Lumina dragostei

să simţi priviri de lup bătrân ţesându-te în plasa lor şi-n jur să vezi doar chipuri cunoscute

dar ce e dragostea? de unde a ei culoare? şi ce gust are lacrima de dor

când trupul ţi arcuieşte un pod peste uitare şi yin and yang descriu al zilei drum sub soare

ai adormit în cântec, şi-n cântec te petreci, ai fost copil şi-acuma copilu-n viaţă-l treci

iubirea este viaţă, iubirea este moarte, iubirea e-n grăunte, iubire e în toate

ce e iubirea nu ştiu, poate n-am învăţat dar dau bucăţi din mine chiar de nu-s întrebat

aştept să văd lumina, să mă spăl în lumină şi pentru că sunt viu dau viaţa în surdină

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi"

dar Doamne, unde e acest aproapele?
am obosit să fiu eu
ai obosit să fii tu
de vină sunt el şi ea
noi vom face,
voi aţi stricat
ei, ele... oare la ce se uită?

cum să-l recunoasc?
asta e greşeala celor mulţi.
tu vrei să recunoşti şi apoi să iubeşti
recunoştinţa vine şi ea după iubire
yin yang, el şi ea, cald rece
dar iubirea nu caută
iubirea se revarsă

şi mai ales... cum să mă iubesc?

atât de mult am iubit lumea...
încât m-am frânt trup în trup, oferindu-mă
şi m-am jertfit împărtăşindu-mă
din unu în doi, din doi în unul
căci sângele apă nu se face
ci cuget şi fiinţare

şi am iubit: lumină şi întuneric, foc şi apă
bogat şi sărac, prinţ şi cerşetor
curajos şi laş, sincer şi ipocrit
sfânt şi păcătos. laolaltă
m-am iubit când mă uram
şi am iubit chiar când nu mai puteam

iubirea arde, pustieşte. iubirea urăşte.
iubirea potopeste. ş iubirea pribegeşte
iubirea este stâlp de sare
iubirea este întrebare
iubirea te coboară în moarte
şi te înaltă ridicându-te din mormânt

Lazăre?
îţi urmez Doamne...

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu m-am născut din iubire

De-ar fi să-mi pun gândurile în palmă
Atunci a-ţi şti durerea mea.
Eu nu am fost decât o mamă,
Şi o soţie-am fost cândva.

Am dăruit iubirea toată
Şi sufletul l-am dăruit.
Ca mamă ştiu, sunt împlinită
Dar ca soţie-am suferit.

Am dăruit iubire multă
Şi înapoi nu am primit,
Nimic din tot ce-am dat, şi încă
Caut iubirea negreşit!

Ştiu că-i târziu şi e posibil
Să n-o găsesc cât mai trăiesc,
Când voi pleca, voi lua cu mine
Ce nu mi-a fost dat să primesc!

De aceea vreau să cânt iubirea,
Şi-n mine-s munţii sfărâmaţi,
Iubiţi, căci viaţa este scurtă,
Nu merită să aşteptaţi!

În inimă am strâns durerea
Ca pe un prunc nemângâiat
Şi-am învăţat să-i dau iubirea,
L-am mângâiat, şi l-am iertat.

poezie de Elena Bulancea (2015)
Adăugat de AČ›unel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legământ de iubire

Odată am jurat în faţa ta
Şi m-am legat să-ţi dau iubirea mea
Să te păzesc atât cât pot de bine
Şi-n fiecare noapte să stau doar lângă tine
Să te hrănesc, să te îmbrac şi să te încălzesc
Să te cuprind, să te sărut şi să te-adăpostesc
Să te ajut, să te îndrum, să-ţi netezesc cărarea
Să te veghez şi-n ochii mei să-ţi afli alinarea
Şi grijile să nu le simţi, să te feresc de ele
Să fac din tine un curcubeu din soare pân' la stele
Să-ţi dau dreptate, chiar de n-ai, căci mare e iubirea
Să-ţi aduc flori şi să nu ştim în veci ce-i despărţirea
Şi numele să ţi-l rostesc când nimeni nu-i pe-aproape
Atât de-ncet încât doar tu să prinzi acele şoapte
Să-mi simţi iubirea chiar şi-atunci când nu mai eşti cu mine
Şi-astfel să ştii că mi-ai luat şi inima cu tine.

poezie de Vesta Sikora, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un clopoţel nu este clopoţel până nu sună, un cântec nu este cântec până nu îl cântă cineva şi iubirea din inima ta nu a fost pusă acolo doar ca să o păstrezi pentru tine. Iubirea devine iubire abia când o dăruieşti.

Oscar Hammerstein II în Sunetul muzicii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor şi doare

Neştiutoare sunt, nu ştiu ce e iubirea
Atâta dor ascund, şi să te am aş vrea,
Să îţi sărut buzele, şi să te alint
Cât dor ascund în mine, şi cât te vreau de mult.

Şi te chem în şoaptă, îţi mai pătrund-n gând
A ta iubire vreau, în cântec să o ascult,
Mă cheamă de-auzi ale mele şoapte
Am să-ţi hoinăresc prin vise, în fiecare noapte.

Cât dor ascund în mine, şi cât îţi vreau iubirea
Obstacole o mie, în calea noastră sunt,
Arată-mi când poţi tu ce este fericirea
Să ştiu dacă din cer un înger a coborât

Privim spre zări albastre, cu dor ne căutăm
Şi ce este iubire la soartă aşteptăm,
Cuvintele sunt puţine, iubirea să-mi exprim
Dar dragostea e blestem din lacrimă si chin.

autor. Georgescu Elena

poezie de Georgescu Elena
Adăugat de Georgescu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Ce sfântă icoană, iubirea de mamă!
Ca un Sfânt Dumnezeu,
Chipul tatălui meu.
Şi ce sfântă minune
Un prieten pe lume.
O lumină în noapte
E iubirea de frate.
Şi iubirea de soră
Este blând lampadar,
O scânteie de aur
Pe tărâmul de jar.
Şi ce blândă lumină
Pentru pruncul din pântec,
Viaţa-ţi este deodată
Şi miraj, dar şi cântec.
Dar ce sfântă iubire pentru pruncul născut –
O suflare de viaţă
Într-un pumn de pământ.
Ce creaţii divine!
Dumnezeu e stăpân
Peste toate acestea...
Slavă Lui de acum!
Căci ce sfinte biserici ne-au unit cu Hristot,
Şi în rugi şi-nchinare
Ne-au hrănit voluptos
Cu aleasă credinţă...
Drumul nostru spre cer
Peste crucea purtată,
Este parte din El.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Ce sfântă icoană, iubirea de mamă!
Ca un Sfânt Dumnezeu,
Chipul tatălui meu.
Şi ce sfântă minune
Un prieten pe lume.
O lumină în noapte
E iubirea de frate.
Şi iubirea de soră
Este blând lampadar,
O scânteie de aur
Pe tărâmul de jar.
Şi ce blândă lumină
Pentru pruncul din pântec,
Viaţa-ţi este deodată
Şi miraj, dar şi cântec.
Dar ce sfântă iubire pentru pruncul născut –
O suflare de viaţă
Într-un pumn de pământ.
Ce creaţii divine!
Dumnezeu e stăpân
Peste toate acestea...
Slavă Lui de acum!
Căci ce sfinte biserici ne-au unit cu Hristot,
Şi în rugi şi-nchinare
Ne-au hrănit voluptos
Cu aleasă credinţă...
Drumul nostru spre cer
Peste crucea purtată,
Este parte din El.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum e iubirea?

Iubirea, cântec infinit,
Ştiut de cei ce au iubit.
Iubirea e întregul Univers,
Ce niciodată nu e şters.
Iubirea e Melancolie,
Cuprinsă şi în Poezie.
Cu iubirea mergi departe,
Chiar în stele îndepărtate.
Iubirea e spaţiul necuprins,
Un Apogeu ce poate fi atins.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

iubire (vezi şi dragoste)

Iubirea? Luaţi-mi totul: Oscarul, banii, casa, dar iubirea nu! nu mi-o luaţi! Iubirea e ploaie, e vânt, e soare, e stea. Iubirea e respiraţie şi, da! Ştiu! Ştiu! Iubirea e otravă.

definiţie de Anna Magnani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiţi-vă oameni

Iubirea este mai veche decât omul?
Iubirea a apărut odată cu omul?

De unde vine iubirea?
Ce este de fapt iubirea?
Există fericire fără iubire?
Poate perpetua viaţa fără iubire?

Religia spune că iubirea
Este mai veche decât omul.
Ştiinţa spune că iubirea,
S-a născut odată cu omul.

Poeţii spun că iubirea este simţire,
Că este extaz, că este trăire,
Şi tot ei spun că viaţa fără iubire,
Este săracă, anostă, fără sclipire.

Iubirea este credinţa.
Iubirea naşte şi renaşte fiinţa.

Iubirea e acel flux inefabil de şoapte,
Şi dorul lăuntric de libertate.

Iubirea împlineşte şi-nalţă.
Iubirea este viaţă în viaţă.

Iubirea este năzuinţa către perfecţiune.
Iubirea este uniune.

Iubirea este desăvârşire.
Iubirea înseamnă nemurire într-o existenţă muritoare.

Iubirea este paradis sideral.
Iubirea este spirit universal.

Iubirea este trăire în reverie.
Iubirea este sinele in sine.

Iubirea este dorul de fiinţă,
De tot ce ne e drag, şi de tot ce există.

Iubirea este darul divin al naturii.
Iubirea este elixirul fericirii.

Iubirea e lacrimă de mamă,
Şi plânset de copil cuminte,
E strigăt ce se cheamă
Iubire de copil şi de părinte.

Iubirea numită dorinţă,
Este dragoste şi năzuinţă,
E focul îndrăgostiţilor,
E fericirea iubiţilor.

Iubirea de oameni,
Ne face mai buni.
Iubirea de neam şi de ţară,
Ne face puternici aici si afară.

Iubiţi-vă oameni,
Aici,
Pe Pământ şi pe Lună,
Să clădim o lume mai bună!

poezie de Gheorghe Alionte (20 februarie 2021)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea ta...

Iubirea ta,
când bună-rea,
mă ţine-n frâu,
e ca un râu
învolburat.

Iubirea ta
de peruzea
străluce-ades,
e cânt şi vers
înaripat.

Iubirea ta,
adorm cu ea;
e jar nestins,
alean şi vis
înmiresmat.

Iubirea ta,
de catifea
e-un drag fior
cântec de-amor
predestinat.

Iubirea ta
e doar a mea;
etern refren
dintr-un poem
neterminat.

Iubirea ta(-i)
Iubirea mea...

poezie de Valeria Merca
Adăugat de Valeria Merca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre iubire

Iubirea, singura armă a tuturor
Ce nu se-ntoarce împotriva lor
Ci a propiei persoane fără de lumină...
Iubirea o artă teatrală nesimulată,
Ce poate aduce vindecarea tuturor
Chiar a orbilor, surzilor şi păcătoşilor,
Iubirea un paradis în care totul este
Un cântec fără întrerupere al inimii...
Iubirea, o armă ce arde odată cu zbuciumul sufletului,
Iubirea, o magie fără oprelişti,
O imagine ideală a frumuseţii,
În plenitudinea fiinţei, în oglinda creaţiei neproiectate.
Oglinda celor două trupuri se poate reasambla în iluzia imaginaţiei colective
Iubirea... un mijloc de comunicare uneori fără cuvinte,
Alteori risipind energia şi vibraţia nelimitată a iubirii.
Iubirea ancorată în inima de piatră.
Iubirea proiectată în mii de culori.
Sufletul zburând către orizontul pierdut în ochii iubitului.
Iubirea, un veşnic mod de a ne aduce ca ofrande zeiţei Afrodita şi zeului Zamoxle.
Iubirea, un dar ce poate fi înapoiat nealterat, aceleaşi fiinţe dragi.
Peste un timp, peste ani sau în veşnicie!

poezie de Ileana Nana Filip din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire...

Ce e iubirea? Dar cine poate şti.
Atâtea nume... pentru ea s-ar potrivi.
Şi de le-am pune toate la un loc,
Ea poate fi pe rând,
Şi ură,
Şi dragoste,
Şi joc,
Şi biruintă,
Şi tandrete,
Şi lacrimă,
Şi frumusete,
Şi dor nebun,
Şi gust amar,
Şi fericire,
Şi calvar...
Dar mai presus de toate,
Iubirea este viată, şi viata e iubire.
Doar noi putem, s-o facem
Să respire.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt

ceafa pârjolită de soare se frânge sub sloiul de gheaţă al spaimei
dacă eu mă tem şi ei se tem de mine.
nu pentru că aş fi eu mai bun
nu pentru că aş fi eu mai puternic
ci doar pentru faptul că iubesc
şi ştiu că iubirea doare
lumea fuge de iubire şi se mulţumeşte cu surogate
da, nu e uşor să iubeşti sau să fii iubit
mai ales atunci când te arunci cu toată fiinţa
împrăştiindu-te-n bucăţi
ce cad şi se usucă.
nedorite.
dacă toată lumea ar putea fi doar iubire şi iertare
atunci răul s-ar strânge în hăuri
în hrube, în deşert
fugind fără să înţeleagă ce-l mână
iubirea e o rană ce nu se vindecă, o porţi ca pe-o plagă
la vedere căci nu poţi s-o ascunzi
ea se revarsă ca lumina, îmbrăcându-te
dar cine mai are nevoie de un suflet împlinit
când totul în jur se năruie?

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caut lumina...

Caut lumina divină,
Sufletul să mi-l inunde,
Ca apa curată, făptura omenească,
Şi ca văzduhul, suflarea păsărească.
Caut iubirea adevărată,
Să-mi răsfăţ inima flămândă,
Ca noaptea, de stele înfometată,
Şi ca viaţa, de iubirea lumii toată.
Caut raiul pământesc şi frumuseţea lui,
Căci fără de ele, chiar n-are rost să trăiesc.

Dar, unde-i lumina divină?
La câţi ani, lumină?
Şi iubirea visată...
La ce distanţă-i de lume, de mine?
Noroc cu raiul naturii altruiste,
Căci, încă mai rezistă şi are vise.

Şi, ce este lumina, iubirea, frumosul?
După care orbecăim cu toţii până la moarte,
Decât, Sfânta înţelepciune,
Sau pacea şi armonia oamenilor,
În lume şi-n toate.

poezie de Valeria Mahok (30 noiembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţă albă

În nostalgia iernii devin o visătoare,
M-alintă fulgii albi ce se aştern pe tâmplă
Când mă ating, vreau să le dau culoare
Să înţeleg neînţelesul, a tot ce se întâmplă.

Ninsoarea îmi dezgheaţă iaraşi dorul,
Noian de vise îmi îmbracă-n alb imaculat
Clipele frumoase, ce-au fost vieţii fuiorul
În plete mi le prinde, ca fulgul aşteptat.

Pământul ia căldura plapumei de nea,
În strălucirea-i să renască dorinţa amorţită,
Visez un vis frumos, e doar iubirea mea
Ce-a fost şi nu mai este, e-n cer pecetluita.

De-am căutat iubirea în orice anotimp,
Iubirea să o gust, să-i dau fior, culoare
Aştept iarna să vină, aştarnă albul nimb
Căldura-i să o simt din recea ei candoare.

Pe broderia rece a florilor de gheaţă
Să pot, să scriu cu inima poeme de iubire,
S-alerg printre nămeţi cu zâmbetul pe faţă
Iradiind în jurul meu căldură, fericire.

poezie de Maria Călinescu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua mea

În amurgul sufletului meu
Nu e niciun fel de înserare,
Stelele se nasc şi Dumnezeu
Înviază parcă din uitare.

Şi ce dacă scapătă lumina
Soarelui, şi n-o să mă mai vezi,
Îţi voi da-ntâlnire în grădina
Visului, cât o să mai visezi.

Tu nu vezi că tot ce ni se-ntâmplă
E deasupra celor ce se pot?
Mâna stângă mi-o ridic la tâmplă
Şi cu dreapta inima mi-o scot.

Şi mi-ntreb şi inimă şi minte:
Care dintre voi se teme oare
Că-n amurguri soarele fierbinte
Se răceşte sau iubirea moare?

Inima-mi bate, mintea mă gândeşte
Şi-n ochii mei se văd ca să mă plângă,
Dar dacă una poate se-ndoieşte
Cealaltă sigur poate să se frângă...

Iar eu le spun fricoaselor din fire:
Iubirea nu e-n mine sau în voi,
Ci noi suntem ostatici în iubire
Perechi să facem, nicidecum război;

Şi-am să le strig din fiecare
Cântec al zorilor de zi:
Măcar cât soarele nu moare
Nici dragostea nu va muri.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde există calculul aritmetic nu există Iubire. Din nefericire, în viaţa modernă, Iubirea are miros de cont bancar, de comerţuri şi de celuloid. În acele cămine unde există doar totaluri şi resturi, nu există Iubirea. Când Iubirea pleacă din inimă, cu greu se mai întoarce. Iubirea este un copil foarte morocănos.

Samael Aun Weor în Căsătorie Perfectă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce e iubirea?

Frica de a vorbi,
Frica de a te destăinui,
Frica de a simţi,
Frica de privi,
Frica de a zâmbi,
Frica de a dărui,
Frica de a iubi,
Frica, te ţine captiv
În lumea ta, ca pe un primitiv.
Dar când alungi frica de trăire,
În suflet ţi se instalează iubire.
Sufletul îţi devine luminos şi plin
Şi vrei să-i dăruieşti
Celuilat din prea-plin.
Iubirea nu e chin,
Iubirea nu e venin,
Iubirea nu e supărare,
Iubirea nu e aşteptare
Iubirea nu e ruşinare,
Iubirea vinovaţi nu are.
Iubirea nu e fugă,
Iubirea poate fi o luptă
Pentru tot ce-i mai frumos
Şi pe amândoi vă aşteaptă.
Iubirea nu ştie decât de
Dorinţă plină poezie,
Dor cu muzică stelară,
Bucuria de a-i aduce
Celuilat bucurie,
Fericirea de a
Împărţi aceeaşi fericire
În doi, până la contopire.
Iubirea e uitare de sine.
Nu te mai gândeşti întâi la tine,
Ci la cel ce inima ţi-a dat,
Iubirea e pierdere în celălalt.

poezie de Gabriela Aronovici din Dor cuantic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul iubire este folosit greşit. Pentru mine, iubirea adevărată este echilvalentul spiritului din noi. Atunci când descoperim iubirea adevărată, nu facem decât să descoperim rezervorul uriaş de iubire şi lumină din noi. Majoritatea oamenilor, însă, numesc iubire atracţia dintre un bărbat şi o femeie care, deşi este o etapă importantă în viaţa noastră sau o sursă de satisfacţie, este foarte departe de a fi iubire. Există pasaje în cultura omenirii care descriu iubirea spirituală, iar oamenii cred că aceasta trebuie reprodusă în relaţii de cuplu, ceea ce este o sursă mare de nefericire. Ceea ce accentuează nefericirea oamenilor este că ei aşteaptă această iubire spirituală de la alţi oameni, parteneri de cuplu sau membri ai familiei şi nu înţeleg că nu o vor primi niciodată decât în doze mici pentru că nimeni nu este dator să îţi dea iubirea lui. Ţi-o dă dacă are dispoziţia necesară. Iubirea nu e doar o persoană, iubirea e pentru tot ce e viu. Tu eşti responsabil de iubirea ta, adică de spiritul din tine. Fiecare cu spiritul şi iubirea lui. Da poţi într-o relaţie să îţi reverşi această iubire spirituală şi necondiţionată asupra partenerului, dar asta se va întâmpla când vrei tu, nu când vrea partenerul.

Pera Novacovici în Cartea Alfa, Vol. III - Mentor şi Discipol
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!