Singur la bătrâneţe

Eu în viaţă-am strâns de toate,
Şi ca omul altruist,
Voi lăsa unor nepoate
"Pietrele'' din colecist

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

REPETABILA GREŞEALĂ

Sfânt n-am fost, o ştie Domnul
Că în viaţă-am tot greşit,
Dar şi-aici unde-mi duc somnul
Două babe m-au chitit.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unor veleitare înainte de alegeri

Că-şi doresc a fi votate
Obiceiul este vechi;
Dar ne-având abilitate
Tre' să mişte din urechi.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţăranul

Cum munceşte permanent
Ar fi strâns ceva ţăranul;
Cât să doarmă-n parlament
Pe bănuţii lui... plăvanul.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei geloase

Nu am nicio îndoială
Că-n flagrant de-şi prinde omu'
Şi-ar lăsa rivala cheală,
Iar pe el l-ar da lu' Ciomu...

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E mult de-atunci

E mult de-atunci… e mult, nepoate,
Şi ca prin vis le văd pe toate…
Hei! să te miri, să te cutremuri
De câte-au fost nainte vremuri…
Şi-i mult, e mult de-atunci, nepoate!

Intrase sabie în ţară…
Zaveră… ciumă… jaf şi pară!
S-au prăpădit ai mei cu toţii,
Şi tot ce-aveam prădară hoţii —
Şi turcul stăpânea în ţară…

Cum am scăpat şi eu cu zile
Nici aş putea să-ţi spun, copile…
Pesemne pronia cerească,
Voind ca să mă pedepsească,
Mi-a dăruit pedeapsa-n zile…

Că, uite, vremurile-acele
De-au fost amarnice şi grele,
Dar inimi drepte, credincioase,
Vin bun şi cântece frumoase
Erau pe vremurile-acele…

Azi cat nedumerit, nepoate:
Cum toate se schimbară, toate!
Din cântece azi n-ai ce-alege,
Nici vinul nu e vin în lege,
Nici inimi nu mai sunt, nepoate!…

poezie clasică de Şt.O. Iosif
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

URMĂRIRE CA-N FILME

Nu am nicio îndoială
Că-n flagrant de-şi prinde omu'
Şi-ar lăsa rivala cheală,
Iar pe el l-ar da lu' Ciomu.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unor fiţoase

Ştiu vreo câteva vecine
Ţepene şi apretate
Cărora le-ar sta mai bine
Dac-ar fi puţin călcate.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu, omul sărac

Cum nu-s din oamenii avuţi,
Din contră dintre cei săraci,
Îmi cumpăr astăzi doi căluţi
Să car cu ei... un car de draci.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am adunat pietrele

din cartier să le arunc în spaţiul
schengen rece şi neprietenos
ne-au amanetat speranţa
şi pădurile le-am tăiat şi acum
urlă cerul când ne aşteptăm
sentinţa pentru gazele pierdute
şi petrolul din marea cea mare
am adunat toate pietrele din oraş
le-am scos din albia râului
moldova nu mi-a cerut un leu
voi umple schengenul cu pietre
în pieptul meu se zbate ura

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Moşul" de la bloc

După ce-a-mpărţit pachete
Din venitul lui cel mare,
A-nvrăjbit vreo şapte ''fete''
Toate septuagenare.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

OMUL CU GRĂTARUL

Invitând-o la grătar
A crezut că o câştigă;
Dar efortul e-n zadar:
Doamna nu vrea să se ''frigă''...

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De gustibus

Are omul în grădină
Mere cât să vândă-n târg,
Dar le ia de la vecină
Fi'ndcă-i plac cele în pârg.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaf

În viaţă-am dat din coate
Să fiu eu cel dintâi
Şi m-am ales din toate
C-un stâlp la căpătâi.

epitaf epigramatic de Florea Ştefănescu (august 1998)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De sezon

Afară-i cald, arşiţă mare
Şi iese omul la terasă;
Dar se-ncălzeşte şi mai tare
Când îl serveşte... o pieptoasă.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renaştere

ascunde toate cadourile
ascunde toate poveştile de dragoste
ascunde toate amintirile vesele
lasă să plouă toată tristeţea lumii
pe ramurile copacilor din grădina Paradisului
prinde-mă de mână
atât cât să nu-mi fie frică
nici de mine, nici de tine
am să-mi spăl faţa în apele limpezi ale realităţii
am să mă reconstruiesc
din dimineţi noi
voi parcurge
o altă nemurire
voi păstra o altă amintire
mă voi contopi cu noaptea
mă voi contopi cu ziua
voi aluneca de pe un val pe altul
spre câte un mal
unde voi îngropa câte o parte din mine
într-un târziu
împăcată
îmbrăcată
cu cea mai frumoasă
şi aleasă rochie de mireasă
o să-mi îmbrăţişez strâns
toată liniştea

poezie de Codruţa Vancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O ALEGERE SIMPLĂ

Doar ce a gustat o ciorbă
-Era logodit cu juna-
Şi-i trimise fetei vorbă:
Voi rămâne cu bătrâna!

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Test

Astăzi n-am să mă mai aşez pe şina de tren cea mai puternică
Astăzi n-am să mă mai arunc în faţa celei mai grăbite maşini
Şi astăzi voi refuza paharul cu otrăvuri rafinate,
Voi coborî cele zece etaje pe scări şi nu de pe acoperiş
Cum visam
Astăzi voi lăsa la intrare armele şi mă voi lăsa testată cu detectorul de minciuni
Şi ce dacă am să pierd şi din nou
Voi fi condamnată
La viaţă

poezie de Maria Postu (13 septembrie 2014)
Adăugat de grizantema
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minte-mă frumos!

Chiar de este în etate
Dacă-i spui că-i tinerică,
Hainele-şi aruncă toate
Singurică...

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miere la masă

Te umple esenţa delicată-a unor flori
care nu mai sunt, devenind
un pârâu subţire ca un fir de păr, pe care tu îl urmezi,
curgând din vasul cu miere peste masă

şi dincolo de uşă şi peste câmp,
şi care-între timp se îngroaşă,

se adânceşte şi devine mai întins, mărginit
de ramurile pinilor şi de pietrele umede,
de urmele lăsate de râşi şi de urşi, până când,

adânc în pădure, tu
clatini coroanele şi rupi coaja unor arbori,

pluteşti în el şi absorbi stropi de pe frunze,
bucăţele de copaci, albine strivite - - - o aromă
alcătuită din toate care s-au pierdut,
în care toate care s-au pierdut se regăsesc.

poezie de Mary Oliver, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O VIAŢĂ

Viaţa m-a-nvăţat de toate
Şi-n sfârşit acuma ştiu:
Ca să-mi meargă ca pe roate
Trebuie.. să iau taxiuʼ.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!