* * *
Copac zămislit
din văpaia gândului...
rădăcini răsfirate
pe pânza timpului...
îmbrăcat în culorile
curcubeului
ce stranie părere de rău
că n-am înfrunzit
odată cu tine!
Copacul femeii
din mine
scrutând zări înseninate
de soarele resemnat
în fața întunericului.
poezie de Adriana Szilagyi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre copaci
- poezii despre întuneric
- poezii despre timp
- poezii despre gânduri
- poezii despre frunze
- poezii despre femei
- poezii despre curcubeu
- poezii despre culori
- poezii despre Soare
Citate similare
Optimism
Din când în când
fluturii se opresc
să-mi sărute mâna
și mă ating ușor
cu aripile trecute deja
prin toate culorile curcubeului.
Din când în când
cerul se apleacă
să-mi sărute fruntea
și mă atinge ușor
cu ploile trecute deja
prin toate culorile curcubeului.
Din când în când
florile se deschid
să-mi sărute plămânii
și mă ating ușor
cu petalele trecute deja
prin toate culorile curcubeului.
Din când în când
te apropii tiptil
să-mi săruți cuvintele
cu toate culorile curcubeului.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sărut, poezii despre ploaie, poezii despre optimism, poezii despre mâini, poezii despre fluturi, poezii despre flori sau poezii despre cuvinte
Cine aș fi?
Cine aș fi
Fără aceste fragmente
de zămislire
fără soarele
din nervurile mele
împrăștiate
prin tinerețea
din sufletul meu
Cine aș fi
dacă nu
aceeași frunză
cu soarele strălucind
prin nervuri.
poezie de Adriana Szilagyi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tinerețe sau poezii despre suflet
El
A existat o idee de dor
în culorile curcubeului,
cu rădăcini de noapte
din visul plutind peste
lumea pașilor pierduți
poezie de Vasile Ghinea
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre noapte, poezii despre existență sau poezii despre dor
Ritual
În fiecare dimineață
petrec minutele
până le absorb
Ca rădăcinile de copac
apa zăpezii
Timpul îmi ține de
cald
Până voi îmbătrâni
Ca o ninsoare
de cuvinte.
poezie de Adriana Szilagyi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre ninsoare, poezii despre minute, poezii despre dimineață sau poezii despre apă
Sprijin de copac
Tu stai cu irișii spre Steaua Polară
Sprijinindu-te de copacul înalt,
Inelele lui îți cuprind feminitatea
Sculptată in rădăcini de bazalt.
Strâng la piept copacul, te cuprind
Cu zvâcnirea în gânduri plecată,
Am aripi de înger ce zboară în vis
Pe-o frunză cu sânge-ncărcată.
Zâmbești, nu te văd, dar te simt.
Stelele-nfloresc în ram de copac,
La izvorul ce curge din trunchi
Se scaldă copii în roșu de mac.
Îmi lovesc gândul de zâmbetul tău
Prin poza lipită pe-albumele roată,
Te-am lăsat să privești pe furiș
Oceanul din mine ce-n spuze înoată.
Mă adăpostesc în inima copacului
Steaua Polară-l scaldă-n magnolii,
Când vine toamna cercurile-i scutur
În pletele iubirii ce inversează polii.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre înălțime, poezii despre înot, poezii despre îngeri, poezii despre zbor, poezii despre toamnă sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Renasc...
Absorb lumina
în trupul meu
vindecându-mă
de neputință
ca anemonele
din picturi
după ce și-au potolit
setea
cu lacrimi
căzute din
nori fumegând...
poezie de Adriana Szilagyi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre pictură, poezii despre nori sau poezii despre arte plastice
EU, COPACUL...
Eu m-am ascuns adesea, de mine, prin pădure
Și mă credeam copacul cu trunchi și ramuri dure;
Am alergat timidă spre licăriri de soare
Și mă credeam, eu însămi, o stea nemuritoare....
Mi s-a-ntâmplat odată s-alerg spre nicăieri,
Să zbor printre iluzii chiar dincolo de zări,
Am alergat prin beznă și prinsă în hățiș
Nu-mi mai găseam cărarea să ies spre luminiș...
Atuncea eu, copacul, m-am clătinat în noapte
Și-am picurat în zori cu rouă și cu șoapte...
Mi s-a deschis deodată fereastra către Cer
Și m-am rugat în taină:,, Nu mă lăsa să pier!''
Și am rămas copacul firav, dar în picioare;
Eu mai alerg și-acuma, ca orice muritoare,
Să ies din întuneric, culeg din cer lumină,
Și trec prin,, uși'' deschise... cu inima senină....
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă, poezii despre păduri, poezii despre picioare, poezii despre inimă sau poezii despre crengi
Mai stai un strigăt
eram acolo, în mine,
trebuia să mă trezești cumva
dimineața,
înainte de plecarea nebunilor prin lume,
trebuia să mă trezești așa cum mă știai tu,
în închipuirea ta,
trebuia să mă cauți lângă tine,
eram demult în mine,
în sinea ta,
în trupul de lângă tine,
în smintitul de alături,
din capul tău,
trebuia să mă oprești doar din
plecarea din mine,
să întinzi mâna ca să mă
transformi în bezmeticul pe care îl vroiai,
mai stai un gând,
o poveste,
mai stai vreme de-un dor,
de o minune,
mai stai un strigăt,
mai stai o părere,
de-o părere de rău,
mai stai de-o cetate,
mai stai tu,
în tine,
nici nu știi cât de repede
putem pleca din noi,
când felinarele din oameni se sting
în trupurile nopții,
când nu are cine să ne oprească
a ne alunga
pe noi
din noi înșine
și din
ceilalți.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nebunie
COPACUL RĂDĂCINI ÎNFIPTE ARE-Rubaiat
Copacul rădăcini înfipte are,
C-a fost mereu lipsit de apărare
Și ar fi vrut să fugă să s-ascundă
De omul prădător, în lumea mare.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre copaci sau citate despre apărare
Glossă întunericului etern
În întunericul perfid,
Scormonesc câte-o secundă
Și-n ochi, spre dincolo de zid,
Universul meu asudă.
Sunt iederă, trudind spre-nalt,
Mă-nțeapă muguri de lumini,
Făclii de vis în mine ard,
Poeme-mi cresc prin rădăcini.
În întunericul perfid
O arcă pe-un ocean de jar
Mă zvârcolesc și mă întind
În lumea fără de hotar.
Pe pleoapele de jad și plumb
Sângeri îmi cresc în răsărit,
Chiar dacă redevin amurg
Și o secundă am murit.
Scormonesc câte-o secundă...
Pe a timpului cărare,
Trece un alai de nuntă
Și-un convoi de-nmormântare.
Relative deci sunt toate,
Iluzorii vise, temeri,
Toți ne pierdem în uitare
Printre lucruri, printre semeni.
Și-n ochi, spre dincolo de zid,
Îmi cresc secundele-n cuvânt,
Precum apare-un razelit
Dintre mormane de pământ.
Rănit, îmi cade-un albatros
În palma-ntinsă în neant
Și timpul parcă s-a întors
Cu el alături, din înalt.
Universul meu asudă
Și emisfere se divid,
Este aceeași luptă crudă
În întunericul perfid.
Și se succed război și pace,
În suflet m-am cutremurat,
Fiindcă-n mine astăzi zace
Poem cu frunze de granat.
Sunt iederă trudind spre-nalt,
Cuvânt topindu-se în soare,
Și în poem m-am afundat
Să dau tăcerilor culoare.
Pe sâni mi-am pus un șevalet
Și prins în cele patru zări,
Pruncul din mine, inocent,
Pierea în fluturi de ninsori.
Mă-nțeapă muguri de lumini,
Sângerează ființa-ntreagă,
Au prins în mine rădăcini,
Poemele și-n jur mi-aleargă.
Azi mă slobod din necuvânt,
Sângerez cuvinte-n noapte
Și în tăcere mă ascund...
Plâng la margine de șoapte.
Făclii de vis în mine ard,
i-e trupul rug, altar sunt eu
Și sânge pietrelor de jad
Scurgându-se din ochiul meu.
La tâmple iar îmi înfloresc
Ghețari și în clepsidra spartă,
Ca un poem înmuguresc
Și cu nimic nu-s vinovată.
Poeme-mi cresc prin rădăcini,
Sunt un copac pierdut în zări
Și trec în rânduri pelerini
La tâmple albe de ninsori.
Azi frunzele mi s-au topit
Și-ntunecat, un alb mormânt,
Îmi spune iarăși "bun venit!"
Eu n-am să-i spun nici un cuvânt.
Poeme-mi cresc prin rădăcini,
Făclii de vis în mine ard,
Mă-nțeapă muguri de lumini,
Sunt iederă trudind spre-nalt.
Universul meu asudă
Și-n ochi, spre dincolo de zid,
Scormonesc câte-o secundă
În întunericul perfid.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre prezent, poezii despre poezie, poezii despre muguri sau poezii despre alb
Poezia
Un fulger nu trăiește
singur, în lumina sa,
decât o clipă, cât îi ține
drumul din nor până-n copacul
dorit, cu care se unește.
Și poezia este - așa.
Singură-n lumina sa
ea ține pe cât ține:
din nour până la copac,
de la mine pân' la tine.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Lucian Blaga despre lumină, citate de Lucian Blaga despre copaci, poezii despre viață, citate de Lucian Blaga despre viață, citate de Lucian Blaga despre poezie sau poezii despre dorințe
Simfonia vremii
În rapsodia înserării, se limpezesc zările,
se simte parfumul florilor de gând,
speranță pentru columna treptelor.
Lalelele surâd înseninate.
Șșt! E limpede că soarele a sărutat și zorii și simfonia apropierii.
Ca o lumânare ard, ai mușcat din mine ca dintr-o pară, viață!
Ca un copac, înverzesc sub ploile calde.
Ghioceii, mărțișor, își deschid misterioasele cupe.
Ca o pasăre, plutesc pe țărmul mării,
limpezind între aripi visul zefirului.
Șsst! Luna știe cum să picteze în acuarelă și dor pielea pământului.
Statuile se însuflețesc aprinse de chibritul iubirii.(28.02.2023)
poezie de Iulia Dragomir (28 februarie 2023)
Adăugat de Iulia Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre seară, poezii despre sculptură sau poezii despre păsări
Dacă miresmele ar fi vizibile precum culorile, vara, aș vedea grădina asemeni unor nori pictați în toate culorile curcubeului.
citat din Robert Bridges
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre pictură, citate despre nori, citate despre curcubeu, citate despre culori sau citate despre arte plastice
Am furat...
Am furat o rază de soare
Și am ascuns-o în suflet,
Ca fericirea unui copil binecuvântat,
Să-mi lumineze zilele gândurilor bune,
De om maturizat.
Am furat nopților o rază de Lună
Și mi-am prins o în păr,
Că o iubitoare cadână,
Să-mi lumineze spiritul frumosul înstelat.
Am furat din verdele Naturii vii,
Hulpavă ca un animal înfometat
Și mi-am îmbrăcat sufletul întristat
Cu spiritul speranței neestompat.
Am furat din frumusețea florilor
Și din culorile curcubeului mi-am făcut ochelari,
Ca să văd Raiul pământului, pentru oameni lăsat.
Am furat apă din izvoare,
Să-mi limpezesc spiritul gândurilor neclare
Ce se vor călătoare,
Și arșița iubirii să -mi astampăr, neîncetat.
Am furat câte un pic din toate,
Ce omului de Dumnezeu i-au fost date,
Dar, de recunoștință n-am uitat,
Căci viitorul m-ar bate.
poezie de Valeria Mahok (25 iulie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre frumusețe, poezii despre zoologie, poezii despre zile, poezii despre viitor sau poezii despre uitare
Poate mă inviți la dans?!?...
m-am născut păpușăreasă
din mirări comune ale
nebunilor care mi-au zămislit
dincolo de voința mea
atâtea lucruri nesupuse
fac reverențe
odată cu păpușile
obosită de rostul sunetelor
încadrate în fărădelegi
când mă așez în fața lumii
privind-o impertinent,
ca ea, cu fața
mânjită de sânge
în această risipă de
mișcări mecanice
m-am născut păpușăreasă
decăzută din înțelesuri
biată șa fără cal
tragedie jucată între
coapsele tale
mimez îmbrățișări
fantomatice îmbrăcate
în pânze colorate
sub care rătăcesc
amăgirile
poate mă inviți la dans?!?
să aprindem lumini
deasupra și dedesubtul
timpului
poezie de Elena Toma
Adăugat de Elena Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tragedie, poezii despre sânge, poezii despre sunet, poezii despre păpuși, poezii despre obrăznicie, poezii despre naștere sau poezii despre mișcare
* * *
Fântânile din
ochii tăi
și părul mângâiat
de vânt
privirile
sălbatice păsări
pe necuprinse
ceruri
tăceri poleite
de zâmbet
de câte ori
cred că nu pot
să înșir
cuvinte cu noimă
să-ți meargă
în inimă.
poezie de Adriana Szilagyi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre păr sau poezii despre ochi
A fost un vis
Mereu mă -ntorc la tine
tresar, când vântul
mă-nfioară
și ploaia caldă
sărută pașii tăi.
Absorb culorile curcubeului
în încercarea
de a te regăsi
privesc în oglinda timpului
gust durerea dorului
aștept să mă vindec
de tine.
Valul greu al uitării
acoperă marea
nu vom străbate niciodată
depărtarea de gânduri
păstrez totul pur
tu, ai rămas acolo...
ochii mei lăcrimează
în surâsul dimineții.
A fost un vis!
poezie de Maria Ciobotariu (9 februarie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere
Copacul cu flori sărate
A prins rădăcini al meu sărut
Ce se înfig până în inima ta
De pe umărul tău drept
Din sărutul meu, un copac s-a-nălțat
Ca-ntr-o târzie desprimăvărare
Un copac cu ramuri de sare
Și flori sărate pe umărul tău a-nflorit
Tu ești bărbatul acel,
Care poartă și duce cu el
Copacul-sărat pe umărul său,
Din al meu sărut, crescut,
Pe umărul tău drept sădit,
Cu lacrima mea udat
Ca o tăcută stalagmită
Ce crește mereu din lacrima mea,
Pe umărul tău mereu va-nălța
Iar tu-i vei căra, sărata povară.
poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștere sau poezii despre bărbați
O fată
Mi-a intrat un copac în mâini,
Seva a urcat în membre,
Copacul a crescut în pieptul meu
Aplecate,
Ramurile ies din mine ca niște brațe.
Exiști, copac;
Exiști, mușchi verde;
Existați, viorele cu vântul deasupra voastră.
Ești un copil înalt, înalt
Și toate acestea pentru lume-s o aiureală.
poezie de Ezra Pound, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie
Eram aici
când mă îndepărtez
de maluri
ochiul atinge largul pământului
atâtea rigori
și nicio scară pe care să urce
mama natură
încă mă caută
pe taigaua din mine
cu rădăcini până la glezna
întunericului
care mă calcă în picioare
până mă bătătorește
aproape de tine
acum te caut și eu
prin deșertul fierbinte
al infernului
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre natură, poezii despre mamă, poezii despre iad, poezii despre glezne sau poezii despre deșert