că vom dormi o oră în plus.
Dar cei 30 de ani ce s-au scurs, considerăm că s-au exclus?
Aş da timpul înapoi cu 20 de ani, o viaţă sau un veac dacă se poate.
Deoarece egoismul, invidia, răutatea, au întors şi frate contra frate.
Astfel aş elimina nababii corupţi, adunaţi numai în partide colorate.
Sau aş întoarce ceasul, măcar cu 10 ani.
Să-mi văd maica zâmbind, blândă şi sănătoasă.
Să-i mai gust încă o dată mâncarea delicioasă.
Întrucat am înnebunit şi m-am săturat, de mizerie şi şobolani.
De acesti politicieni români, ce nu mai sunt umani.
Şi care se transformă grosolan, devenind zilnic tot mai hoţomani.

poezie de Romulus Rapcea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!