Şi cît de mult...

[Pentru Daniela O.]

O, şi cît de mult am fost noi doi
scufundaţi în lac
împărţind crustele de nămol
ca pe nişte plăcuţe de ardezie
din Egiptul antic.
Împărţind bulele de aer
ca pe nişte bule papale.
Cînd trebuia să recunoaştem doar
că ne iubim.

poezie de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet hoinar

O, Doamne, cît am risipit
Pentru-a-ntregi a mea aură
Şi timpul l-am întors clepsidr
Iar sîngele l-am stăvilit în gură.

Să-mi scotoceşti Doamne aorta
Pentr-a găsi întreagă a mea caznă
Dar subiectiv se mai întorc cocorii
Cu-aripa de cenuşă spre o vastă

Întindere de ceţuri răzleţite...
Mai mult am vrut să spun, dar cum
Cînd pe cîmpia foii de hîrtie
S-a-mprăştiat cerneala ca un fum?

Dar chiar mai trebuie un vers...
Şontîc, şontîc prin univers!

sonet de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar un vers

Aţipit ca un flutur adast pe frunza de laur zdrobită.

poezie de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împărţind un fulg în doi

În clepsidra albă-gri, curg iluzii efemere,
Timpul cerne poezii, vântul tremură himere,
Enigmatice trăiri, (titlul fără importanţă),
Dorm adesea-n amintiri, doar iubirile romanţă.

Din decorul enunţat, nu lipseşte iarna crudă,
Nu e tocmai romanţat termenul de paparudă
Dar mi-e teamă că-i destul, o emoţie precară
Pentr-un anotimp sătul, care dă pe dinafară.

Iarna asta în botine, se transpune între noi,
Şi mă-mpinge înspre tine, împărţind un fulg în doi,
Unul trist pe-o geană udă, sărutând tăcerea ta,
Altul tremurând de ciudă, măsluind durerea mea.
 

poezie de Marilena Velicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt un fluture
în căutarea
luminii zăpezii.

haiku de Necula Florin Dănuţ (6 februarie 2016)
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet shakespeare-ian II

(Pentru Daniela O.)

Am cizelat versul, măiestru,
Măcar o dată să mă bagi în seamă
Dar chiar de-aş fi şi ambidextru
Sculpura-ţi în cuvinte mi-e profană.

Cu ochiul cercetez ce nu pot încă
Prin simţ tactil în creier să imprim,
Căci valul iar se-abate peste stîncă
Şi-ncet o erodează în sublim.

De-aş şti c-a mea privire temătoare
La fel de-ncet se conturează, iar,
Va naşte în cuvinte-asurzitoare
Al tău portret doar din lumini şi har...

O, atunci şti-voi pe vecie
Că masu-mi pe-astă lume-a fost să fie!

sonet de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminesciană

(Pentru Daniela O.)

Cu zîmbetul răsfrînt pe buza senzuală,
Iară privirea mîndră străluce în afară,
Împărtăşim noi oare a sorţii ironie,
Pentru că deşi aproape, ne rupe pe vecie
Această tagmă-a lumii?
Eu simt că tu mă simţi
Şi iarăşi, prin miracol, de vrei să fim cuminţi,
Dar nu putem, olaltă va trebui să fim
Tu înger, iar eu demon, orice, dar să răzbim
Peste prejudecată, meschinul univers
Şi nu mai pot de-atîta să încropesc un vers!

poezie de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alt vers

Sub clopotele vechi zac verzi cianuri

poezie de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem într-un vers

Ca o ploaie de seară pe melcii rotunzi...

poezie de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet shakespeare-ian

Pentru Daniela O.

O, nu ştiu dacă te iubesc...
Dar trupul tău mi-aruncă foc în vine,
Şi eu aş preţui ca pe un dar ceresc
Să-mi dărui zvârcoliri ca şi suspine.
Şi iarăşi mă înclin şi mă trudesc,
Vei fi făcută oare pentru mine?
Ah, ochii tăi pătrunzători grăiesc
Chiar când lăsaţi în jos împart lumine!
Lumine, da, şi-n suflet răscolesc
Imagini, patimi, şi-uneori sublime
Şi sfinte rătăciri pe un pământ ceresc...
Mi-aş pierde chiar şi suflet pentru tine!

De-am fost prea clar, e musai să mă scuzi,
Căci iarăşi eu te văd prin ochii uzi!

poezie de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Halucinaţie intenţionată

Spuneţi-mi cînd, spuneţi-mi cînd
O să ne scoatem ochii din pantofi?
Ne-au intrat pe cînd manifestam cîntînd
Ca nişte pietre ude, ca nişte cartofi.

Ochii sînt ai morţilor foarte tineri
Şi circula sub asfalt ca niste ganglioni.
Am mai găsit vreo doi într-o vineri
Şi i-am ascuns în buzunarul de la pantaloni.

Ochii - dacă nu-i descoperim la vreme -
Lunecă iremediabil spre fundul pămîntului.
În drum, scot uneori o fîntînă cu blesteme
Pe la răscruci de drumuri, sub furculiţa vîntului.

Călcăm în fiecare zi pe mormane de pupile,
Pe sticla frageda, pe apă gelatinoasă.
Niciodată n-au alergat pe maidane atîtea bile!
Niciodată parada n-a fost mai frumoasă!

Şi am strivit sub calcîi un ochi ca o icră mare
Care-a mirosit pînă la ultimul rînd.
S-a făcut ziuă... Pîn' la ferestre au crescut trotuare...
Spuneţi-mi cînd, spuneţi-mi cînd?

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deziernare

Ivoriu pământ
la culoarea primordială
vor mai aştepta să ajungi
cândva.

Nu se mai ştie; dar iarnă
nu are unde să mai fie

Decât în munţii albaştri.

poezie de Necula Florin Dănuţ
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!

În parcul Coloanei Infinitului din Tg Jiu, vacile pasc în voie

Aud la "Ştiri" că nişte vaci
Păşteau mai ieri pe sub copaci;
Dar, la Coloană, ştim doar noi
C-au fost văzuţi şi nişte boi!

epigramă de Liviu Sergiu Manolache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marte

Marele războinic,
Ares de temut,
Roşu ca focul,
Teroare împărţind,
E însoţit de doi sateliţi fideli.

acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

3 dimineaţa

E ora trei dimineaţa
Somnul se-ngână cu viaţa
Moartea se-ngână cu viaţa.
Somn şi moarte, vulturi întunecaţi
Toată noaptea plutiţi deasupra capului meu...
Trebuie să clădesc ceva de care să mă anin
Din ce în ce mai mult, mai puţin
Mă sfărâm, mă surp.

Somnul şi moartea se caţără pe ţărmul abrupt.

poezie de Necula Florin Dănuţ
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai încolo, eu cu tine, împărţind, totuşi, veşnicia

doar luna cu ochiul ei plin ne privea absentă,
pe când noi rătăceam pe străduţele orăşelului
îmbrăţişaţi de-a curmezişul clipei...
ah, sufletul nostru se resfirase ca un lotus
răstignit peste stropii de tăcere.
Un dor ca o veşnicie mă urmăreşte,
în timp ce tu, păşeşti inocent ca prin copilărie,
peste noi, cădea timpul ca praful de puşcă,
secerându-ne inimile şi risipind vara.
duminica ne trezeau bătăile clopotelor,
în timp ce liniştea se revărsa
într-o mie de răuri în inima mea.
lângă tine pictez cuvinte în nuanţe sângerii,
în timp ce tu-ţi târăşti propria deşertăciune
prin negrele oglinzi ale eternităţii.
mai încolo, eu cu tine, împărţind, totuşi, veşnicia.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Egiptul Antic se considera că la poarta raiului ţi se pun două întrebări. Ai găsit bucurie în viaţă? A fost viaţa ta prilej de bucurie pentru alţii?

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

pe-aceeaşi bancă –
împărţind doar parfumul
florilor de tei

haiku de Mirela Brăilean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miazănoapte

Ruperea nopţii
între ţipătul fetei făcută femeie
şi geamătul stins al curvei plătite.
Reazăm nu mai există
între limbile orologiului.
Au urcat spre miazănoapte amîndouă
şi-acum se confundă!

poezie de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între ani

Se schimbă anul, lăuntric
Simţi cumpăna cum trece
Şi frunza uscată care cade din pomul de-argint.
O, neaua mai stă să se topească, sclipind
În roşii culori de armonie
Trece anul stafie
Şi vine altul îmbrăcat în mărgean,
Tu suflete, neam!

poezie de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirea piciorului

Lui Gellu Naum

Neutrin rebel şi ubicuu
ale nopţii oarbe arătătoare
scald seara genele soarele
peste cerul întins şi negru
mi-a revenit o amintire
cizelată cu oacheşe zale
la vale cu tine tu timp integru
cu ţîţe imense şi portocale.

poezie de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!