Prizonieră în culori

Fiecare om este prizonierul cuiva,
Cumva, undeva, suntem toţi prizonieri,
Aşa precum mâine e prizonierul lui ieri,

Aşa precum mâine e prizonierul lui azi,

Fiecare om este prizonier în ceva,
În propria ispită, clipită sau stare,
În propria nădejde ispititoare,

În frângerea zilei ‘n amiazi...

Cândva, fost-am şi eu prizonier,
În ochii şi braţele tale,
În lipsa totală a alteia cale,

În lipsa totală a zilei de ieri

Şi suflet în suflet, în carcera nopţii,
Cu lacăte albe de lună-nroşită,
Cu stele căzute şi ele-n ispită,

Am început să-nţeleg prizonieri;

Ce liberi erau în visele lor,
Ce liberi legaţi îşi trăiau veşnicia,
Cum prizonieră, zădărnicia

Elibera peste câmpuri o mană de flori,

În primăverile reinventate.
Puterea aceasta neostoită,
Am încercat sa o leg de propria-mi ursită,

Să o fac prizonieră-n culori,

Cum fiece om odat' prizonier,
Iubeşte şi carcera firii,
Din necuprinsul nemărginirii,
Al fericirii, de a fi prizonier.

poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hawkeye (referindu-se la pachetul pentru prizonierul său de război): Părinte, de ce?
Mulcahy: Oh, conform Convenţiei de la Geneva, fiecare prizonier are dreptul la un pachet. Conţine o lamă de ras, pastă de dinţi, săpun, 6 aspirine, o cârpă de spălat şi patru prăjiturele oreo.
Hawkeye: Părinte, asta este pentru un prizonier de război. Sunt unul din ai noştri.
Mulcahy: În ochii Domnului, un prizonier este un prizonier.
Hawkeye: Mulţumesc. În rugăciunile tale mulţumeşte-i celui de sus din partea mea.
Mulcahy: Oh, MacArthur nu are nimic de-a face cu asta.

replici din filmul serial M.A.S.H.
Adăugat de Tone Monica
Comentează! | Votează! | Copiază!

a ierta

A ierta înseamnă a elibera un prizonier şi a descoperi că prizonierul erai tu.

definiţie de Lewis B. Smedes
Adăugat de dorothea
Comentează! | Votează! | Copiază!

prizonier

Prizonierul e un apostol al libertăţii.

definiţie clasică de Friedrich Hebbel
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prizonier nu voi mai fi

Prizonier al norilor,
uit, atunci când te-întâlnesc,
tot parfumul florilor.
Uit şi să te mai iubesc.

C-un sărut şi-o-îmbrăţişare
mă trezeşti din amorţire.
Alungi trista mea uitare
şi-ţi voi acorda iubire.

Tu, redându-mi libertatea,
voi coborî pe pământ.
Vom trăi realitatea
fără niciun legământ.

Sub cerul nopţii înstelat
iubirea iar va reveni.
Ne vom iubi neîncetat,
prizonier nu voi mai fi.

poezie de Dumitru Delcă (12 iunie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prizonier

sunt prizonierul tristeţii
precum luna e prizoniera nopţii
sub cer bacovian
lasă-mă astăzi în mintea ta
te voi învăţa să plângi fără lacrimi
să te întristezi de bucurie
vei deveni coşmarul care mă bântuie
în raiul întunecat de iaduri
durerea va fi singura ta plăcere
şi-n pofta cărnii
adevărata menire
pe când cadavrul iubirii
îşi va căuta mormânt
tu-mi vei respira existenţa
când moartea
mă va putrezi o clipă

poezie de Mitică Horlaci
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prizonier de război a fost tata. Prizonier de dragoste de moarte sunt doar eu.

aforism de Traian Vasilcău din Atentat la Veşnicie
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!

prizonier de război

Un prizonier de război este un om care încearcă să te omoare şi nu reuşeşte, apoi te roagă să nu-l omori.

definiţie clasică de Winston Churchill
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prizonier în noaptea

Noaptea mă ţine prizonier în somn,
N-am nici o chemare de poveste,
Lumea-i îngropată-n întuneric,
Luna se revarsă peste creste.

Cum să sting răsăritul ochilor tăi
În floarea de vis care mă strigă?
Îţi dărui un buchet de săruturi
Cu ghioceii strânşi într-o ferigă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca un peşte sufletul

prizonier în carcera cărnii
îngropat în gânduri
la graniţa dintre amintiri şi speranţe
sufletul se zbate încet
neîncetat
ca un peşte
prins în undiţa lui Dumnezeu

poezie de Constantin Drugas
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frica

Frica asta a ta este patologică
toţi vor să-ţi facă rău
aşa vezi tu lumea
ca o horă cu demoni
care se desprind din jocul lor
şi intră în dansul vieţii tale
iar tu nu mai ştii
unde ţi-e realitatea
te baricadezi în propria fiinţă
te închizi cu şapte lacăte
le arunci cheile
şi rămâi prizonierul iluziilor.

poezie de Viorica Hagianu din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am învăţat că nu sunt prizonier numai în starea în care sunt încuiat într-o încăpere şi cu şanse infirme de a ieşi. Sunt un prizonier dacă ignor şi nu înţeleg esenţa realităţii. Viaţa în contradicţii nu are şi nu oferă individului purtător de viaţă o notă de constructivism.

Claudiu-Ovidiu Tofeni în Chip printre monologuri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prizonierul: Hei, eu vroiam revista aia!
George: Vai, îmi pare rău... Eu am fost primul.
Prizonierul: Nu mă interesează! Vreau revista.
George: Nu întelegi, sunt menţionat în revistă.
Prizonierul: Eşti menţionat?!? Eşti un nimeni! Uită-te pe copertă, idiotule!

replici din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

La început vocaţia e ceva mic, aşa ca şi tine. Poate cauţi o meserie, poate vrei să practici un hobby, o pasiune. Apoi, devii bun şi vezi că e ceva ce şi ceilalţi apreciază. Apoi, după un timp, mai puţin sau mai mult, te trezeşti că ai impact asupra societăţii. La sfârşit, poţi ajunge să contribui cu ceva valoros pentru întreaga lume. Eşti echipat perfect cu tot ce ai nevoie. Lipsa de acţiune e prăpastia în care te simţi prizonier. Nu îţi lipseşte vocaţia doar că ea este mică, dacă încă te întrebi care e. E minusculă chiar cum e fiecare om la început, când e doar un spermatozoid ce fecundează un ovul. Începe să îţi hrăneşti vocaţia şi vei vedea că ea creşte mare.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunze prinse-n vârtejul vântului, precum omul prizonier în vâltoarea vieţii.

aforism de Alex Dospian (aprilie 2015)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Undeva, cândva

Ştiu că ţi-am rămas datoare
Cu o noapte de splendoare,
Cu o clipă de iubire,
Cu un vis şi-o fericire,
Cu o faptă, cu o treaptă,
Ca o victimă ce iartă,
Cu poveştile o mie,
Cu un colţ de veşnicie,
Certitudinea din pi
Şi puterea de-a iubi.

Mi-ai rămas dator cu şoapte
Şi cu liniştea din noapte,
Cu un cal înaripat,
Cu tandreţea de bărbat,
Zece porţi şi doar o cheie,
Eu desăvârşit femeie,
Ferm rebelă, vag supusă
Voluntar, deplin răpusă,
Mi-ai rămas dator cu mine
Existentă într-un sine.

Ochii tăi, două păreri
Din albastrul cer de ieri,
Braţul tău, o albă punte,
Dinspre nicăieri spre unde,
Logica raţiunii pure,
Şapte genii imature,
Tu, definitiv şi viu,
După marele pustiu
Dintr-o căutare-n spaţii,
Încurcată-n ecuaţii.

Din acest motiv, odat'
Am tânjit şi inventat,
Timpul, spre a încerca
Undeva, cândva, cumva,
În viteza ca o soartă,
Să-mi deschid în spaţii poartă,
Înflorată-mpodobită,
Dăltuită, logodită
Cu un răsărit de stea,
Cu un vis, iubirea mea.

poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-ţi începe ziua cu bucăţile zilei de ieri. Fiecare dimineaţă în care te trezeşti este un nou început pentru restul vieţii tale.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare zi

Ieri este
doar un vis
şi mâine este
doar o viziune,
dar fiecare zi
bine trăită
face fiecare ieri
un vis
de fericire
şi fiecare zi
de mâine
face
o viziune de speranţă.

poezie de Eugenia Calancea (8 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

VEŞNICUL NĂSCUT

Câte am smuls din început,
Dorinţi ascunse ca dintr-un trecut,
Încet, precum petala firii,
Smulsă în numele iubirii...

Mă vrea, mă iartă, nu mă vrea,
Astăzi la El, mâine la ea,
Astăzi la ea, mâine la El,
Nevinovatul porumbel

Din mine, condamnat la pace,
Îşi trage sufletul şi zace
Pe grânele atâtor lumi,
În foametea dintre nebuni;

Ma iartă, mă alungă, mă ucid,
Flori colorate care se divid
Şi nu mă-ncred în ultima petală,
Ea însăşi doar o boală terminală,

În care sens de nu e jumătatea florii
Iar diferenta, uneori doar zorii
Vor mai putea-o revela,
Atâta doar, cât cerul va încuviinţa

Înrourarea, ca o ploaie peste ape
Menită să adape unicul aproape,
Înrourarea întru sensul ploilor albastre,
Dinspre pamânturi, către cerurile noastre.

Petalele in sensuri de pamânturi,
Precum în sens de ceruri ale mele gânduri,
În pietatea unor începuturi
Create din orice dar nu din luturi;

Şi mă sacrific ca într-un etern ritual,
Al smulgerii de sine, din palidul banal
Tot îngropând in mine, veşnicul născut,
Un prim sfarsit, un ultim început.

poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul cu ochi

În suflet îmi cresc frunze şi flori
Acestea sunt daruri cereşti
Chemarea nu este de ieri
Dar, poţi, dacă înca mai speri!!

În suflet îmi cresc ochi şi amintiri
Ce au fost cândva lângă mine
Sufletele ce astăzi îmi arată
Calea spre veşnicie.

Împodobeşte coroana că spinii
Au uscat şi crescut alte flori
Şi mâine e unirea cu vii
Iar morţii deschid ochii şi ei.

poezie de Nicoleta Petre (29 noiembrie 2018)
Adăugat de Nicoleta Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ieri, mâine, azi ...

Ieri, mâine, azi, sunt paşii tăi şi urme
Lăsate pentru alţii mărturie,
În care pot urmaşii tăi să scurme,
Din care pot trecutu-ţi să-l învie.
Uită de ieri, nu mai râvni la mâine!
Gândeşte-te că azi îţi bate-n poartă.
Croieşte-i drum iubirii tale, soartă,
Stâmpără-ţi foamea hulpavă, de câine!
Un ieri ce a fost dat pradă uitării,
Încremenit în a uimirii spaimă,
Din care ţi-ai clădit, cu grijă, faimă,
Pe stei de munţi, pe-altarul aşteptării.
Un azi ce va fi ieri până la ziuă,
În care ai bătut doar apa-n piuă
Ce a trecut, în zbor, ca o părere
Purtat de timp, pe clipele aptere.
Un mâine ce la orizont se zbate,
Din drumul tău fiind a mia parte.
Ori, cine poate şti, doar o clipită,
Din viaţa ce ţi-a fost demult ursită?!
Trăieşte-o pân' la ultima suflare!
Arză ca flacăra de lumânare!
Căci roata timpului, urât, ca hidra,
Întoarce pentru veci, perfid, clepsidra.

poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!