În plictiseala asta, cânt!

Ştii? S-a scuturat demult floarea de tei!
Demult s-a scuturat şi liliacul!
În glastra veche luminând cerdacul
S-au desfăcut câţiva boboci muscatei!

Un vânt, înălţă fumul ţigaretei
Şi leagănă între salcami hamacul!
S-a scuturat demult floarea de tei!
Demult s-a scuturat şi liliacul!

Pe sârmă curg stropi calzi din pliii fustei
Vopsită roşu-sânge precum macul,
Dă-n foc cafeaua pierzând tot caimacul
Şi-n plictiseala asta-ţi cânt, vrei sau nu vrei:

Ştii? S-a scuturat demult floarea de tei!

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-acum liliacul s-a scuturat

De-acum liliacul s-a scuturat.
Petalele trandafirilor vor repeta
şabloanele ultimelor generaţii, iar tu mergi
pe-aceelaşi drum. Marşul Primăverii
s-a terminat. Vara, de asemenea,
va suna curând retragerea.

poezie de Michael Cayley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul teiului în floare

De-atâta galben scuturat din tei
Mă-mbăt în fiecare seară
Şi stând pe prispa casei vechi
Las în urmă a gândului povară

Cântat adesea de poeţi
Şi de perechi de îndrăgostiţi
De-atâta galbrn scuturat din tei
Mă-mbăt în fiecare seară

Teiul îşi scutură floarea
Mireasma pluteşte peste sat
Triluri de păsări împânzesc zarea
Şi luna apare pe un cer tamisat
De-atâta galben scuturat din tei...

rondel de Letiţia Iubu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea alba de cires

In floarea albă
De cireş,
L-am zărit
Pe Dumnezeu,
Sau te-am zărit
Pe tine, cu chipul Său
Si-am mirosit
Profund...
Si m-am simţit
Atât de bine
Că tot cireşul
S-a scuturat
Pe mine!

poezie de Niculina Ilisie
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a scuturat magnolia pe iarbă

S-a scuturat magnolia pe iarbă,
Petale sângerii pe verde crud,
Ca moş, albit, mă scarpin iar în barbă
Şi-mi mângâi, blând, obrazu-n lacrimi ud.

Mirosul ei îmi stăruie-n descântec,
Te văd, te simt, dar unde eşti, te chem,
Pluteşte vraja-n mine ca un cântec
Mi-erai cândva destin, folos, îndemn!

S-a risipit misterul dintr-odată,
Iar şoaptele s-au dus pe fir de vânt,
Tandreţi şi sărutări, flăcău şi fată,
Îmi stăruie ca gândul prin cuvânt.

Privind în ochi îţi urmăream tăcerea
care strivea tot ce era ca-n vis,
parc-a fost ieri când am trăit plăcerea
de a afla cum este-n Paradis.

Şi viaţa s-a tot scurs ca apa lină,
Eu trist privesc paşii-ţi pierduţi de-acum,
S-a scuturat magnolia-n grădină,
Împrăştii spre zenit al ei parfum.

Pe când voiam să-ţi dăruiesc o floare,
să-ţi prind în păr gingaşe armonii,
Tu te mândreai cu faimă-ţi şi grandoare,
Nu mai veni... că n-ai de ce să vii!

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-i dor de copilărie

Mi-i dor de copilărie,
De al ei vers sublim,
Aş vrea acum cu dragoste
În faţa ei să mă închin.

A fost grea, a fost uşoară,
Dar a trecut cum trece
O zi caldă de primăvară.

S-a scuturat ca floarea cea de tei,
Dulcea mea copilărie,
Lumina ochilor mei.

Nu se mai întoarce
Visul cel sublim,
Care a fost odată
De lumină şi căldură plin.

poezie de Vladimir Potlog (15 iunie 2012)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi repetau a mia oară

A scuturat vântu' salcâmu-aseară
Şi nu m-am bucurat de-a sa mireasmă
Şi nici pe buze, picuri de agheasmă
Nu am simţit ca-n altă primăvară!

Am vrut s-adun din florile de ceară
Pierzându-mă în a nopţii fantasmă,
A scuturat vântu' salcâmu-aseară
Şi nu m-am bucurat de-a sa mireasmă!

În trupu-mi cu ninsori se-nfinse-o gheară,
Ochi mari mă-acopereau cu caldă asmă,
Voiam să cos la-altar catapateasmă...
Dar clopote-mi spuneau a mia oară:

A scuturat vântu' salcâmu-aseară!

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

cireşe s-au gătat
tei, salcâmii scuturat
sakură mistral

haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu doar a descoperit frumuseţea florii de tei, în tot miracolul auriu de mireasmă adormitoare. Teiul înfloreşte în proporţii cosmice, când florile primăverii şi-au scuturat petalele, florile anonime de tei se fac ştiute.

Iuliu Bărbat în Nedeia florilor
Adăugat de Carmen Daniela Deaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

O spaimă

port o spaimă
în suflet
portofelul din piele de ră
suflet e plin
cu bancnote de fum
(?!)
chem
nu chem pompierii
flăcările
s-au scuturat
demult
respiram un alt vaier

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigătură

Mândra, când era fetiţă,
Avea scut frunza de viţă.
Dar, de când s-a măritat,
Frunza-scut s-a... scuturat!

epigramă de Efim Tarlapan din Îngerii din cerul gurii... (2003)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liliacul a înflorit

A înflorit liliacul, floarea florilor,
Ea este leacul pentru cei
Care iubesc cu multă
Patimă, dragoste şi dor.

Liliacul, frumoasă floare
Care înfloreşte pe meleagul meu,
El este ca un soare,
Care luminează chipul tău.

Mirosul lui îmbătător
E ca un vânt cald de primăvară.
El e ca un dulce fior
Care îţi face viaţa mai uşoară.

Liliacul din nou a înflorit
Şi s-a îmbrăcat în alb,
Parfumul lui s-a răspândit
Peste frumosul meu meleag.

poezie de Vladimir Potlog (2 mai 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Demult

Mi-ar fi plăcut să vorbesc despre această amintire,
dar e-atât de estompată acum,– ca şi cum nimic n-ar mai fi rămas –
iar asta pentru că s-a întâmplat demult, în anii adolescenţei.

O piele ca floarea de iasomie...
acea seară de august – era în august? –
Îmi mai pot aminti doar ochii: albaştri, cred că erau albaştri...
O, da, albaştri ca safirul.

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anul nou

Din cireşul veşniciei
S-a mai scuturat o floare
După ce-a visat sub lună
După ce-a surâs sub soare.
Şi-n clipita-n care floarea
A căzut pierind în vânt,
Câte visuri neîmplinite,
Câte doruri nu s-au frânt!

Dar în locul celei duse,
Altă floare vine acum,
Sufletul să ni-l îmbete
Cu nemaigustat parfum.

Şi cum primăvara codrul
Muguri mii desface-n rouă,
Floarea nouă ne aduce
Muguri de nădejde nouă..

Îmbrăcaţi al vostru suflet
În veşmânt de sărbătoare
Şi primiţi cu imn de slavă
Noua veşniciei floare.

Iar dacă-ntre voi iubirea
Va cânta fără să plângă,
Nici un vis n-o fi himeră,
Nici un dor n-o să se frângă.

poezie de Vasile Militaru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În oraşul cu floarea de tei

soţului meu, cu iubire

în parcul cu băncuţa cea veche
din oraşul cu floarea de tei
am jurat să fim o pereche
presărând săruturi pe alei.

contopiţi amândoi în sublima iubire
n-am ştiut de erori de decepţii
urmărind numai cărări de împlinire
cu credinţă din înalte concepţii.

în oraşul cu floarea de tei
am strâns seva dulce din rădăcini
cu flux nemărginit am prins temei
cumulând amintiri din lumini.

ne-am iubit sub soare, sub lună
vrăjiţi de aurore de-a stelelor cunună.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-a fost verde s-a uscat, ce-a fost copt s-a scuturat.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colindul de Crăciun

Azi colindăm cu stelele în prag
Leru-i ler, din flori de tei
Bucuroşi că s-a născut Pruncul de la Betleem
Steaua tot călătorind s-a oprit cu razele curate ca soarele
Leru-i ler, din flori de tei
Să ne naştem cu lumina şi cu Dumnezeu în veci
Leru-i ler, din flori de tei
Iarna ninge cu mesajul de iubire
Leru-i ler, din flori de tei.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori de tei

Parfumul florilor de tei
Ce m-a-mbătat în tinereţe
Îl simt şi acum, la anii mei
Cum mă mângâie cu blândeţe.

Cinci flori de tei stau într-o carte,
Le-am pus aşa, ca amintire...
Cinci flori de tei, demult uitate,
Nu mai e nimeni să le admire.

Toate au rămas acum departe,
Visurile, ca şi iubirile pentru femei,
Amintirile stau cuibărite într-o carte,
Alături de florile de tei.

poezie de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E-aceeaşi zi

E-aceeaşi zi, la fel ca ieri e azi,
Şi liniştea-i ca floarea de cicoare,
Se scald irişii mei iarăşi în mare,
În crudul verde, din înalţii brazi!

Doi guguştiuci, vechi camarazi,
Şi-au început demult a lor cântare!
E-aceeaşi zi, la fel ca ieri e azi,
Şi liniştea-i ca floarea de cicoare!

Pe drum trece-o căruţă cu nomazi,
S-au abătut din nou de pe cărare!
Admir catârii ce se pierd în zare,
Cum le luceşte coama pe grumazi...

E-aceeaşi zi, la fel ca ieri e azi!

rondel de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bulă: Alo, mi s-a furat maşina. Nu mi-au lăsat decât husa.
Poliţistul: Aţi scuturat bine husa?

replici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seceriş

O miere aurie s-a vărsat
Din fagurul apusului în holdă
Iluminând belşugul de recolta
Şi poleind ţinutul secerat.

Apoi, când soarele s-a scuturat
în desfrunzire de vâlvoare-nvolta,
Văzduhul dogorind părea o boltă
De uriaş cuptor înflăcărat.

Simţeam cum urcă spre-nstelarea-naltă
Din grâul ars de soare un prinos
De-arome-mbatatoare laolaltă.

Ieşea din câmpul greu de-atât prinos
Omul cu fruntea că o pâine caldă
Cum aburită din cuptor s-a scos.

poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!