Lui Sorin Poclitaru, cu prietenie

De când nu mai este TARU
Îl avem pe POCLITARU
Din tărâmul Babei Dochii...
Ce creşte văzând cu ochii!

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un corb din vremea Babei Dochii
Se întreba semeţ din pom:
Oare vom fi vreodată Om?
Adică să ne scoatem ochii?

catren de Corneliu Sofronie din Fericirea de a fi cal
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Corb la corb..."

De pe vremea Babei Dochii,
Chiar rivali când ei rămân,
Corb la corb nu-şi scoate ochii
Ca românul la român!

epigramă de Mihai Cosma din Omagiu Francofoniei (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doina codrului

copacii amuţesc sub scrâşnet de topor
munţii-s despăduriţi cât vezi cu ochii
glia sărăceşte sărmana n-are spor
trecută prin blestemul babei Dochii.

nemulţumirea creşte în popor
iarna îşi etalează geroasele rochii
copacii amuţesc sub scrâşnet de topor
munţii-s despăduriţi cât vezi cu ochii.

strigăt de valuri răsună pe vapor
timpul înebunit dansează pe muchii
scoate aburi de sminteală prin por
şi pune pe jar inima rărunchii.

copacii amuţesc sub scrâşnet de topor
munţii-s despăduriţi cât vezi cu ochii.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adesea nopţile mă scol

adesea nopţile mă mai scol
ca un nebun din oră-n oră
precum un monstru ce devoră
bunătăţi stropite cu alcool

dar eu am cămara goală
ameţesc după provizii
că visez şi-n somn guvizii
şi un borş fierbinte-n oală

doar atunci când deschid ochii
mă intrigă peste toate
un sictir pe cât se poate
ca de teama babei Dochii

spuneţi-mi voi ce să fac
fără greve sau zaveră
să păşesc în altă eră
dacă toate-mi pun capac?!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

La stomatologie

Văzând preţul pus pe dinte,
Oltenaşii de pe Jii,
Au considerat cuminte
Că-i mai practic... cu gingii.

epigramă de George Ceauşu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afară-i toamnă

Afară-i toamnă, frunza împrăştiată,
Iar vântul zvârlă ‘n geamuri grele picuri;
Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri
Şi într-un ceas gândeşti la viaţa toată.
Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri,
N-ai vrea ca nimeni ‘n uşa ta să bată;
Dar şi mai bine-i, când afară-i zloată,
Să stai visând la foc, de somn să picuri.
Şi eu astfel mă uit din jeţ de gânduri,
Visez la basmul vechi al zânei Dochii,
În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri;
De odată aud foşnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins de scânduri...
Iar mâni subţiri şi reci mi-acopăr ochii.

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măscărici

Ce vă spun eu nu e banc:
Regii, la amuzament
Aveau doar un saltimbanc
Noi... avem un Parlament.

epigramă de George Ceauşu din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A venit vremea

Poate că a venit vremea
Când dragostea trebuie tăinuită,
Când trebuia să fie ascunsă în beciul
Vreunei case părăsite,
Când trebuie tăiată din carne
Şi aruncată zdrenţelor cerşetorilor,
Când trebuie să li se închidă gura,
Ochii să i se acopere,
Când trebuie aruncată în neant,
Când trebuie să i se dea foc
Iar moaştele să i se risipească
Între cele patru vânturi;
Poate că şi poezia-i neadevăr!

poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lumea epigramei

Şchiopătând, de Dochii,
Aflu cu stupoare,
Că şi-aici iei ochii
Dacă ai... picioare.

epigramă de Valeria Moroşan (2011)
Adăugat de Valeria Moroşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciorchinii, graurii şi plasa

Avea un ţăran acasă
Boltă cu struguri de masă
Dar, de fiecare dată
Viţa era devastată
De graurii veniţi roi,
Ce lăsau ciorchinii goi.
Văzând omul al lor sârg
A mers hotărât la târg,
A luat o plasă deasă
Şi venind cu ea acasă
Ajutat şi de vecini
A pus-o peste ciorchini.
Trecând zile, trecând nopţi,
Când strugurii erau copţi,
Musafirii nepoftiţi
Şi în fraude vestiţi
Peste boltă s-au lăsat
Pentr-un prânz îndestulat.
Dar văzând cu toţi, fireşte,
Că un bob nu se clinteşte,
Încercând în zbor să iasă
Mulţi au rămas prinşi în plasă.

MORALA:

Un rod dulce, aşadar,
Poate lăsa gust amar
Când el nu îţi aparţine
Şi îl iei din curţi străine.

fabulă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Premieră

De când este acest neam
Vio e prima femeie
Premier, dar ca idee...
Mai bine nu o aveam!

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să vedem ce trebuie făcut ca să rezolvăm. Practic, cu Statele Unite nu avem probleme. Cu emigraţia română din SUA avem relaţii foarte bune. În fiecare an vin câţiva să se stabilească din nou în ţară.

Nicolae Ceauşescu în Dialogul româno - american: N. Ceauşescu - Henry Kissinger, Secretar de Stat al SUA, Vizita în Bucureşti a Delegaţiei de Stat SUA (3 noiembrie 1974)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu avem acea osândire de sine care să zdruncine sufletul din temelie şi să-l facă să se smerească şi să plângă. Adică avem un simplu simţământ al păcatelor şi al păcătuirii. Acest simţământ nu este profund şi de aceea nu avem în ochii noştri lacrimile ce izvorăsc din adânc, şi folosul este foarte mic.

Părintele Efrem Athonitul în Despre credinţă şi mântuire (2003)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măscărici

Ce vă spun eu nu e banc
Regii, la amuzament
Aveau doar un saltimbanc
Noi... avem un Parlament!

epigramă de George Ceauşu din Festivalul "Cât e Buzăul de mare" (mai 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râd şi curcile de paza de coastă

Când calcanul nu mai scapă
Din plasele turcilor,
Noi îi bombardăm cu apă
Spre deliciul... curcilor!

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avem nevoie de timp

Avem nevoie de timp pentru a creşte şi a descoperi că suntem tot mai mici,
avem nevoie de iubire pentru a înţelege că a dărui este mai înainte de a primi - o lege nescrisă,
avem nevoie de lumină pentru a şti unde să fugim din calea coşmarului întunericului din noi,
avem nevoie unii de alţii pentru a realiza cât de neciopliţi suntem cu toţii,
da, cu toţii
avem nevoie de Dumnezeu Creatorul cerurilor şi al pământului pentru a ne lăsa ciopliţi în chip de sfinţi de mâinile nevăzute ale Marelui Sculptor.

Deşi puţini înţelegem
şi mai puţini acceptăm mustrarea cioplitorului
dar cei care rămânem până la capăt
vom vedea
în micimea noastră
că am fost mereu iubiţi,
înconjuraţi numai de lumină.

Avem nevoie de timp pentru a transcende clipa
într-o eternitate.

poezie de Andrei Adrian Călimărea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iepurele, piţigoiul şi ciulinul

An de an
Prin bărăgan,
Înainte de ninsoare
Peste câmpurile goale
Aleargă de rup pământul
La întrecere cu vântul
Mulţi ciulini.
Undeva,
De prin răzoare,
Iepuraşul din sălaş,
Fricos da, dar nu şi laş,
Văzând un ciulin grăbit
Se opreşte din ciulit
Şi din ronţăit
Şi o ia la sănătoasa...
De-acum, îi frugală masa,
Alertând fraţi şi cumnaţi
De pericolul ce vine.
Peste tot, peste răzoare
E rumoare!
Se aud voci sibiline:
Cine? Cine?
Şi... crezând că-i vânătorul,
Înteţesc cât pot piciorul,
Doar un biet de piţigoi
Văzând acel tărăboi
Ciripi ca pentru sine:
- E-un scaiete, vede- oricine!

MORALA:

Frica nu-i decât o,, tară''
Foarte des ereditară,
Ce voinţa o încujbă
Peste tot... chiar şi la slujbă!

fabulă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ministrul Sănătăţii, incompetentul Vlad Voiculescu (USR), a fost demis de premierul Florin Cîţu

Văzând că e incompetent,
Că în spitale-i faliment,
Văzând că n-are nici onoare,
Cuprins fiind de indignare,
Cu o mutare de şah-mat
Din minister l-a "externat".

pamflet de George Budoi din Sănătatea şi boala în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (14 aprilie 2021)
Adăugat de Gheorghe BUDOI
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când se duceau amândouă fetele în sat la şezătoare seara, fata moşneagului nu se încurca, ci torcea câte-un ciur plin de fuse; iar fata babei îndruga şi ea cu mare ce câte-un fus; şi apoi, când veneau amândouă fetele acasă noaptea târziu, fata babei sărea iute peste pârlaz şi zicea fetei moşneagului să-i dea ciurul cu fusele, ca să-l ţie până va sări şi ea. Atunci fata babei, vicleană cum era, lua ciurul şi fuga în casă la babă şi la moşneag, spunând că ea a tors acele fuse. În zadar fata moşneagului spunea în urmă că acela este lucrul mâinilor sale; căci îndată o apucau de obraz baba şi cu fiică-sa şi trebuia numaidecât să rămâie pe-a lor. Când veneau duminica şi sărbătorile, fata babei era împopoţată şi netezită pe cap, de parc-o linseseră viţeii. Nu era joc, nu era clacă în sat la care să nu se ducă fata babei, iar fata moşneagului era oprită cu asprime de la toate aceste. Ş-apoi, când venea moşneagul de pe unde era dus, gura babei umbla cum umblă meliţa; că fata lui nu ascultă, că-i uşernică, că-i leneşă, că-i soi rău... că-i laie, că-i bălaie; şi că s-o alunge de la casă; s-o trimită la slujbă unde ştie, că nu-i de chip s-o mai ţie; pentru că poate să înnărăvească şi pe fata ei.

Ion Creangă în Fata babei şi fata moşneagului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arborele cunoaşterii creşte numai pe tărâmul ştiinţei.

aforism de David Boia (11 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!