Mă las de scrisul epigramei (inspirată după epigrama lui Miltiade Ionescu: Hotărâre)
Nu mi-a adus venituri, bani;
Donez condeiul, jur pe Pluto,
Și toată droaia de dușmani,
Ce epigrama mi-a făcut-o!
epigramă de George Budoi din Epigrame despre epigrame și epigramiști (12 august 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Citate similare
De 1 Aprilie
Ce ciudată amintire
Ziua-aceasta mi-a adus:
Mi-a dat soața întâlnire...
Și m-am dus.
epigramă de George Zarafu din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu iubesc adevărul, cu toate că el mi-a adus cei mai mulți dușmani!
Viorel Muha (decembrie 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moștenire părintească
Mi-a lăsat tot ce deține,
Mi-a citit azi testamentul;
Era însă mult mai bine
Dacă-i moșteneam talentul.
poezie de George Budoi din Părinții și copiii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (15 aprilie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
La dentist
Recomandat de-ai lui părinți,
M-am dus la el: rapid, mișelul
Mi-a scos din gură vreo trei dinți
Și mi-a golit și portofelul.
epigramă de George Budoi din Medicii și medicina în aforisme, epigrame, pamflete și satire (14 ianuarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
La dentist
Recomandat de-ai lui părinți,
M-am dus la el: rapid, tâlharul
Mi-a scos din gură vreo trei dinți
Și mi-a golit și buzunarul.
epigramă de George Budoi din Medicii și medicina în aforisme, epigrame, pamflete și satire (14 ianuarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Off
- Să-ți fie bună! - mi-a urat-
"Să mor" că mi-a venit a plânge,
Dar n-am făcut-o. Sunt bărbat
Și-mi place inima... în sânge!
epigramă de Octavian Lupascu (29 mai 2013)
Adăugat de Octavian Lupascu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răsplata pe care o primesc pentru investiția pe care am făcut-o în oameni, crezând permanent în potențialul lor indiferent de rezultatele sau situația lor la un moment dat, privind doar la ce ar putea să fie și nu la ce sunt deja mi-a adus mai mult decât ar fi putut orice sumă de bani. Nimic mai adevărat că dacă vrei să fii prosper o întreagă viață, cea mai sigură investiție este în oameni.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu mi-a dat...
Dumnezeu mi-a dat cuvântul,
mi-a dat lacrima și gândul.
Mi-a dat zâmbetul copilăriei
și puterea bărbăției.
Mi-a dat avântul tinereții
și liniștea bătrâneții.
Mi-a dat visul înălțării
și măreția afirmării.
Mi-a dat aripi ca să zbor,
curajos, cutezător.
Cu zâmbetul m-a înzestrat
și chipul mi-a luminat.
Pentru fapta-i nobilă, măreață,
smerit, acum, îi mulțumesc!
De la El am primit viață,
porunca Lui împlinesc.
poezie de Dumitru Delcă (3 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-a zâmbit
Mi-a zâmbit într-o zi o femeie
Când mergeam încet pe drum.
Era frumoasă ca o zee
Și mi-a aprins în suflet un dor nebun.
Mi-a zâmbit într-o zi un bătrân
Cu ochii limpezi ca apa de izvor,
Dar avea inima tristă,
Căci sărmanul era cerșetor.
Mi-a zâmbit într-o zi un copil
Cu ochi frumoși ca două stele.
Mi-am adus aminte de-a mea copilărie
Și de brațele mamei mele.
Mi-a zâmbit într-o zi un pom
Care era legănat ușor de vânt.
Și mi-a părut că zâmbește un om,
Pe drept cuvânt.
Mi-a zâmbit într -o noapte o stea,
Când priveam cerul plin de stele.
M-am bucurat atunci în sinea mea
Și m-am întors la visurile mele!
poezie de Vladimir Potlog (13 octombrie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puterea cuvântului scris
Pe când, pe tăbliță scriam,
Scrijelind cu-n condei ascuțit
Mirată îmi descopeream
Numele ce mi-l port smerit.
Bătrâna ce mi-a pus în mâini,
Tăblița cu ramă de lemn
Mi-a dat toată dragostea sa
Și cel mai cuminte îndemn.
Și, parcă-mi dădea o icoană,
Un odor al său mult iubit.
Mi-a rămas în suflet, o mamă
Ce-o plânge azi, gândul cernit.
N-a prins să vadă-n-sfârșit,
Din mâna ce-odată-a condus
Pe-o mică tăbliță de scris:
Omagiul, din suflet adus!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Brâncuși: Am iernat acolo. Și am umplut curtea casei cu oameni de zăpadă. Că zăpada e ușor de sculptat. Și nu costă parale... (Râde). Dar a venit primăvara și soarele mi-a topit operele... Am plâns de necaz... Toată munca mea s-a dus pe apa Bistriței... Așa că am fugit iar la Târgu Jiu... Și m-am băgat ucenic la boianjeria lu' Mosculescu... Dar mama mi-a luat iar urma. Și iar m-a adus acasă...
replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuși), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șeful lui George: Mi-a fost adus la cunoștință faptul că tu și femeia de serviciu ați întreținut relații sexuale pe masa din birou. E adevărat?
George: Cine a spus asta?
Șeful lui George: Ea.
George: Am făcut ceva greșit? Nu ar fi trebuit să o fac?
replici din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zgârcitul și sardina
Mi-a pus pe masă o hamsie
Și vrea ca eu să-i pun scrumbie;
Mi-a pus pe masă o sardină
Și vrea ca eu să-i pun găină.
pamflet de George Budoi din Peștii, pescarii și pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (18 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ghiocelul
A apărut de sub zăpadă
Cu trupul gingaș și firav,
A colindat pădurea toată,
Și s-a oprit la mine-n prag.
Încet și dulce la ureche,
Cu glas sfios el mi-a șoptit
Că în pădure-i sărbătoare,
Că primăvara a venit!
Mirată l-am privit cu drag
Și i-am zâmbit copilărește,
El mi-a făcut discret cu ochiul
Și mi-a șoptit că mă iubește.
Mi-a spus c-a așteptat un an
La mine-n prag iar să revină,
Ca-i era tare dor de mine
Și că voia să îmi aducă
În sufletul însingurat,
O rază caldă și senină.
I-am sărutat atunci petala
I-am spus că mi-a fost dor de el
Mi-a dat de înțeles îndată
Că el era tot... singurel.
poezie de Mariana Simionescu (11 martie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două mere
Două mere mi-a adus mama în casă,
Erau mari, roșii și frumoase.
Le-a pus pe fereastră
Lângă o floare care înflorește într-o glastră.
Mă uit la ele cu mare bucurie
Și vreau să scriu o mică poezie...
Două mere mi-a adus mama în casă
Și cu ele toamna cea frumoasă.
poezie de Vladimir Potlog (2 octombrie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea incredibilă pentru copiii mei mi-a deschis inima și mi-a adus o înțelegere mult mai mare a iubirii universale. Ea m-a făcut să înțeleg suferința lumii mult mai profund.
citat din Tsultrim Allione
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reflecții la un roman
N-am să-mprumut cartea asta
Nici celor mai crunți dușmani,
Căci mi-a dat divorț nevasta
După 20 de ani.
epigramă de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică la epigrama "Baba Floarea" de Janet Nică
La mine, domnule Janet,
E mult mai mare tragedia:
Am toată noaptea internet,
Dar mi-a căzut, la pat, soția.
epigramă de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Infractorului Liviu Dragnea, vătaful PSD-ului și președintele Camerei Deputaților, care a măcelărit legile justiției ca să scape de pușcărie el și clica lui de infractori (pamflet)
Spun cu toată chibzuința,
În cuvinte ferme, clare:
Nu îl bântuie conști'nța,
Fi'ndcă nu o are.
Ba, a spus chiar zeul Pluto,
Niciodată n-a avut-o.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (1 decembrie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi poezii despre Liviu Dragnea
Flori de portocal
Bunicul era cu poveștile
mă iubea, chiar dacă nu mi-a vorbit niciodată
se uita din fotografia veche la mine
avea la ureche flori de portocal
și o bunică încolăcită-n scaun.
Într-o noapte mi-a atins aripa dreaptă
mi-a sărutat liniștea din gene
cu pulbere de triluri mi-a povestit viața și moartea
în cameră se împleteau luminile din stradă
bunicul era om bun și camera adia toată în miros de portocali.
poezie de Laura Soltuzu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!