Cea mai...

Cea mai frumoasă moarte...
când văd lupii venind spre mine
în haită
Cea mai frumoasă viaţă...
când te văd pe tine plecând de tot
Cea mai frumoasă clipă...
a fost prea scurtă să o văd vreodată
Gargara o văd utilă ca scop
în rochie albă cu sare
să o scuip să nu o deochi spre cei răi
şi frunza de pătrunjel
nu e tăiată de la gât
abia îi intrase în cont
un verde...

poezie de Vasile Tent
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mereu...

Frumoasă eşti în prag de iarnă
Atunci când ninge asupra ta,
Frumoasă eşti şi primăvara
Odată înfloreşti cu ea;
Frumoasă eşti pe timpul verii
Căci fructul tău e cel dorit,
Şi toamna eşti la fel, frumoasă
Pe frunza ta mă simt iubit!
Tu eşti o rază a blândeţii
Ce n-o găseşti nici în Olimp,
Învăluită-n chibzuinţa...
Tu eşti frumoasă-n orice timp!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (6 februarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce duminică frumoasă

Ce duminică frumoasă.
La început de această vară.
Soarele e sus pe cer
Şi se aud cum cântă păsările afară.
Tu eşti îmbrăcată în rochie albă de mireasă
Şi eu stau mândru lângă tine.
Ce duminică frumoasă, inima cântă în mine.
Ce duminică frumoasă!
La început de această de vară.
Tu eşti de acum mireasă, nepreţuita mea comoară.
Eşti ca un pom în floare.
Care răspândeşte parfum îmbătător.
Ce duminică frumoasă, sufletul îmi cântă de dor!
Ce duminică divină la început de acestă vară.
E o zi caldă şi senină
Şi ne cântă o vioară.

poezie de Vladimir Potlog (5 iunie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulce şi frumoasă afrodită

Eşti frumoasă când râzi din inimă,
dar şi când lacrimi îţi curg pe obraz.
Eşti frumoasă când ai încredere
că mâine poţi trece peste necaz.
Eşti frumoasă când păstrezi în suflet,
gândul care pe om îl înalţă.
Eşti frumoasă când mergi mai departe,
animată de-o nouă speranţă.
Eşti frumoasă când ştii să mă alinţi,
dar şi când mă iubeşti cum te iubesc.
Eşti frumoasă că ai bunătatea,
de a-i ierta pe cei care-ţi greşesc.
Eşti frumoasă pentru că simţi
şi speri, într-o viaţă fericită.
Tu eşti visul meu dintotdeauna,
dulce şi frumoasă afrodită.
Eşti fiinţa care iubeşte fără motiv,
fără încercări şi fără aşteptări.
Eşti fiinţa care-am vrut s-o întâlnesc,
pribeag fiind, pe-ale vieţii cărări.

poezie de Dumitru Delcă (mai 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

O primăvară frumoasă!

O primăvară frumoasă!
Cum o fi!
Alunecoasă,
Pe fir alb, intrând în casă
Şi pe roşu, de mătasă...
Mărţişor ce ne trezeşte
Din somn lung şi ne vesteşte:
Gata, e de-ajuns, trăieşte!
O primăvară frumoasă!
Dimineaţa, cam geroasă,
Printre nouri, luminoasă
Şi din când în când, ploioasă,
Ca oricare primăvară...
Păsărele spre cer zboară,
Dând din aripi prima oară,
Muguri mici încep s-apară,
Cu dorinţa fermă, clară,
De-a-nverzi în primăvară!
O primăvară frumoasă!
Plictisită sau zeloasă,
Cu zâmbet sau plângăcioasă,
Pură, albă, păcătoasă,
Ca şi omul, de altfel,
Dar, sunând din clopoţel,
Că renaşterea e-n toi
Şi ne-atinge şi pe noi!

poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi va dezvălui

Frumoasă clipă, însoţeşte-mă iar.

Tinereţe, vorbeşte-mi
în acest ceas al abisurilor.

Frumoasă amintire, aşteaptă o clipă.

Ceas de lumină neagră în vene
Şi ţipetele mute ale oglinzilor.
Prăpăstiile-nşelătoare ale setei.

Şi din pulberea cea mai risipită şi oarbă
Vârsta cea frumoasă promite:

Cu blândeţea primilor paşi, când
Soarele va fi atins
Teritoriul nopţii

Şi în prospeţime-i topit fiece abur
Întorcându-se mai palid spre cer
Un corp fericit îţi va dezvălui.

poezie clasică de Giuseppe Ungaretti
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasă eşti

Frumoasă eşti iubita mea
Cum e lumina-n zori de zi,
Când soarele sărută marea
În cântec lin de ciocârlii.

Frumoasă eşti precum e valul,
Împodobit ca o mireasă,
Ce furios sărută malul,
Când noaptea umbrele-şi revarsă,

Frumoasă eşti precum e floarea
De liliac în primăvară,
Când cu mirosul ei te-mbată,
Chemându-te să iubeşti iară.

Frumoasă eşti precum e zborul
Cocorilor ce-au revenit
Purtând pe aripi bucuria
Iubirilor fără sfârşit.

Frumoasă eşti precum e bolta
Ce-n noapte-mbracă mii de stele,
Frumoasă eşti precum e Luna
Când rătăceşte printre ele.

Frumoasă eşti precum e vara
Când flori revarsă pe câmpii,
Frumoasă eşti precum e iarna
Când cerne fulgii săi zglobii.

Frumoasă eşti cum nu e nimeni
Sau cum sunt toate la un loc,
Frumoasă eşti, şi îmi eşti mie,
Iubita mea cu ochi de foc.

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulce şi frumoasă Afrodita

Eşti frumoasă când râzi din inimă,
dar şi când lacrimi îţi curg pe obraz.
Eşti frumoasă când ai încredere,
că mâine poţi trece peste necaz.
Eşti frumoasă când păstrezi în suflet,
gândul care pe om îl înalţă.
Eşti frumoasă când mergi mai departe,
animată de-o nouă speranţă.
Eşti frumoasă când ştii să mă alinţi,
dar şi când mă iubeşti cum te iubesc.
Eşti frumoasă când ai bunătatea,
de a-i ierta pe cei care-ţi greşesc.
Eşti frumoasă pentru că simţi şi speri,
că vei învinge ispita,
Eşti visul meu dintotdeauna,
dulce şi frumoasă Afrodita.
Eşti zeiţa care dăruieşte
fără încercări, fără aşteptări.
Eşti fata care-am vrut s-o întâlnesc,
pribeag fiind, pe-ale vieţii cărări.

poezie de Dumitru Delcă (mai 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce frumoasă eşti

Ce frumoasă eşti când
Cu ochii blânzi mă priveşti,
Şi îmi spui că mă iubeşti,
Şi numai lângă mine vrei să trăieşti,

Ce frumoasă eşti când
Cu buzele tale îmi şopteşti,
Că niciodată nu o să mă părăseşti
Şi toată viaţa o să mă iubeşti,

Ce frumoasă eşti.

poezie de Vladimir Potlog (4 noiembrie 2006)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti. A fost odată un împărat. Împăratul acesta stăpânea o lume întreagă, şi în lumea asta era un păcurar bătrân şi o păcurăriţă, care aveau trei fete: Ana, Stana şi Lăptiţa. Ana, cea mai în vârstă dintre surori, era frumoasă, încât oile încetau a paşte când o zăreau în mijlocul lor; Stana, cea mijlocie, era frumoasă, încât lupii păzeau turma când o vedeau pe dânsa stăpână; iară Lăptiţa, cea mai tânără soră, albă ca spuma laptelui şi cu păr moale ca lâna mieluşeilor, era frumoasă — mai frumoasă decât surorile sale împreună — frumoasă cum numai dânsa era. Într-o zi de vară, când razele soarelui erau mai stâmpărate, cele trei surori se duseră ca să culeagă căpşune în marginea codrilor. Pe când ele culegeau căpşunele, îndată se aude un şir de tropote, ca şi când ar veni şi s-ar apropia o ceată de călăreţi. Era cine era: era tocmai feciorul împăratului, venind ca să meargă cu prietenii şi cu curtenii săi la vânat. Tot voinici frumoşi, crescuţi în şeile cailor, dar cel mai frumos şi pe cel mai înfocat armăsar era... cine altul putea să fie?... Făt-Voinic, feciorul de împărat. Focul cailor se stâmpără în zărirea celor trei surori şi călăreţii deteră în pas mai încetişor, până ce, veniţi şi sosiţi, se simţiră duşi.

Ioan Slavici în Doi feţi cu stea în frunte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasă eşti, femeie!

Frumoasă eşti, femeie,
Flacăra-ţi arde-n privire,
Eşti muză pentru condeie
Tulburătoare plăsmuire.

Frumoasă eşti ca mamă
Când pruncii pe lume-i aduci,
Îi creşti fără a ţine seamă
De sacrificii şi de răscruci.

Frumoasă eşti ca bunică
Când nepoţilor le citeşti poveşti,
Îi răsfeţi în fiecare ziulică
Ce ţi-a rămas din cele lumeşti.

Frumoasă eşti ca iubită
Când pe bărbat îl răscoleşti,
Cu patima-ţi într-o clipită
În necunoscut îl ademeneşti.

Frumoasă eşti, femeie,
Tulburi inimi şi minţi,
Cu tine începe şi se-ncheie
Viaţa-ntr-o lume de sfinţi.

poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea se naşte

să fie frumoasă pentru ea
pentru noi - desigur
rămâne frumoasă şi ruptă -
pentru zâmbetul tău
te invită s-o pui în păr
să cazi
în extaz
privind-o cum în
dură gingăşia şi frumuseţea
este ca o femeie care ar vrea
să moară tânără şi frumoasă
sau
să aibă tinereţe fără bătrâneţe
şi viaţă fără de moarte

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era o femeie

frumoasă în cartier
iar salcâmii tineri erau
curioşi a cunoaşte
un trup de femeie frumoasă frumoasă frumoasă
în cartier
părea că va naşte
o femeie un trunchi trunchiat
de copac înţepat –
ce frumoasă
a fost şi va fi
viaţa timpului infectat
cu iluzii!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greutetea

ce femeie frumoasă
şi ce pălărie frumoasă! ca oul
de raţă - ce culoare
frumoasă
şi ce omletă prea grea

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec

Frumoasă eşti, pădurea mea,
Când umbra-i încă rară
Şi printre crengi adie-abia
Un vânt de primăvară...

Când de sub frunze moarte ies
În umbră viorele,
Iar eu străbat huceagul des
Cu gândurile mele...

Când strălucesc sub rouă grea
Cărări de soare pline,
Frumoasă eşti, pădurea mea.
Şi singură ca mine...

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebun de frumoasă

Nebun de frumoasă... cu ochii de vis,
Prin cerul de stele deschis-ai cărare
Cu gândul ce intră pe sens interzis
Şi-a nopţilor vie şi blândă răcoare.

Arunc peste tine... veşmânt de iubire,
Şoptindu-ţi amorul... la ceasuri târzii,
Sărutul tânjeşte la dulcea-mplinire
Si-un deget te cheamă timid... să revii.

Flămândă ispita... mănâncă din mine
Şi alunecă dulce pe-un trup îngeresc,
Săgeata lui Eros... năvalnică vine,
Cuvinte pe buze, n-am timp să găsesc.

Şi zilele trec... şi nopţile... iată,
Plutesc in parfumul de fluturi adus,
Străluce privirea... destinul şi-l cată,
Când soarele pică adânc spre apus.

Nebun de frumoasă şi-atât de fierbinte,
Spre seară... te-acoperi cu dorul
Şi cine-ar putea să mai fie cuminte,
Când gata-i să curgă izvorul.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebun de frumoasă

Nebun de frumoasă... cu ochii de vis,
Prin cerul de stele deschis-ai cărare
Cu gândul ce intră pe sens interzis
Şi-a nopţilor vie şi blândă răcoare.

Arunc peste tine... veşmânt de iubire,
Şoptindu-ţi amorul... la ceasuri târzii,
Sărutul tânjeşte la dulcea-mplinire
Si-un deget te cheamă timid... să revii.

Flămândă ispita... mănâncă din mine
Şi-alunecă dulce pe-un trup îngeresc,
Săgeata lui Eros... năvalnică vine,
Cuvinte pe buze, n-am timp să găsesc.

Şi zilele trec... şi nopţile... iată,
Plutesc in parfumul de fluturi adus,
Străluce privirea... destinul şi-l cată,
Când soarele pică adânc spre apus.

Nebun de frumoasă şi-atât de fierbinte,
Spre seară... te-acoperi cu dorul
Şi cine-ar putea să mai fie cuminte,
Când gata-i să curgă izvorul.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, din mirare...

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, din mirare,
din răsfăţul dragostei când eşti rănită,
cheamă cerul şi te dezleagă de visare
când liturghia fericirii ţi-e ispită.

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, dă-ţi o şansă –
tu ţeşi urzeala firelor de rugăciune,
busuiocul bobotezei de sub perna ninsă
nu-l arde pe jarul clipei slăbiciune.

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, şi dă viaţă,
Moartea-i negarea ideii de femeie.
Răscumpără din vârtejul greu de ceaţă
Menirea firii tale dumnezeie.

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, şi păşeşte
mireasă peste pragul aievelor trăiri.
Trezeşte-te, frumoasă doamnă, şi zdrobeşte
albumul demodat cu-un ciob de amintiri.

poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce frumoasă eşti

Ce frumoasă eşti, precum o floare,
Adevărat, nu este vina ta,
Că te-a înzestrat natura muritoare,
Să fii chiar mai frumoasă decât ea.

Ce frumoasă eşti, precum o stea,
Întregul univers îl luminezi,
Tu să veghezi mereu asupra mea,
Pe cerul meu în veci să străluceşti.

Ce frumoasă eşti, a mea regină,
Cât te iubesc, tu vezi în ochi mei.
Ei plâng ca să te vadă fericită –
Iubito, te rog să plângi cu ei.

poezie de Cosmin Vasile Uglean
Adăugat de Cosmin Vasile Uglean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu fiu frumoasă a fost o adevărată binecuvântare. Faptul de a nu fi frumoasă m-a forţat să-mi dezvolt resursele interioare. Faţa frumoasă a fost un handicap pe care a trebuit să-l depăşesc.

citat din Golda Meir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chipuri de frescă

Ne rugăm să vină moartea,
Cum ne-am dori sărutarea
Iubitei cu patos noaptea...

Când simţi stihia că te miroasă,
Te rogi de ea să fie miloasă,
Ce utopie... nu si nebunie...

Să-ţi rogi dragostea să te aline
Si când vine lângă tine...
Te răsucesti la ea cu spatele,

Nu poţi face asa ceva cu moartea...
Nu o chema aiurea... degeaba...
Onorea, cinstea ta, decade...

In moarte si după ea,
Când ea te cheamă rece...
Sărut-o fierbinte si petrece,

Odată vine, nu de mai multe ori,
Atunci vei fi acoperit in flori,
Si tu... si eu... să murim cu zâmbetul unei flori...

Tăiată si pusă in vază, pe moarte...
E mult... mult... mai frumoasă
In doină ruginită de rece coasă...

Nu suntem datori doamnei negre
Ea vine, vine si te trece...
Din lumea.. prea gri si prea rece...

Unde te va duce ca o frescă...
Poate, poate... o fi cald si verde...
Mai gri si mai rece mai poate fi?

Decât in lumea mea... ce trece...
Pe lângă mine... prea gri... prea rece...
Aidoma unor mozaicuri si fresce...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!