Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Pat pe ocean

patul meu e pe ocean
fără flamură
la catarg

țara mea a plecat
într-o zi
de acasă

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

În taină

m-aș întoarce acasă
târâș
pe sub talpa copacilor
pe sub prispă
să nu mă simtă iasomia
și salcâmii schimonosiți
de tristețe

m-aș întoarce acasă
tiptil
pe dedesubtul pietrelor
să nu mă latre câinii
să nu mă vadă infinitul bătrânilor
cu fața la rădăcini
cu gâtul sugrumat
de jale

m-aș întoarce acasă
în taină
să mă recunosc într-o apă
într-o fântână de ulm
în căpițele de fân
în căpestrele cailor

m-aș întoarce acasă în genunchi
tânjind după mine
toată copilăria

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Utopia iubirii

într-o parte a lumii
mă așteptai fără a ști
că nu sunt
încă
eu nu știam că ai putea fi
într-o zână
într-o obsesie
în umbra unei idei

erau timpuri când oamenii se priveau
cu nălucile în ochi
iubirea zbura
utopic
printre gânduri

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poate tu

Poate tu ai știut
De la bun început,
Ai știut cum va fi
De-ai să pleci într-o zi.

Ai plecat mai spre sud,
Unde păsări se-aud,
Unde pleacă cocori,
Continent de splendori.

Aș fi vrut ca să știu,
Măcar într-un târziu,
Să nu te mai aștept,
Într-un secol abject.

Când te-ntorci, să m-anunți
Să nu mor printre munți,
Într-un trist anotimp,
Într-un loc fără timp...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La revedere

Când ai plecat, nu ne-am luat la revedere
Și nici adio nu ne-am spus, nici rămas bun.
Și-am dispărut ca două existențe efemere,
Care porniseră cândva pe-același drum.

Când ai plecat, nici n-ai privit în urmă.
Eu am îngenuncheat într-un târziu în urma ta
Și m-am trezit în altă lume, tristă și diformă,
Pe-o stranie planetă, fără Lună, fără o stea...

poezie de (9 iunie 2018)
Adăugat de Marian Florentin UrsuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Barocă

mai ții minte
o iubire echivocă
pe-o corabie barocă
și-un adio abisal?
mai ții minte
țipătul de cormoran
de plecare pe ocean
și-un atlant purtat de val?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubind un duh

erai nebună
spuneai că iubești un duh
sechestrat într-o idee
cu coperți
de culoarea penumbrei
casei
în care locuiesc

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Răsărit de ocean

azi dimineață îmi păreai senină
nu știam de unde să încep să te am
te jucai cu o rază de soare
de-a iubirea
te-ascundeai
după zâmbetul tău diafan

pe la amiază te-ai înnourat a furtună
tocmai când aș fi vrut
picătură cu picătură să te beau
miroseai încă a sâmburi de gutuie
a nisip sărat
a mărgean

mai spre seară te dezbrăcai de cuvinte
mă împresurai cu tăcerea
trupului tău
niște șoapte înroșeau răsăritul
cu un geamăt adus
de ocean

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La revedere

Când ai plecat, nu ne-am luat la revedere
Și nici adio nu ne-am spus, nici rămas bun.
Și-am dispărut ca două existențe efemere
Care porniseră cândva, pe-același drum.

Când ai plecat, nici n-ai privit în urmă,
Eu am îngenuncheat într-un târziu în urma ta.
Și m-am trezit în altă lume, tristă și diformă,
Pe-o stranie planetă, fără Lună, fără-o stea...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mai stai un ecou

mai stai un adio
un sunet de corn
mai stai o veghere de apus
mai stai cu mine o furtună de oameni
sau de nisip

te așteptam în inima unei insule
necunoscută încă de tine
nedescoperită încă de nebuni
nelocuită de pași
neumblată de scarabei

mai stai o taină de orizont
mai stai o eclipsă de cometă
mai stai un crepuscul
un naufragiu
un miraj

te priveam
prin ocheanul unei corăbii
prin prisma unei piramide
te strigam într-o limbă barbară
nescrisă demult

mai stai o umbră de obelisc
mai stai un muson
o legănare de catarg
un soare cu dinți
un amurg de om

te strigam într-o limbă uitată
care străbătea cândva continente
și vechiul ocean

mai stai o urmă de cearcăn

țipam primitiv dintr-o piatră
dintr-o cenușă
din inima unui șarpe
într-o limbă necunoscută pe care
nu o mai înțelegeam nici eu

mai stai un destin

te strigam ca un descreierat
înjunghiat de dor
într-o limbă moartă demult
în iluzia unui țărm

mai stai un blestem
mai stai un adio
un ecou

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La ușa copacilor

așteaptă-mă toamna
dacă totuși mă cauți
bate ușor
în umbra unui castan
nu sunt acasă
dar s-ar putea să-ți
răspundă liniștea unei frunze
o vioară
sau poate chiar
respirarea mea

am plecat cu bezna pădurii
să mai găsesc
niște duhuri prin iarbă
și
licori târzii de izvoare

te rog doar
bate foarte încet
la ușa copacilor
să nu-mi trezești inima
sau prea devreme
răcoarea

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ecoul în gând

am încercat într-o zi de aramă
să-ți scriu niște păsări
de cuvinte
pe ape trecând

am încercat într-o zi de țărână
să te strig dintre pietre
când norii mergeau
pe pământ

am reușit într-o zi de ecou
să-ți aud plânsetul ascuns
de vânt
într-un gând

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poem azuriu

m-am încheiat la un nasture
toamna se naște
într-o veioză
alo, ești acasă?
hai să mai sărim odată coarda
în amurg
până la capătul puterilor

am căzut în letargia frunzelor
între două stații ți-am scris
un poem azuriu
pe catifeaua gândurilor

mai târziu mă opresc pe o bancă
să beau o cafea cu stâlpul din colțul
străzii
să-ți prezic amintirile
alo, ești acasă?
sunt statuia din parc,
hai să mai alergi odată
cu un nebun de asfințit
până la capătul lumii

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Capăt de vrajă

pentru ce atâta iubire
te întrebam într-o tăcere de ocean
încercând să-ți aprind
privirea
cu un sfârșit de cometă
cu un amurg

pentru ce atâta dorință
te întrebam într-o noapte de zodii
încercând să-ți ridic
genunchii
deasupra unui gând

pentru ce atâta adio
întrebam eu la un capăt de vrajă
încercând să șterg
o lacrimă efemeră
din ochii unui pustiu

pentru ce atâta destin
te întrebam la plecare
încercând să mă sting
pe o planetă
arzând

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rai

raiul era peste tot
de sus până jos

oriunde m-aș fi uitat
erai doar
tu

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Arșiță de iad

nopțile sunt arșițe de iad
după vara nimicitoare
tăcerile ard

iarba e tăioasă, fierbinte
măcelărește niște vise
fără cuvinte

devine acerbă iubirea
printre deșerticele umbre
fierbe ideea

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cântecul marinarilor

Noi nu trăim în case, ci-n falnice corăbii
Și când murim răpuși de cel mai strașnic val,
Noi suntem escortați pe țărmul nemuririi
De-o flotă de sirene cu ochii de coral,

N-avem iubite pământene cum au toți muritorii,
Noi ne iubim cu amazoane sălbatice în larg,
Noi suntem lupii mării în urletul vâltorii,
Și-avem o stea la pupa, și una la catarg.

Noi știm că soarta lumii e pecetluită-n stele,
Și știm Steaua Polară prin beznă s-o zărim
Și Crucea de la Sud ne ține loc de vele,
Și-n stele căzătoare noi știm ca să ghicim.

Noi suntem cavaleri ai vieții și ai morții,
Și-n piepturile noastre inimi de flăcări ard,
Când Luna de argint străbate cerul nopții,
Avem o inimă la pupa și una la catarg.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Așteptare

Aștept să mă cauți tu,
Tu aștepți să te caut eu,
Ne bântuim unul pe altul,
Așa, ca două animale de pradă,
Hăituite,
Care nu mai pot nici împreună,
Nici una fără cealaltă,
Într-o pădure fără ecou,
Iarna.
Aștept să mă cauți tu,
Tu aștepți să te caut eu,
Ne vânăm senzual unul pe altul,
Așa, ca două sălbăticiuni în rut,
Lacome,
Care plesnesc de dorințe primordiale
Prin cavernele pustietăților,
Prin labirintul tăcerii dintre noi,
Într-o pădure fără ecou,
Iarna...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vis de nisip

într-o zi te-am zărit ca un gând rătăcit
strălucind pe-o petală de soare
nici în cer nici pe mări nu era infinit
nici corăbii albastre în zare

viața noastră era de nisip pârjolit
printre scoici și iluzii de sare
într-o noapte de vânt visul s-a risipit
înotând printre caii de mare

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vale cu lespezi

te-aș fi dus într-o vale cu lună
să împărtășim același spectru
dar erai plecată în picioarele goale
prin tainele ierbii

te-aș fi lăsat acoperită de frumusețe
dar te duceai să aluneci pe ape
să nu te mai vezi

te-aș fi părăsit într-un meandru
dar tu voiai să fugim împreună
într-o vale cu lespezi
să ne devoreze
sfârșitul

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lume fără oameni

mă duc până afară
în fiecare dimineață,
să trăiesc minciuna sfruntată
servită la micul dejun
de tot felul de formatori de opinie,
de președinți cu dinți de cămilă,
de conducători pehlivani,
de guverne trecătoare,
de moluște,

mă duc să-mi iau porția de depresie socială
în care se zbate gregar
o turmă de nevertebrate,

în fiecare dimineață sunt obligat
să mestec pe nerăsuflate
gogoșile servite pe tavă
de niște șarlatani,
în timp ce cafeaua mea
fără zahăr,
se răcește pe o masă de singurătate,
într-o lume fără oameni.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook