Mofturi

Ce mireasă alintată –
Vrea o zestre într-ales:
O căruţă de-altădată,
Dar cu roţi de Mercedess!

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caleaşca către soare...

Azi încerc s-alerg din nou către tine,
Sper să-nţelegi că vreau să-mi fie bine.
S-aşterne din nou iarna pufoasă, drăguţă,
Peisaju-i de iarnă, astept o căruţă,
Dar nu-i o căruţă cu roţi oarecare,
E o caleaşcă ce duce către soare.
Putere de-aş avea să pot ajunge la ea,
Să mă prind cu putere şi să fie a mea,
Ca o lumină vie ce se-nalţă din nou în văzduhul albastru,
Să cânte fiorul împreună cu dorul, c-acum tu eşti un astru.

poezie de Eugenia Calancea (21 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

O dorinţă

Fte fără zestre sânt
Câte vreţi pe-acest pământ.
Dar aş vrea să am o dată
Şi o zestre fără fată!

epigramă de Ion Ionescu-Quintus din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zestre

Acum bag samă că am zestre
Ce are până azi impact,
Promovând două orchestre:
Pe Semnal M şi pe Compact.

epigramă de Vasile Iuşan din Europarlamentare (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

adevăr (vezi şi veridicitate)

Adevărul este o mireasă fără zestre.

definiţie clasică de Francis Bacon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nuntă la ţară

Zestrea fetei, cum o dai,
Îi va fi de mângâiere:
O căruţă, patru cai
Şi un armăsar-putere.

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia de basm

Ar vrea să fie alintată,
Frumoasă ca Şeherezada,
Cu pielea fină, delicată
Şi mult mai... Albă ca Zăpada!

epigramă de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am şi eu o cunoscută - de cinci ori a fost mireasă virgină sub acoperire, iar la a şasea nuntă s-a descoperit!

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curiozitate

La această nuntă-aleasă
Vin flăcăi dintr-o bucată
Ca s-o vadă pe mireasă
Cum îi stă şi îmbrăcată!

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cercei cu ureche

Azi am văzut o fată cum arunca o pasăre
într-o gumă de mestecat.
Ieri am văzut un loc de parcare cum dormea
pe bancheta unei maşini.
Mâine voi vedea o ladă de zestre cum îşi
prezintă mireasa.
Peste un an poate voi prinde grai într-un graur.
Ştiu doar că acum
acum
doi cercei şi-au pierdut în părul tău
urechea
în care au adormit:
o pasăre de gumă
o banchetă parcată
o zestre mireasă
o altă ureche cu cerceii tăi în loc de ureche
un stol de cuvinte izgonite de un graur adormit.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce zestre genetică visezi? Eu vreau zestre, ginerică...

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rochia de mireasă nu este aleasă de mireasă ci de o fostă mireasă...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căruţă cu... boi

Întinsa-mi glie parcă-i o căruţă,
Ce-mi cară spre Apus, de ani, nevoi,
Doinite cu amar de-a mea măicuţă,
Căci am ales s-o tragă mii de boi.

epigramă de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intimitate

Eu sunt mama-ngrijorată
Tu copilul alintat
Ţi-este faţa-mbujorată
Oare-ai plâns sau ai cântat?...

Mamă?... Nu!... Tu eşti aleasă
Ani în braţe să te strâng...
Eu aş vrea să-mi fii mireasă...
Şi-acum pot să cânt... să plâng?

Mireasă?... Ooo!.. Frumos nume!...
Dar e greu în gând să-l strângi
Vrei să fugi cu mine-n lume?...
Cântă!... Eu nu vreau să plângi.

poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lada de zestre

în lada de zestre pun gânduri trainice
şi ia ţesută cu fire de lumină
timpul îmi e frate cu zorile darnice
ce m-au energizat cu prana divină.

demnă mă îndrept spre cele veşnice
ca floarea de lavandă cu mireasma fină
în lada de zestre pun gânduri trainice
şi ia ţesută cu fire de lumină.

primesc de la stele vise tainice
le-am adorat mereu cu iubirea senină
amintiri se-aprind ca nişte sfeşnice
lumina ce se naşte sufletu-mi alină.

în lada de zestre pun gânduri trainice
şi ia ţesută cu fire de lumină.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A cincea roată

Era a cincea roată şi-a plecat
La unchiul ei, un car cu boi, îmi pare,
Dar ditamai în funcţie, cu stare...
Mă rog, i-a dat un post călduţ, de stat.

Căci boi erau să tragă... cât au tras,
Iar cele patru roţi s-au învârtit...
Un timp, nu mult, pân' s-au îmbogăţit
Şi au lăsat-o-n carul de pripas.

Ce să mai stea, să-nvârtă numai ea
Un car falit, cu boii ăia doi?
S-a dus rapid, ca roată de altoi
La car cu bani grămadă... la saltea.

Ce-a tras acolo, nu pot să vă spun,
Dar n-a stat mult, c-a fost control cumplit
Şi noul car de muncă-a fost scutit
Pe câţiva ani – de-un jude, presupun –

Ce ghinion pe roata cea drăguţă!
Păi, chiar aşa, să nu se-nvârtă ea,
Nu să trăiască bine, cum ar vrea,
Dar nici măcar ca-n vechea ei căruţă?

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mie însumi (la schimbarea de prefix)

Îmbătrânesc rapid/nu ştiu de ce
iau trenul spre mare/deşteptul de bre...

Mă duce acolo/spre gară urcând
aşteaptă o clipă/aştept ca şi când...

N-ar vrea să mai plece/urcarea e grea
sunt clipe ascunse/din... viaţa mea...

Se-ascund în cupeuri/închise la drum
o viaţă de o/ sunt urme de fum...

Porneşte în fine/cu scrâşnet de roţi
şi lasă în urmă/dorinţe la porţi...

Dă-mi Doamne putere/să pot ca să urc
n-aş vrea prin purtare/pe alţii să-încurc...

Mă duce la vale/din roţi huruind
şi-n mersul lui grabnic/l-aud glăsuind...

Îmbătrâneşti rapid/şi nu ştii de ce?....
iei trenul spre mare/şi-aştepţi... eheheee!...

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul meu este o bicicletă cu două roţi: inima şi creierul. Cândva a avut şi două roţi ajutătoare: mama şi tata.

aforism de Ionuţ Caragea (2017)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antirăzboinică

În munţi
pieile roşii ale cerbilor
au ieşit pe potecile razboiului

Păsări de iarnă
la poala pădurii
s-au strâns

Prin ceaţă
merge o căruţă
fără cal

Calul cu siguranţă
e în căruţă
se odihneşte-n cojoc

Iar căruţa e trasă
de multiseculara obişnuinţă.

poezie clasică de Jerzy Harasymowicz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bineînţeles, femeia ştie ce vrea, însă, înţelegând că îşi doreşte imposibilul, se îndoieşte atâta, încât singură nu ştie ce vrea!

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leana şi Ion

- Sui, fă, Leano, în căruţă!
- M-ai vrea, bade, că-s drăguţă!
- Nu-ţi fac nimic, doar nu-s turc!
- Atunci... de ce să mă urc?

epigramă de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!