Poetul
Dintr-un colț sfios privește
Tânărul cu plete mari.
Rezemat e de perete
Și cu o mână-n buzunar.
E frumos, ca din poveste.
Are ochii de tăciune
Și pe fete le privește
Parc-ar spune o rugăciune.
Fetele se-adună-n cercuri
Și spun glume, și zâmbesc.
Ele ar vrea să-l ia alături...
Multe cred că-l și iubesc.
Privind una cu ardoare,
Dând din mână, spune-ncet,
Dar să audă fiecare:
-O, lăsați-l! E poet!
poezie de Adrian Timofte din Memoria clipei,Dorohoi, 2017 (2016)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Identitate
după eliberare
mama visează frumos
la un nume
nici nu respiră
își apasă buzele
cu teamă
tremură
privește și
tace...
dintr-un colț
ceva mai încolo
privește și tata.
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Reclamă...
Îmi spunea un bețivan,
Rezemat contra perete:
Fetele din Popa Nan
E frumoase, dar nu-i fete!
epigramă de Păstorel Teodoreanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reclamă
Îmi spunea un bețivan,
Rezemat contra perete:
"Fetele din Popa Nan
E frumoase, dar nu-i fete!"
epigramă de Păstorel Teodoreanu din Păstorel, politice și apulitice (1996)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ea
Și pui încredere din nou
Sperând ca va fi minunat,
Nimic nu vrei să meargă rău...
Un vis frumos, un gând curat
Te-ndeamna să iubești cu foc,
Dar unde nu e și noroc,
Și totu-i bătaie de joc,
Nu-i șansă nici pentru iubit...
Și stai cu ochii în perete,
Te-au invitat atâtea fete
Să ieși cu ele în oraș,
Dar tu ai vrut-o doar pe ea,
Și-ai invitat-o seara-n parc,
Și ea timid a zis că vrea,
A doua zi s-a răzgândit
Căci un motiv tot a găsit...
Rămâi cu ochii în perete,
Ai refuzat atâtea fete,
Așa se adâncește rana
Căci ai dorit-o pe...
Ea.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bun de înfiat
(Adinei și Corinei)
iubita poetului îi spune actriței
care tocmai l-a recitat și i-a spus că-l iubește: dacă
vrei, poți să-l și înfiezi e numai bun de-nfiat!
actrița ridică din umeri și iese la o țigară
în ploaia amară și februară de-afară privește
spre policlinica 3 dinspre bastionul cetății...
iubita poetului apucă atunci mai multe sacoșe
cu scutece noi încrucișate cu manuscrisele ude
și-l schimbă pe el, pe poet, în drumul spre casă
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prima rugăciune
Gânduri frânte, reci și grele
La pământ îmi pleacă fruntea.
Ochii nu mai vor să spele
Jalea ce-mi cuprinde mintea.
Inima îmi bate... dar...
Doar NIMICUL o pătrunde.
Și îmi bate slab și rar...
Sufletul? pierdut!... dar unde??
Jos, în colț, văd o icoană,
Un Chip blând ce mă privește.
Și îmi vine, așa, o toană
Să m-apropii-ncet, hoțește.
E prea jos. Să-L pot vedea
La pământ îmi plec genunchiul,
Mă apropii de podea
Îmi aplec încet si trunchiul.
În icoana prăfuita este EL.
Sus, pe cruce pironit.
Blând privește ca un Miel
La cei ce L-au răstignit.
Doamne! Știu cât te-am rănit
Cu păcatele-mi prea multe...
Iar, și iar te-am răstignit,
Mii de spini ți-am pus pe frunte.
Mâinile ți-am pironit,
Brațele deschise... care
Ne-au cuprins, Hristos iubit,
Într-o trista-nbrățișare.
Gândurile-mi reci se-aprind,
Fruntea-mi arde de durere
Pe bărbia tremurând
Mi se-adună lacrimi grele.
Doamne, inima mi se topește
De păreri de rău și jale
Iată-mi sufletul pierdut!
L-am pus Ție la picioare!
Trupul meu încovoiat,
Pe covor păcatu-și pune,
În genunchi, cutremurat,
Într-o sfântă rugăciune.
Lacrima-mi spală obrazul
De rușine, de păcat...
Curăță de tot necazul
Sufletul împovărat.
Doamne, vreau sa-ți mulțumesc
Însă nu știu ce să-ți spun...
Dar Tu ști că Te iubesc
Iar eu știu cât ești de bun!
rugăciune de Mina Vintage
Adăugat de Mina Vintage
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au dispărut "fetele mari"
Bărbații, chiar de sunt bunici,
Vor fete fragede la vârstă,
Fiind convinși că pe aici
"Fetele mari" nu mai există.
epigramă de Paul Constantin (27 aprilie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Treaz stau
toată noaptea lângă perete
mi-am rezemat speranțele
unui pui de somn odihnitor
alături stă insomnia de fiecare
noapte la fel de obosită
chiar mai somnoroasă
decât îmi imaginam vreodată
privesc umbrele și una-mi pare
cunoscută îmi spune memoria
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea-i de tăciune
Liniște! Noaptea-i de tăciune limpede ca apa,
Ca bobul de struguri.
Licuricii lumii mai zâmbesc la lună,
Povestind în galben, firul înțelepciunii
Icoana de taină cu chip îngeresc
Mai rămâne marea, singura poveste.
Ne lipsește apa stropilor de ploi
Treaz e orologiul umbrelor-mestecăni
Ce își spun adio dezbrăcați în ploi.
Un mileniu vine, altul se topește-n ani,
Măsurând clipe efemere.
Pietrele marine s-au cioplit în terme,
Obosindu-și brațul
Octombrie revine ca o stea polară, ca o cântăreață,
Mandolină albă arsă dintr-un os,
Pusă în prescură, în rubin, în mare
Clopotul de aur tot crescând în lapți
Pajuri de ferigi - chipul tău frumos,
Trupul de femeie împlinită.
Mâna ce te mângâie,
Ochiul ce te sărută până dimineața.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trimisă la Vama...
Îți iubesc fiecare poem pe care-l scrii
fără să știi ce e aceea poezie
dimineața pe cearșaful ud
trasezi cu mâna cercuri uriașe
în care mă înveți să rămân
ca într-un cântec absolut perfect
știu
trăim o poveste absurdă
numai suflet și atât
îți iubesc fiecare cuvânt șoptit
ca un ritual zilnic
între a fi și a înțelege
cum două trupuri
stau rezemate de gloria lumii
iar sufletele
dansează goale
pe o bucată de pământ fertil
îți iubesc fiecare izbucnire nervoasă
înțepenită între trecut și prezent
ca o istorie contrafăcută de regi
știu
trăim o poveste ca oricare alta
învelită în banalități
o poveste ce nu vrea să se prindă
în hora amărăciunilor
sau a renunțărilor
îți iubesc fiecare strigăt
și te port în pieptul meu
ca pe un soldat
trecut prin atâtea războaie
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Rugăciune
Când viața ți se pare,
Un pom cu fructe-amare,
Tu, palmele-ți unește,
Spre răsărit privește,
Respiră-adânc și spune,
Timid, o rugăciune.
Când oamenii te lasă,
Sau n-ai pâine pe masă,
Nu-i invidia când spui:
"Sunt fericiți, sătui!",
Respiră-adânc și spune,
Mai bine-o rugăciune.
Când fericirea, parcă,
Ușa ți-o tot încearcă,
Dar pragul nu ți-l trece,
Las-o, las-o să plece,
Respiră-adânc și spune,
În urma-i, rugăciune.
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Politician în campanie
Să-l aleagă lumea toată
Multe diplome și-arată
Spune lumea (e scorțoasă):
N-are șapte ani de-acasă.
epigramă de Adrian Timofte din UMOR CU ADRESA , Ed.Prospexi, Dorohoi, 2023, pag. 91 (2019)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Electorală
Cu ardoare, dând din mână,
Promitea mulțimii... tot,
Dar, ales de-o săptămână,
Începu să-l doară-n cot.
epigramă de Ionel Negruț din Adevărul și minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adaug cu ficare clipă un semn
Îmi porti bucuria în brațe
la fel cum la piept în fiecare zi iubirea,
cred că totul este un simbol de frumos.
Umăr lângă umăr, mână de mână
mergem până dincolo de aparențe
într-o lume în care am obosit să privesc
nimicnicia care vrea să cucerească teren
și zâmbesc oamenilor ca un clawn
trist pe scena inundată de râsete.
Adaug cu ficare clipă un semn,
am întârziat să cred în fința zăpezii,
noua alcătuire a fiecărui gând
curge precum somnul în apele limpezi
cu pești în râurile de munte.
Zăbovesc la răscrucile asfințitului
unde-mi împletești culorile în păr
și-mi cânți la chitara albastră
melodii dintr-un oraș îndepărtat
pe care niciunul nu l-am văzut.
Așa îmbrățișăm amândoi lumina
și-n ochii tăi înflorește visarea,
din focul iubirii sar scântei
care mențin ispita până la sfârșit.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peyton: Cum merg meditațiile? Îl meditezi pe Nathan, nu? E OK, el îmi spune totul.
Haley: Da, a zis că are nevoie de ajutor.
Peyton: Poate o să-l înveți cum să nu mai fie atât de nesimțit.
Haley: O să adaug asta pe listă.
Peyton: Să fii precaută, bine?
Haley: Da, sigur.
Peyton: Lucas știe că-l ajuți pe Nathan? (Haley o privește dezgustată) Știi, spui multe când taci. E OK. O să tac și eu.
replici din filmul serial Ruleta destinului
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răul din adâncuri
Bărbatul copil mă privește calm
simt în ochii lui gheața
mă iubește și vrea să protejeze
el spune rostind rar cuvintele:
"Ceva rău se ridică și poate va cădea."
repetă la nesfârșit
îi spun să tacă să citim o poveste
să ascultăm muzica
greșesc
acum câteva minute am înțeles
el știe ce va urma
o zbatere de niciunde
ochii lui se întunecă
și da, răul se ridică
câteva minute luptăm cu el, cu răul
liniștea se așterne
bărbatul copil adoarme
când se va trezi se va întoarce
el,
bărbatul copil,
care mă iubește
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privește
Privește cum plouă!
Îmi plouă mâinile și trupul inert
Ciocârlia adormită într-un vers a uitare
Defunctul din mine vers cu brațele prinse de cruce
Șahul rozelor adormind cu trupul într-o răscruce
Afară postasul zăpezii în rana mea vântul pornește
Privește cum plouă și miră-te de timpul poveste!
Căptușit cu secunde
Icoana din lumina magnifică mă privește
Cum mor devenind sunetul dintr-o literă.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privește
Privește cum plouă!
Îmi plouă mâinile și trupul inert
Ciocârlia adormită într-un vers a uitare
Defunctul din mine vers cu brațele prinse de cruce
Șahul rozelor adormind cu trupul într-o răscruce
Afară poștașul zăpezii în rana mea vântul pornește
Privește cum plouă și miră-te de timpul poveste!
Căptușit cu secunde
Icoana din lumina magnifică mă privește
Cum mor, devenind sunetul dintr-o literă.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama, visul meu frumos
Se naște-n suflet, fior nedefinit,
O bucurie ce din adâncuri vine,
Un gând îmi spune de cineva dorit,
Că va sosi cât de curând la mine.
Aud deodată un ciocănit sfios,
Deschid încet, cu inima-n derută,
Și-n prag e mama, visul meu frumos
Ce mă privește duioasă și tăcută.
O strâng în brațe lipindu-mă de ea
Și fața-i spăl cu lacrimile mele,
Sunt copleșită de neputința sa,
Ea, luna mea printre atâtea stele.
Uimită-i mângâi păru-ncărunțit
Și trupul firav tot mai împuținat,
Nu pot să cred, refuz al ei sfârșit,
Alung din gând al mamei scăpătat.
În ochii ei zăresc oceanul de iubire,
Dar și regret, parcă dosit de mine,
Apoi un soi de frică și de nefericire
Că steaua ei poate s-apună mâine.
O, măiculiță, visul meu frumos,
Rămâi în veci sfântă icoana mea,
Mă voi ruga la înger luminos
Să fii mereu sub îndrumarea sa.
poezie de Rodica Constantinescu din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul unui te iubesc
Pentru-a-ți spune... te iubesc,
Vin cu visele-nspre tine
Și-n ulcior de lut domnesc,
Pun cuvintele puține.
Sunt convins... că nu greșesc,
Clipa asta... îmi convine
Pentru-a-ți spune... te iubesc,
Vin cu visele-nspre tine.
Dintr-un magic colț ceresc,
Scuturând amiezi divine,
Vreau în trupul tău să cresc
Timpul... făr-a-l mai reține
Pentru-a-ți spune... te iubesc.
rondel de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!