Politic os
seninul tău alcătuiește mirări
pofte de sânge-n zidire de temple
nopți imaculate de treaz, trăiesc într-o mafie de gânduri
îmi plătești cugetului taxă de protecție
tot mai des zborul se izbește de asfalt, căzând cu ploaia
pistolul avea capsa pusă, bețiv al morții
lumea interlopă și-o trăgea cu fosta securitate
pe ceaușescu l-am cunoscut la televizor,
era ud de sânge și gloanțe
de sub ploaie, seninul tău îmi sărută toate întrebările
existențial, animal de turmă, socializez cu toți oamenii din mine
în tine cresc toți arborii prunci ce s-or face codru,
tu culegi veacul din lanul cu milenii
sub dictatura stihurilor tale
în demență de lacrimi e pătat întunericul,
mi-am ghemuit în ochi singurătatea ta
din pustiul neprivit de nimeni,
nu aduc ocară
acolo unde glontele ți se (ne)înfige în gât,
alba-neagra
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Charon
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ploaie
- poezii despre întuneric
- poezii despre zoologie
- poezii despre zbor
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre timp
- poezii despre televiziune
- poezii despre sărut
Citate similare
Femeia interioară
meteahna tristeții tale încape într-o poezie de ploaie
când îngerii mor deasupra mormintelor de apă
fântâni, invers, pe cer țin zeamă
în existența lichidă a tăcerii spre șoaptă,
de acolo spre strigăt
tu, femeie de casă-n odaia sufletului meu
îmi ștergi praful din umbră, de pe tăișul răcnetului,
o mică fărădelege-n albastru
seninul are lumina în cioburi,
picături din ruga ce plouă invers, spre cer
azi pe lacrima ta s-a strâns praful,
pe-afară ploaia a supraviețuit
cu apa clocotind de cădere
unde tu
ești cuvânt
și carne de-amintire,
pasărea are cântecul astupat
în sicriul târziu
în toate literele mele-i cuib de morminte,
nu știu a scrie
ce toți poeții au uitat să spună
despre tine, femeie
cu nimbul așezat, ca o pălărie pe creștetul lui Dumnezeu,
pe vis omenesc spre eternitate
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Afrodita
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre moarte
- poezii despre lumină
- poezii despre femei
- poezii despre apă
- poezii despre îngeri
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
Pe când eram dusă, în alți ani, prin aeroporturi, în căruț, mă priveau toți; iar pentru că eram așezată, lumea părea că se uită la mine de sus. Era un cu totul alt plan existențial, acela din căruț; toți oamenii privesc de sus, te simți inferior oricui se uită la tine, iar toate lucrurile păreau mai mari, visurile mai înalte, mai departe, deci și obiectivele erau mai greu de atins. Privirile aruncate în jos mi se pareau devastatoare. Era un fel de a spune "Prea le aveai pe toate, trebuia să ai și tu măcar un necaz, ceva". Uneori, oamenii nici nu se uitau la mine, își fereau privirile "din bun-simț" așa credeau ei. Dar nimic nu doare mai mult decât să fii ocolit cu privirea. Ca și cum cei din fața ta și din jurul tău ar vrea să te vadă și te caută, dar se uită în cu totul altă parte, numai în dreptul tău, nu. Eu nu eram undeva, în depărtare, să mă caute din ochi; eram chiar acolo, în proximitatea genunchilor lor. E ca și cum mă căutau în viitor, iar eu eram chiar acolo, în prezentul lor. Era ca și cum aș putea conta pentru ei, dar altă dată; cândva, poate, în viitor; și nu acum, în clipa de față.
Doina Postolachi în Maeștri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre înălțime, citate despre visare, citate despre viitor, citate despre timp sau citate despre prezent
* * *
aseară
am fost
în slujba viselor tale
mi-am cunoscut
însemnătatea
acum iată
aștept mâhnit
o lumină nemotivată
particip la ceață
din calvarul meu
îmi fracturez singurătatea
citind poeme scrise de tine
acum câteva ore
îmi faceai cu mâna
timid de pe trotuar
(încercai să definești
o lacrimă)
era luni
iar numele tău devenea
o tradiție în mine
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tristețe, poezii despre tradiții, poezii despre singurătate, poezii despre ore sau poezii despre mâini
Nonsensuri
(despre tine)
enigme în tristul de ploaie strică umbra
încolțind o luciditate a morții în grădina luminii de-ntuneric
săpând la rădăcina minciunii fântâni de-adevăr
tu vii către a locui apa nimicului eu
vrând a urca acolo unde se coboară,
nălucă de sorgintea tăcerii
izvodită-n albul de sub strigătele poeților ești,
femeie fără truismele existenței,
cu rănile eternității,
în galop pe umbra ta din tristul de ploaie
pe glia visului meu treci fără poveri de-ntrebare
gândul doar mi se mai vopsește mirare,
duhul, bând clipa lângă nemoarte
din pipa cu fum fără timp cheamă scribul
să urce zidire pe unde se coboară
toată ploaia asta fără umbră,
asemenea fantomei tale de femeie...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Enigma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre minciună sau poezii despre gânduri
Pseudo flămând pe corabia serii
Îți povestește-n sânge clipa viul
Și-n vârf cu azi e-al vieții tale scondru
Iar gândul tău spre mâine, ipohondru
Din vise-n piept îți strică poeziul.
În rugăciune-s îngeri, tot norodu',
Iar Tatăl Om își recunoaște-n Fiul
Tu îmi înveți cu liniștea târziul
Femeie de iubit, de taine codru.
La mijloc eu și-n mine timpul zbiară
Ci spre mormânt mi-e veșnicie-n dinți
Tabloul tău, cel înrămat cu sfinți
În duh îmi dă merinde-n ceas de seară.
Că mult mai flămânzesc, doar Domnul știe,
În suflet alb ca-n patimi de hârtie...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Ganymede
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre învățătură, poezii despre viitor, poezii despre sânge, poezii despre suflet, poezii despre sfinți sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ochi verzi
Ochi verzi tulburi,
Îmi sapă flăcări în minte,
Prin sticlă de lacrimi,
Abur din zâmbetul tău îmi încețoșează gândul,
Devreme,
Din glasul surd al primei priviri.
Arunc cuvinte cu nuci în gardul de sârmă,
Unele trec, altele atârnă.
Pe firul timpului mă clatin,
Bețiv de o mână,
Cu fruntea prinsă în fire de degete,
Într-o rană,
Nebună.
Spun, în tăcere,
tot dorul din mine,
Car lacrimi în car cu umărul drept,
Pasc viermi din trecut,
și cu tine,
Aș vrea să calc firul simțirii depline.
Alb, zarea o vreau înghețată în ieri,
Trecut este azi și nu pot repara frica de tei,
Cu frunze si flori de minune.
poezie de Invio Nevis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre viermi, poezii despre verde, poezii despre tei, poezii despre prezent sau poezii despre ochi verzi
Lui Emily Dickinson
Du-mă spre înaltul tău
din cuvinte potrivite,
cum e stânca peste hău
și tăcerea-n necuvinte.
Te privesc dintre milenii,
din privire îmi vorbești,
din arhive pământenii
cât de-a proape-acum îmi ești.
Versul tău concis, e fală,
te descrie cu-ntristare.
Lumea-naltă și-abisală
au fost laturi vieții tale.
Zborul tău ca o cometă
lumea rece a brazdat-o.
Și când n-ai mai fost secretă
lumea zise: Iat-o! Iat-o!
Bezna lumii te-a ascuns,
alte vremuri te-nălțară.
Gândul tău e-acum ajuns,
către noi, din țară-n țară.
Du-mă spre înaltul tău
din cuvinte potrivite
să dărui prin gândul meu
stări de bine, negrăite!
poezie de Valentin Vasile Stanescu (16 ianuarie 2018)
Adăugat de Valentin Vasile Stanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre stânci, poezii despre prăpăstii sau poezii despre cuvinte
Din umbră
sub nemișcarea obiectului umbra îi aleargă împrejur
de fiecare dată când îți neclinteam sărutul
dragostea alerga împrejurul clipei
către ziuă îmi luam sărutul de acolo
să poți rosti,
în jurul vorbelor stingeai umbre
ochii cerului tău se mai umbreau cu puțin de ploaie
îți rostogoleam atunci în auz o umbră a pietrei de haz
eram un sisif negociindu-și prețul nimicului de iubire
amestecându-ni-se umbrele pietrelor noastre iubeam
iscălind tăcerea din crepuscul de noapte
într-o rouă atât de ciudată
că ne cădeau căciulile de pe cuget
în calea luminii obiectul naște întunericul minim
cum adus în calea ta mă nasc în iubire,
dragoste, umbră...
dimineață, ploaia ne plânge în ochi
și pe-afară
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Thor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre naștere, poezii despre umor, poezii despre rouă sau poezii despre plâns
Cea de a patra dimensiune dintre noi
înmormântând sărutul tău pe gură
în mine șoapta clipelor adie
părelnic mâine, bând din veșnicie
e-n vise ce din ieri se tot țesură.
spre amintire astăzi drumul știe
eresul stins din flacăra cea sură
de-atâta-nzăpezire sub arsură
a stihului pe sânul de hârtie.
și totuși căi mai am spre mine-acasă
pe unde e cuvânt să te mai scriu
acolo unde nu-i de-amor sicriu
și noaptea în iubire nu se lasă.
că drag mai am de împărțit cu tine
cât încă moartea nu îmi aparține...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut sau poezii despre noapte
Cu ploaia lacrima să se confunde
cu ploaia lacrima să se confunde
în mine plângi, lăuntrică femeie
prin timpul care taine-n zări încleie
argintul fiert e rece în secunde.
a descuia genunile-mi ești cheie
și vis de nalt acolo îmi pătrunde
pe umbre se rostogolesc, rotunde
mirări, eres pe calea ta, lactee.
pe ape stând trupească revărsare
ieșite-s oase din încheieturi
iar tu mă cerți cu voci interioare.
te mai pândesc în gând, la cotituri
pe unde este-amorul nostru oare
când vorba ni se-atârnă-n steag, pe guri.
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Kaky
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre secunde sau poezii despre gură
Desene pe zăpadă
desenezi triunghiuri pătrate și faci cercuri trapezoidale
în punctul în care se adună toate amintirile tale
după o săptămână de ploaie nu mai e nimic din ce a fost.
ca după un foc de paie; astăzi parcă toate sunt fără de rost.
pași fără de urme, ochi fără vedere, palme fără mângâieri;
nu știi cum să trăiești deodată tot ce ai trăit până mai ieri.
a izgonit, iată, ploaia toți oamenii din jurul tău, și-ai rămas
neputincios, cu mainile prea goale pe lângă trup, și fără glas.
ici -colo câte o amintire începe din nou a fumega
și fug de ploaie, îmbulzindu-se toate să ardă în mintea ta.
desenezi triunghiuri pătrate și faci cercuri trapezoidale.
pe geamul aburit ai înșirat toate amintirile tale.
le ștergi cu palma pe toate și lași geamul să se aburească iar -
mâine va ingheța peste tot și nu- ți vei mai aminti nici tu măcar.
doar sufletul tău va mai desena uneori triunghiuri pătrate
și albe cercuri trapezoidale peste zăpezile toate.
poezie de Lucia Firefly Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre desen, poezii despre zăpadă, poezii despre amintiri sau poezii despre trup și suflet
Altar de vise
tu ai altar de vise pe retină...
deși din plumb nu-i aur, la o-adică
în tot seninul tău sunt ploi ce-abdică
din jilțul trist de toamnă și ruină
la stins de oameni fumul se ridică
din van a veșnic teatrului cortină
sub joc de îngeri, umbră genuină,
exist în pielea ta de șoaptă-n frică
Lumină fortuită spre esență,
în oul timpului beție-n miez
ci plânsul la izvoare-ntemeiez
sub clar de tine-n ludică absență
Că temnița-n eternal de visare
pe sub de nimeni tot o cruce are
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Thalia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre teatru sau poezii despre plumb
După fustele vremii
locuiești într-o clipă de ieri
ploaia amintirii și-a ridicat fustele și plouă cu bucățele de timp
mâine își va aduce aminte de azi
fântâna sânului tău rostește alb sub cuvinte
eu n-am a face,
înmormântez rugăciunea în cer
într-o vreme pitită sub eternitate
spălându-mi apele duhului de noroaie,
de aluviuni de cuget, spre a nu cerceta pe Dumnezeu
multul tău e un puțin,
între tine și mine aerul e țesut cu șoaptă
în zborul îngerului între noi
în mine oglindită ești, ești icoană
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Jedi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie sau poezii despre sâni
Ploaia din gând
Mi-e teamă, ploaie, c-ai să-mi vii mai rece
Decât un gând ce-adânc mă înfioară
Când mă cuprinde, nu mai vrea să plece
Și-aduce-n suflet noaptea de afară.
Cu el mă pot lupta: mi-aduc seninul
Din zile-n care cerul mi-e aproape
Iar sufletu-mi respinge tot veninul
Venit cu întuneric să-l adape,
Dar nu pot, ploaie, să mă lupt cu tine,
N-aș îndura cu lacrimi reci să-mi vii
Din ochi pe care știi atât de bine
Că îi iubesc demult și-i voi iubi.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică
Fleacuri autumnale
e toamnă, taină-argint lichid de ploaie...
străbat de prin seninuri mici și rare
lumini cu aurul în destrămare...
cuțitul trist în carnea clipei taie
din țel venind amorul tău îmi pare
să-mi locuiască-a sângelui odaie
și zboruri cresc și-n duh, sub vâlvătaie,
de Dumnezeu se naște decupare
recad în vinul fiert și nu te cuget,
femeie, vis pe-altar îndepărtat
pe mine azi acolo m-am iertat
în vremea asta cu al serii muget
te vând pe obeție-n noaptea minții
când demoni sunt și oamenii și sfinții
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Atlantida
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin
În ebrietatea iubirii
îndrăgostito, clipe-n jar ți-s multe
iar taina zice după a ta vrere
vileag luminii nopții doar părere
când vin în tine zeii să exulte.
izvoare-n ochi tristeți sunt să-ți ofere
sub vraja-n lacrimi de mirări adulte,
îmi dai în sânge foc, la fum s-asculte
a noastre rugăciuni aerifere.
te știu ades din lumi nebănuite
neadevărul unde-i drum absent
iar neminciuna n-are căi ferite.
sub ale tale fuste penitent,
la cârciuma cu vinului ispite
de beau zidesc altar inexistent...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Bacchus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fuste
Surâsul tău
Surâsul tău îmi face bine,
Cristalele îți prind din zbor,
Trec dinspre tine înspre mine,
Ca apa rece le ador.
Ești un izvor de sănătate
Mă vindeci cu privirea ta,
Îmi ești frumosul dintre toate
Cele ce-au fost în viața mea.
Îmi ești ca setea dimineața,
Îmi ești ca roua pentru flori,
Îmi ești în cartea mea, prefața,
Îmi ești cea vie din culori.
Ești pasul meu spre fericire,
Ești gândul nopții și-l cuprind,
Ești visul spre o împlinire,
Și mâna ta vreau să o strâng.
Surâsul tău trăiește-n rime
În fiecare zi îl chem,
Alungă nopțile nebune
Singurătatea ce-o blestem.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sănătate
Râdea seninul
Râdea seninul cu rouă
Într-un târziu zăpăcit,
Clipa despica in două
Un orizont răvășit.
Noaptea năștea dimineață
Cu-aura scăldată-n crâmpei,
Steaua căta dulcea șoaptă
Într-o aromă de tei.
Dorința m-apasă nebună,
Tăcerea din mine zboară:
Ah, viață, robul din mine
Oglindă prin tine se vrea!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre sclavie sau poezii despre dorințe
Sonet lânced
Zidind lăuntric tainei monumente
eternitatea ta aprinde-o-n tindă
pe zbor de umbre-n mine nemurindă
și ruginind a sânge-n plăgi clemente.
Că nălucirii lațul să-mi întindă
îmi sunt a tale toate argumente;
Zoriri ființei tale-n predici lente
pe când privesc icoana din oglindă.
Ți-e noaptea fără gândului poruncă
și-o dragoste sub vis ți-am pitulat
când ghiocel în insomnii m-aruncă.
Nu sunt de os pe-altar, ci întâmplat,
albind sub rațiune de speluncă...
Dormirii tale pace i-am strigat...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Anonimus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pace, poezii despre monumente, poezii despre insomnie sau poezii despre icoane
Pe scurt
pe vremuri nu-mi tremura frica-n peniță,
acum îmi deschid tot mai des sternul
să văd în inimă
cât îmi mai este ceasul și când
îmi va suna de trezire
în dimineața zilelor veșnice
și către nopți fără dragoste de întuneric
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre inimă, poezii despre dimineață sau poezii despre ceas