Puterea noptii

Nu pot indeparta puterea noptii
Ce-n suflet iar mi se strecoara,
Sub apasarea ei raceala mortii
Ma incolteste ca o fiara.

Alunec lin in bezna, in tacere,
Cuprinsa-n golul din launtrul meu
Ce ma imbraca fara vrere
In neputinta, cu vesmantul sau.

Strivita-n ghiara noptii iara
Sunt iar nimic si sunt niciunde,
Ma uit la trupul meu de cerara
Cum zace chinuit de umbre.

Chircit si fara de speranta
Zvacneste-n agonia lui morbida,
Alaturi de-al meu suflet se inalta
In noaptea fara tarmuri…nesfarsita.

Otravuri negre si nelinisti
Traiesc in trupu-mi vlaguit.
As plange de-as putea de mila-i
Dar, sufletul mi-e oboist.

Ma las purtata-n ceata crudei nopti
Si duca-ma in dulcea-i acalmie,
In golul ce-a ramas din alte vieti
Poate-oi razbi sa ma gasesc pe mine.

poezie de Livia Bataiosu
Adăugat de ANONIM
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ingaduie-mi sa plutesc departe, acolo unde-mi zboara visul.
Este un loc, niciunde, unde totul se sfarseste;
Fara sperante, fara vorbe, fara voce, fara sunet,
Fara calatori osteniti, pe o carare goala, fara nasteri, fara moarte,
Fara trup, fara noapte, fara zi si fara zori in acelasi vid.

poezie clasică de Maitreyi Devi din Dragostea nu moare
Adăugat de Bagarean Alina Ingrid
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fara de tine...

Fara de tine
toate in juru' mi-s sterpe
Fara de tine
totu'i facut nepereche
Si fara de tine
de-as fi intr-o zi
as vrea sa nu fiu...
ori printre nevii
sa pot sa usuc
ochiu'-mi in inchinare
si sa lunec in noaptea
de fara uitare...

poezie de Daniela Dina
Adăugat de Alesia Moroianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drum bun catre eternitate

fara idei,
fara glume,
fara nimic in buzunare
si fara nimic deasupra ta

fara ca inima sa iti bata si
fara ca nimeni sa te ajute,
fara mama,
fara tata,
fara nimic asteptandu-te in drumul tau spre nebunie
si fara cuvinte
premiat pentru cel mai bun cantec

fara dragoste,
fara remuscari,
fara sa iti mai pese, ai plecat intr-o lume straina
si m-ai lasat multimii care ma uraste
si toate astea s-au
intamplat doar pentru ca nu am pretuit nimicul
pe care mi l-ai oferit

drum bun spre eternitate.

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul meu

Inchid ochii si nu-mi vine sa cred,
Ca esti asa departe, mi-e frica sa te pierd.
Atunci cand eram in bratele tale,
simteam ca pe-ntuneric soarele strabate
si ca ne-nconjoara stele stralucitoare.

Fericirea mea nu cunostea hotare,
si acum simt, ca te iubesc Dragoste.
Fara Tine sunt pierduta
Nu gasesc calea luminoasa,
tine-ma de mana
ca fara Tine-s oarba!

Daca esti cu mine, nimic nu conteaza,
doar ochii tai prin care vad o alta viata,
alaturi de Tine, mereu langa Tine,
vorbind despre Tine, visand despre Tine.

Fara Tine zilele sunt negre,
dar speranta imi da putere.
Vreau sa simt dragostea ta,
pe care o vecie nu voi uita.

Vezi ca mana-mi tremura,
cum iti aud glasul.
O liniste imensa ma cuprinde,
si-ti simt sufletul acum, langa mine.

Auzi glasul meu pe Tine te cheama,
cum mama natura o cheama pe primavara.
Mi-e sete, simt ca buzele tale-s aproape,
dar Tu... Tu esti prea departe!!!!!!

Dar stiu un singur lucru,
Ne iubim Dragoste,
Si nimeni, nimic,
numai Moartea ne va desparte!

poezie de Adela Farcas din revista Liceului Al. Papiu Ilarian (2002)
Adăugat de Adela Farcas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oriunde vei merge, vei afla cetati fara ziduri, fara scoli, fara bogatii si fara armate, dar fara temple si fara sacrificii pentru imblanzirea si atragerea raului nu vei vedea

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Gabriela Militaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora

ora tipa ghemuita
in bratele noptii
ceata ca niste franjuri
se leagana la fereastra
descalcesc vise
fara sa stiu a le
privi
privesc fara sa vad
prin cotloanele vietii
strada amortita se
uita spre mine
cum alerg despletita
pe marginea visului
ma izbesc de intuneric
si plang
ora tipa ghemuita.

poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fara

Si te-am gasit,
fara sa te caut,
Si mi-ai raspuns,
fara sa te strig pe nume.
Impart cu tine
aceeasi bucata de fericire,
fara sa te-ntreb
dintotdeauna
fara inceput!...

poezie de Cătălin Antonov (26 noiembrie 2001)
Adăugat de Cătălin Antonov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intrebari fara raspuns

Zambesc ironic, si te-ntreb
nu ai obosit sa tot alergi prin gandurile mele?
Cauta-ti alt loc, gol, fara strazi, fara oameni, fara nimic
Sau ce-ti doresti? Sa-mi furi aripile mele?
Sa zbori spre infinitul fara margini?!
Sa te pierzi in norii de frisca, si-n cerul alabstru?
Iar eu... eu sa raman fara nimic?
Si te-ntreb, asta doresti?!

poezie de Raluca Alexandra Pasăre
Adăugat de Raluca Alexandra Pasăre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un suflet sihastru...

Ma privesc si-mi pare,
Ca cel ce aievea-mi apare,
Nu sunt nicidecum tot eu,
Ci doar o simpla-aratare.

Si ca prin tulburi oglinzi,
Ma privesc cu ochi de strain,
Si aratarea imi pare ca are,
Un suflet golit de destin.

Se-aude departe,
Un raget de fiara, agonic si crud,
Ca un tunet pustiu si surd,
Si-mi pare ca vocea mea o aud.

Privesc catre mine si parca,
Trupul ce vad e rece si greu;
E trupul unei fiinte ce moare,
Si vai, fiinta aceea sunt eu!

Si simt,
Cum treptat ma topesc in zare,
Si de cel ce am fost ma desprt cu greu,
Il vad cum dispare.

Si simt cum dorul de mine ma doare,
Si ma doare parca toata faptura mea,
Faptura mea de eter,
De eter fara culoare.
Mi-e dor si ma doare!

Si vreau sa m-ating dar nu pot,
Si vreau sa vorbesc dar n-am glas,
Si din toate cate-am avut,
Doar scanteia gandirii mi-a mai ramas.

Si vidul cel negru si mare,
Incepe usor sa ma-npresoare,
Si-n recea tacere ma simt singur tare.
Dar gandul imi zboara aiurea,
Si uit ca mi-e teama si totul dispare!

Si simt ca n-am spatiu, simt ca n-am timp,
Si simt ca de mine nu-mi mai e dor,
Si cu gandul, ca gandul, aiurea eu zbor,
Si simt ca n-am timp si simt ca nu mor!

Si prin tacere catre niciunde ma-ndrept,
Ca o lumina de astru,
Eu sunt un gand calator,
Sunt un suflet sihastru!

Si veacul cat clipa imi pare,
O clipa in plus pentru inc-o povata,
O clipa cat veacul de mare,
O clipa ce-nseamna viata.

poezie de Mihai Antonescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soapta sanzienelor

Azi pe perna imi zambeau
Sanzienele lasate
Cu-ale tale blande soapte
Sa-mi aline somnul greu
C-o iubire fara moarte.

Eu cuprinsa-n dulci cuvinte
In petale galbioare,
Lacrimez, mi-aduc aminte
De-a ta dulce sarutare
Si-apoi rad gandind ca iara,
Vei veni pe seara.

Soarele pe deal se lasa,
Greierii incep sa cante,
Ascult pasii, sunt voioasa,
Ai sosit, iubite!

Tu cu o mana ma cuprinzi
In cealalta-i sanziana
Ce cu drag in par mi-o prinzi
Celelalte in buchet, le ascunzi de mine,
Caci pe perna maine iar
Vor zambi soptind iubire.

poezie de Livia Bataiosu
Adăugat de ANONIM
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din lacrima noptii

Din lacrima noptii, zorii se nasc
In boabe de roua, in cuiburi de flori,
Pe aripi de fluturi se raspandesc
In zarile limpezi iesite din nori.

Carari de lumina, zori ai sperantei
Izvorati din neguri, muguri de vis,
Neagra plamada crescuta din noapte,
Scaldata in roua…etern paradis.

Din lacrima noptii se naste iubirea
Ce-mbraca pamantul in suflet duios,
Carari de lumina se-ndreapta spre tine,
Nu-ntoarce privirea, traieste frumos!

poezie de Livia Bataiosu
Adăugat de the night
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea lui Isus

Indurerat si singur,
Murit-ai pentru mine
Si in tacere m-ai iubit...
Dar cine te-a iubit pe Tine?

Zdrobit de rautatea noastra,
De toata mazga omeneasca
Asa Tu ai sfarsit in chinul nostru...
Dar ne-a pasat cumva de asta?

Si inviat-ai in slava Ta cereasca
Precum o Phoenix din cenusa-albastra
Caci Dragostea nu va pieri nicicand!
Isuse, Tu-mi esti inima si gand!

Cuvintele imi sunt prea fade sa exprime
Marea-Ti Iubire revarsata peste mine...
Ohh, Doamne, cat har si indurare!
Sa sufli-ntr-un nimic a Ta suflare!

Isus al meu, ma leaga-n veci iubirea Ta,
Caci nu pot sa traiesc o clipa fara ea
Si nu pot sa traiesc o clipa fara Tine
Esti tot ce am mai scump pe lume!

poezie de Andreea Giosanu (9 noiembrie 2010)
Adăugat de Andreea Giosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt soarele tau

Eu sunt soarele tau si fara mine
Tu nu poti sa traiesti.
Eu sunt aerul tau si fara mine
Tu nu poti sa traiesti.
Eu sunt apa ta si fara mine
Tu nu poti sa traiesti.
Eu sunt painea ta si fara tine
Tu nu poti sa traiesti.
Eu sunt somnul tau si fara mine
Tu nu poti sa traiesti.
Eu sunt …
Eu nu sunt nimica.
Nu sunt nimica.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

E iara iarna fiara, dar...

Iara... iarna... fiara... dar...

Inima si sufletul imi sunt de ceara
Acoperisuri plang cu lacrimi cristaline
Reci mi se plimba prin oase suspine
Acum de-amurgul de vara mi-e dor.

Ideile negre din suflet ma dor
Adanc ma scufund in gandurile-mi valuri
Ranite imi sunt sperante, idealuri
Natura ma simte, ma crede, ma iarta
Alb ma priveste in clipa desarta.

Fantastice triluri se-aduna si cresc,
Idile de iarna copacii soptesc
Ah si sperantele mele traiesc!
Razele lunii din somn ma trezesc
Abia de-acum voi sti sa iubesc!

Din nou spre lumina, spre soare, spre zi
Acolo, departe, iubiri voi gasi
Ramaneti in urma voi clipe pustii!

poezie de Anca Alexandra Radoi (29 ianuarie 2005)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bocet pentru Ion cel fara de mormant

Ca tara sa nu-ti moara
Tu linistit te-ai frant,
Si tot colinzi prin tara,
Ion fara de mormant.

Asa a fost destinul tau,
Sa mori precum te-ai si nascut
Ca un erou necunoscut
Intr-un mormant necunoscut.

Ioane fara de mormant,
Te plang si te ingan,
Ca tu ai fost si eu mai sunt,
Ion, soldat roman.

Dar undee mormantul tau,
In care rau sau deal,
Te bat parerile de rau,
Soldat si general.

In fata mortii neclintit,
N-aveai ce o ruga,
Ai lacrimat si i-ai zambit
Ca si la nunta ta.

Dusmanii tai si azi se tem
De-ngrozitoarea zi
Cand vom iesi de sub blestem
Si tte vom regasi.

Ioane, fara de mormant,
Cuvant fara coperti,
Din locul tragic un` te-au frant
Incearca sa ne ierti.

Asa, a fost, va fi mereu,
Te cautam cu dor
Ion esti tu, Ion sunt eu,
Ion e un popor.

poezie celebră de Adrian Păunescu (1 septembrie 1988)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Enigma vietii si a mortii

Am cautat fara incetare,
Trecand prin slova cartii
Un raspuns, o alinare
Enigma vietii si a mortii.

Am incercat fara succes
Umil in fata sortii,
Pariu cu geniul ne-nteles
Enigma vietii si a mortii.

In gand, spre Cer m-am avantat
Si pana-n fata Portii,
Sa dezleg am tot sperat
Enigma vietii si a mortii.

poezie de Alex Dospian
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intens... (O inima curata)

Cuvinte asternute pe hartie,
Cuvinte fara noima, fara sens
Compun divina melodie... a inimii...

Intens... intens bate si ea fara-ncetare,
neobosita si inflacarata,
intens iubeste fara de hotare
aceasta inima...

Curata... curata fara pata, fara indoiala,
fara minciuna, egoism si sila...
Vezi tu acum, Tu cititor de rele?
Asa iubeste-o inima umila.

poezie de Marian Balint
Adăugat de Marian Balint
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taina

In lumea mea Tu esti Lumina
In lumea Ta eu sunt lumina
Nu poti sa-mi spui ca ma iubesti...
Nici nu mai era nevoie... stiu.
De-as putea privi, privirea ta
De-as fi lacrima, sa ma odihnesc pe obrazul tau
De-as fi frunza, sa ma odihnesc pe pieptul tau
De-as fi doar ce simt in adanc,
Inimile noastre s-ar putea intalni
Fara a mai rani...
Degetele tale m-ar rasfoi ca pe o carte,
Un manuscris secret..
In care nimic nu "a fost",
In care totul este!

poezie de Jenica Gavrilă
Adăugat de Jenica Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caracterizare

Din tot ce fac, nimic nu imi convine.
Prea multe vorbe. Si fapte prea putine.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!

Aveam credinta-n viata, puneam pret pe iubire
Dar totu-i doar minciuna, e doar o amagire,
As darama toti muntii daca-ar avea vreun rost
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!

In jur vad mai mult lacrimi. Putina fericire.
E tot mai neagra viata. Sarmana omenire.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!

As vrea sa am puterea sa schimb tot rau-n bine.
Prea multe vorbe. Si fapte prea putine.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!

Traiesc doar cu speranta, visez la cei frumos,
Mai cred ca poate maiine voi fi mai bucuros,
Ca soarele-mi va bate cu raza lui in geam
La fel ca mai-nainte. Pe cand eram pustan.

A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost!
Prea multe vorbe! Si fapte prea putine!
Din tot ce fac,-nimic nu imi convine!

poezie de Florin Dudău (7 iulie 2001)
Adăugat de Florin Dudău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimp fara nume

vor inflori zapezi pe trupul meu de ceara
si nu voi sti vreodata ce anotimp am fost
dar voi gusta cu sete povesti de-odinioara
si s-or rasfrange-n tample fara nici-un rost.

si poate primavara se va duce nevenita
si printre nuferii albastri din nou v-a adormi
or rasari doar fulgi cazuti din clipa asfintita
din ochii mei de papadii purtati de unicorni.

unghere imbracate de lumina noptii
pierdute in faclii ce inca mai mocnesc
s-or teme ca si mine de tropotele tortei
ce ard in sloiuri priviri ce asfintesc.

vor inflori si astrii toti pe caldaram in urme
si toti copacii-n jur vor vrea a inflori
in anotimpul cu zapezi ce-i fara nume
pe trupul meu de ceara si n-am sa stiu de eu voi fi.

o margine de iarna pe-o margine de lume
ce-si strange cu nesat ninsori ce nu vor fi
si macii imbatati ce-i poarta vantu-n turme
cu umbrele in trena brumelor tarzii.

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!