Eu nu simt nimic
sufletul meu
s-a rostogolit
intr-un hău adânc
sus lumina

gogyohka de Lidia Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strălucitoare
lumina
în paharul
bunătăţii
iertarea

gogyohka de Lidia Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adânc în cugetul meu

Am coborât adânc în cugetul meu
M-am descoperit un prunc fără a fi zeu
Fără întrebări, fără să mă caut mereu
Amintirile lipseau, pluteam peste eu

Cu timpul eul meu a trecut deasupra
Amintirile-n timp şi-au adunat zestrea
În nopţi îmi plecau revenind cu primi zori
Acum nu-mi mai pleacă dorindu-şi locul lor

Mereu în faţa ochilor să le privesc
Ochii mei de gheaţă prin ele răscolesc
Gheaţa îmi arde sufletul cu-al ei torent
Doar corpul stafidit îmi rămâne absent

Zi de zi sufletul se chinuie de-un rău
Îl simt cum se zbate să nu cadă în hău
Hăuri lângă mine, între două lumi
Hăuri în cer, hăuri aici, restul tăciuni

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi demonii
inimii mele
s-au imblânzit
în lumina
privirii tale

gogyohka de Lidia Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

câteodată tremurul frunzei
îl simt adânc
în buze

acolo
unde nourii şi ţărâna
îşi duc în geană lumina un foşnet de frunze moarte
se coboară din tălpi în sus către genunchi

***

câteodată tremurul frunzei
îl port cu mine
în sânge
până-n jos la glezne

acolo
unde iarba şi roua se unesc
sub tălpile goale
într-o părtaşă solitudine prin anotimpuri-rugi

***

câteodată tremurul frunzei
îl simt rostogolit până la umerii mei
până la buzele tale

acolo
unde nimeni nu calcă lacrăma firului de iarbă
un cântec gângurit lăsat-am ca pe un rug înflorit să se-audă
în tremurul frunzei

poezie de Maria Oprea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne
s-a întors
la mine
umbra
luminii tale

gogyohka de Lidia Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cer nimic
ce mi se dă
e iarba înaltă
bătută de vânt
ici-colo câte-o floare

gogyohka de Lidia Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singură

pe o bancă

din ce in ce

mai întuneric

împrejurul meu şi-n mine

gogyohka de Lidia Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singură
pe o bancă
din ce în ce
mai întuneric
împrejurul meu şi-n mine

gogyohka de Lidia Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţea din adânc

Nu.....
Nu cred că-ti imaginezi
Scriu doar pentru tine
Si dacă intr-o zi
Nu mi-ai citit gândurile
Simt cum cerul
Se prăbuşeşte
-Ai păţit ceva?
Mă intreabă soarele
-Nu... dar văd
cum lumina ta a pălit
Si sufletul meu
Dintr-un râu tumultos
Devine un lac
Unde liniştea
De la suprafaţa apei
Acoperă cu tăcerea ei
Tristeţea din adânc.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul
scândura
iar şi iar
geluită
de rindeaua vieţii

gogyohka de Lidia Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

în ultima călătorie
voi lua cu mine
diamantul
cel mai de preţ
lacrima fiului meu

gogyohka de Lidia Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bat clopotele-a sărbătoare
a moarte bat
şi a primejdie
şi a lumină
născută din lumina... bat clopotele!

gogyohka de Lidia Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă spre înviere

Aştept
cu
sufletul îmbrăcat de sărbătoare
Lumina Ta spre fiinţă
Doamne Iisuse Hristoase
Fiul cel pururea Nevinovat
al
Lui Dumnezeu
În genunchi
mă înalţ
spre
Lumina Ta
Şi-L simt
pe
Hristos
înviind
şi-n
sufletul meu
amar

poezie de Costel Zăgan din Poezia în carantină (18 aprilie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecologică

Apele sufletului meu sunt tulburi
În timp ce mă scăldam în ele,
Au fost otrăvite de privirea aceea trufaşă
Zâmbetul - aisberg aruncat
din colţul gurii tale, frumos conturate, în aorta mea
Rănit şi înfrigurat,
sufletul meu s-a retras
Să hiberneze până la primăvară

poezie de Gorunescu Carmen Lidia din volumul de versuri Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măiastra nevăzută

Dragostea ciopleşte-n piatră
caută-n adânc lumina
întunericul mă latră
sus în ceruri poate-i tina

Caut în adânc lumina
mă cioplesc parcă pe mine
sunt miner şi tu eşti mina
iarăşi m-am pierdut ce bine

Mă cioplesc parcă pe mine
întunericul mă latră
o statuie creşte-n fine
dragostea ciopleşte-n piatră

Caută-n adânc lumina
dar nu zboară-a cui e vina

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (6 martie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripă lX

Te simt cum simte un orb lumina
ce-i bandajează ochii,
când lacrimile îi ară sub piele, adânc,
şi nu plânge, chiar dacă durerea
îi muşcă din carne...
Te simt ca pe o zbatere sub sticla icoanei,
atinse de buzele unui copil,
după ce şi-a fărâmiţat bucata de pâine vrăbiilor...
Îmi eşti ca o frânghie de cer,
de care sufletul meu se prinde,
ca să urce la Dumnezeu
pentru a-i sărută cireşii din palmă,
din care ne vom face o cămaşă
pentru amândoi.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima clipa

lumina imi capteaza atentia,
ochii vad doar stralucirea apei,
buzele simt doar lacrima ta sarata.

o cale grea,
din care nu ma mai intorc,
o fapta rea, ce ma face vinovata.

atatea trairi,
atatea simturi,
toate pierdute intr-un timp
prea scurt -
si totusi atat de lung.

ma gasesc in fata
copacilor impunatori
langa floarea violet

ma uit in spatele meu
pentru ultima oara,
toata aleea danseaza,
intr-un intuneric amagitor.

e ultima imagine,
din ultima noapte de dragoste.

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

La poarta tăcerii

Colţul de pâine uscată s-a înuiat sub lacrima sufletului,
poposind în noapte, la poartă.
Ai hrănit pentru întâia oară în acea zi,
Lumina ascunsă-n sufletele ce vibra – imn al fertilităţii
Sufletul s-a arcuit şi îngerii s-au înghesuit
Să soarbă lumina din sufletul meu.
Meschine frământări ţi-au irosit fericirea!
De acum alt colţ de pâine şi un os aruncat vor crea
Un alt vis într-o altă oglindă
Acum ai tăcut şi ai plecat, dar mâine poate vei lătra din nou,
mulţumită, la poarta sufletului meu.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

cireşi înfloriţi -
de Dragobete fete
îmbrăcate-n ii

haiku de Lidia Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe valea suspinelor

pe muntele credinţei izvoarele curg
ca sângele prin mine- făptură de carne
îi urmez pe sfinţi s-ajung la Demiurg
lumina izbăvirii pe frunte s-o toarne.

pe valea suspinelor am creat un pod
să treacă lumea spre sufletul meu
am fremătat cu arborii preaplini de rod
mult am iubit viaţa şi când mi-a fost greu.

cinstesc destinul meu cu mulţi prieteni
şi fac mărturisiri din adânc de suflet
când aleargă prin mine îngeri sprinteni
simt că prind iar energie în umblet.

vorbesc cu icoane când nu mă vede nimeni
ecoul strigătului meu vreau să aibă răsunet.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!