Să te legăn ...

Să te legăn pui de om,
Cum adie frunza-n pom.
Să te-adorm al meu fecior;
Ochiul să-ţi văd zâmbitor.
Să-ţi mângâi chipul senin,
Faţa ta de serafin...
Leagăn să îţi fac din mâini,
Cum e vatra pentru pâini.
Într-un balansoar s-anin,
Lângă focul din cămin,
Să îţi murmur cântec nou;
Te adoarmă-al lui ecou...
Să dormi greu, ca într-un vis
Vegheat de al meu surâs.
Să adormi în cântece,
Fără griji, ca-n pântece.
Dormi bine, copil poznaş
Cu trupşorul tău gingaş.
Zglobiu ca un fluture,
Să zbori ca un vulture.
Să te legăn prunc isteţ
Mare să creşti şi semeţ.
Să adormi cu mine-n gând
Cum e trupul în veşmânt.
Şi când te-oi trezi din vis
Mă încânte al tău râs,
Când zăreşti al mamei ochi.
Ptiu! Să nu fii de deochi...
La sân să te pun, calic
Să mănânci, să creşti voinic.
Să te legăn pui de om
Cum adie frunza-n pom.

poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mesagerul iubirii

Tu dormi, iar trandafirul meu aşteaptă
să-ţi simtă respiraţia din vis
şi doar atunci să îţi vorbească-n şoaptă,
aşa cum ne-am vorbit şi mi-a promis.

El îţi va spune,-n visul tău, cum eu
mă cred pierdut atunci când te privesc,
cum simt ceva crescând în pieptul meu,
cât vreau să-ţi spun tot timpul: "Te iubesc!".

Îţi va şopti poeme de iubire
pe care le-am compus cu tine-n gând
şi-n graiul lui el îţi va da de ştire
că-n visul tău aş vrea să fiu oricând.

De-l vei cutremura cu un suspin,
te va trezi cu un miros plăcut
şi îţi va spune cum am să te-alin
sau cum voi fi la pieptul tău un scut.

Atunci, iubita mea, vei şti şi tu
tot ce simt eu, dar încă nu-ndrăznesc
să-ţi spun, de teamă că vei spune "Nu!",
chiar dacă-n vis, prin flori, eu îţi vorbesc.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pui de pom şi pui de om

Un sâmbure de pom
Prinde viaţă din pământ.
Din pântece, pui de om
Către viaţă-şi ia avânt
Când puiul de pom prinde rădăcini,
Puiul de om se joacă prin vecini.
Când puiul de pom, drept se înalţă,
Puiul de om se-alintă şi se răsfaţă.
Când puiul de pom prinde să rodească,
Puiul de om începe să iubească.
Când puiul de pom rodeşte din plin,
Puiul de om îşi făureşte destin.
Când puiul de pom nu mai este pui,
Puiul de om îşi construieşte rostul lui.
Când fostul pui de pom nu mai rodeşte,
Atunci, puiul de om, îmbătrâneşte.
Când timpul pentru fiecare a trecut,
Pomul este vreascuri, iar omul... a tăcut.

poezie de Dumitru Delcă (22 noiembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uşa din floare

Legăn o broască!
Deasupra mea un nor se masturbează!
Legăn o broască!
Un vis se-nsămânţează...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Serenadă

Când tu cânţi, alintată,
Pe braţele-mi, la sân,
Auzi cum câteodată
Gându-mi răspunde lin;
Cântul tău resuscită
O zi din traiul meu;
O, cânt-a mea iubită,
O, cântă dar mereu!

Când râzi, pe a ta gură
Amorul a descins,
Orice prepuitură
Deodată s-a şi stins;
Zâmbirea ta-i ferită
De orice cuget rău;
O, râzi, o, râzi iubită,
O, râzi, o, râzi mereu!

Când tu dormi lină, pură
Sub ochiul meu umbros,
Suflarea ta murmură
Cuvânt armonios,
Pe corp neacoperită
Lipsindu-ţi vălul tău...
O, dormi, o, dormi iubită,
O, dormi, o, dormi mereu!

poezie celebră de Victor Hugo din Marie Tudor (1833), traducere de Mihai Eminescu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-ţi fie bine, drag fecior

SĂ-ŢI FIE BINE, DRAG FECIOR

De când pe lume te-am adus
În casa sufletească,
Rugăciuni mi-am dus la Iisus,
Vrând să te ocrotească.

Să primeşti bine în viaţă,
Sufletul meu nu-nceta
De-a pune rugă-n speranţă,
Pentru fericirea ta.

Nu suportam să-ţi văd plânsul
Şi lacrimi pe obrăjori,
Că-n mine plângea sufletul
Mai rău ca ploaia din nori.

Cu braţele protectoare
Te sprijineam, să mergi drept.
Să înveţi ce e onoare,
Îţi sădeam gând înţelept.

Astăzi mă rog la Dumnezeu,
Cu lacrimi şi suspine,
Mie să-mi dea necazul tău!
Ţie să-ţi fie bine!

Când dorul în suflet creşte
Şi tristeţile mă dor,
Te-aş întreba: cum îţi este
Fără mine, drag fecior?

*Dedicaţie fiului meu, MIHAIL-DORU, la Ziua Onomastică şi Aniversară
Maria Filipoiu - poet, eseist, exeget, jurnalist UZPR

poezie de Maria Filipoiu
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dormi

Dormi în pace amintire,
Haide, dormi sub pleoapa mea,
Una-i dor, una-i iubire,
Tu adormi sub care-ai vrea.

Dormi în pace amăgire,
Ce-ai căutat să-mi fii o stea,
Pe-al meu cer o tresărire,
Umbra nopţilor prea grea.

Dormi, hai, dormi în pace,
Lasă-mă cum m-ai lăsat,
Prinsă-n gânduri nu-ţi mai tace,
O dorinţă ce-a plecat.

Dormi te rog, hai, dormi o clipă,
Poate-o oră cât-un veac,
Haide dormi ca să îmi treacă
Boala mea fără de leac.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când dormi...

Mergând pe drumul lung ce l-am ales,
Aleg un gând urât ce nu l-am înţeles,
Şi-o clipă aş vrea ca tu să-mi dăruieşti,
Un vis frumos din care să nu te trezeşti.

Tu să m-aştepţi să vin pe înserate,
Dar eu să nu pot să vin din păcate.
În toiul nopţii îngerii tăi te păzesc,
Dar eu la acest vis nu râvnesc.

Voi veni încet şi pe-ndelete,
Atunci când trupul meu vrea să se-mbete.
Nu vreau ca liniştea să-ţi necăjesc,
Vreau numai visul tău să-l întregesc.

Iubitul meu, din vis când te-ai trezit,
Gândind frumos, să fii fericit,
Să fii pe valul unde din nou pluteşti,
Vorbind în somn tu gânduri să-mi şopteşti.

Apoi, în patul tău târziu eu voi veni
Şi visul tău uşor se va-mplini.

poezie de Eugenia Calancea (24 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lângă leagăn

Dormi acum, odorul mamei,
Dormi că eşti pe prag,
Strânse-n aripa năframei
Flori de rug ţi-am pus, din vale
Roşii strămături de bete,
Să fii drag aşa la fete,
Cum eşti drag măicuţei tale,
Dragul mamei, drag.

Ieri pe când cântau cocoşii,
Peste piept ţi-am pus
La cămaşă panglici roşii,
De deochi, ca el să piară
Unde spaime-l înspăimântă
Şi cocoşii-n zori nu-i cântă
Să rămâi curat, ca faţa
Soarelui de sus.

Dormi în pace şi te scoală
Tânăr plugărel!
Azi prin somn mi-ai râs în poală
Şi te-am dus plângând sub cruce.
Maica Domnului când vine
Pune-o mână peste tine,
Măr de aur ea-ţi aduce
Să te joci cu el.

Nouă luni în zori, pe rouă,
Tot ţi-am descântat,
Joi curate, alte nouă
Să ai inimă curată
Şi să fii păzit de ele,
Şapte stele, logostele
Fie-ţi scrise-n cer şi-o fată
Mândră de-mpărat.

M-am rugat de ursitoare
Pentru capul tău,
S-odrăsleşti, ca rupt din soare,
Toată lumea să te placă;
Dar nici fapt şi pus-din-ură,
Nici un fel de-aruncătură,
Nici un farmec să nu-ţi facă
Nici un rău.

Dormi, plugarul meu, în pace,
Scumpul meu odor!
Mare-al mamei, te vei face;
Să te văd cu noi la masă,
Şi-alergând cu drag pe luncă
După tatăl tău la muncă,
Tânăr voinicel, prin casă
Mamei de-ajutor!
Uite-l ici şi-ntr-altă parte,
Ochii-n cap îi fug;
Îl trimiţi şi-i şi departe
S-aduci poala cu surcele.
Ş-aduci apa cu cofiţa,
Tatei să-i deschizi portiţa
Când se-ntoarce, frânt de trudă
Seara de la plug!

O, de te-aş vedea eu mare,
Să mă duc şi eu
La amiază cu demâncare
Unde-ţi fi, la plug, la coasă!
Să-mi ochesc atunci la horă
Dintre-atâtea fete-o noră
Dormi şi creşti, şi fă-te mare
Plugăraşul meu!

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubitei

Într-un colţ uitat de crâng
Cugetele se răsfrâng
Şi ca frunze adie în vânt,
Risipind raze de-argint,
Peste trupul diafan,
Buza dulce, de mărgean
Şi aştept s-aud din nou
Mătăsosul tău ecou
Şi şoptirile dintâi,
Vis albastru, să-mi revii!
Vremea treacă nesfârşit
Şi în ritmul netrăit
Calce pasul lungi poteci
Şi cum clipele se scurg,
De prin zori până-n amurg,
Să culeg un diamant
Din abisuri de neant
Şi sfinţitul meu topaz
De iubire şi extaz!

poezie de Ştefan Ciuculescu din Cuget nemuritor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 13

O! Dac-ai fi doar suflet, dar nu eşti, dragul meu
Tu nu îţi aparţii aici când vieţuieşti;
De-acel funest sfârşit să te găteşti mereu
Şi chipul tău plăcut cuiva să-l dăruieşti,
Căci dacă frumuseţea ce ţi s-a împrumutat
N-o vei fructifica, din nou o să devii
Un sine, un biet suflet, de cum ai decedat
În loc cu chipul tău într-un urmaş să fii.
Şi cine s-ar uita cum casa se răstoarnă,
Când bunul gospodar cu grijă o păzeşte
Şi de furtuna aspră a zilelor de iarnă
Şi de mânia morţii ce totul pustieşte?

O! Doar risipitorii, dar dragul meu, cum ştii
Că ai avut un tată, şi fiul tău va şti.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de leagăn

Nani, nani...
Dormi în paza nesecatului izvor
De priviri
Ce te-nfăşoară ca-ntr-o haină de mătase,
Nani, nani...
Ochii mamei au vegheat întreaga noapte,
Şi-acum dormi, căci obosite dorm şi florile din vase,
Şi parfumurile lor,
Toate, unul câte unul, pe-al tău leagăn se cobor
Nani, nani...
Dormi în paza Ursitoarelor,
Nani, nani...
Dormi în vraja-mpletiturilor de şoapte
Ce pătrund printre perdele
Şi te-ndeamnă:
Dormi, căci somnul a cuprins de mult grădina -
Lacul,
nuferii,
castanii,
stângeneii
şi glicina -
toate dorm.
Dorm toate-n paza albelor priviri de stele...
Dormi şi tu -
Prin candelabre, iată, adoarme şi lumina,
Dormi,
Şi somnul tău să fie mai senin ca infinitul
Oglindit în necuprinşii ochi albaştri de femee,
Visul tău să fie visul Insulelor Boromee,
Visul tău să fie totul,
Tot, precum e răsăritul,
Începutul celor bune şi sfârşitul celor rele.
Şi anii
Să te-mbrace-n infinitul fericirii.
Nani... nani...

poezie celebră de Ion Minulescu din De vorbă cu mine însumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi aminteşti?!

Ţi-aduci aminte, Ioane (vai, pardon!)
Ce primenit erai... Şi pus în tron...
Şi te-ntrebai: (da nu-mi putuşi vorbi...)
- De ce mi-ai dat o palmă într-o zi?!
Eram copii, eu mult mai slab, mai prost...
Să-mi amintesc nu are nici un rost,
N-am mai avea nimic de împărţit.
Şi totuşi este logic să fim chit.
................................................
Hei, cum eram doar noi, te pălmui.
(Năduful meu strâns ani la rând cu sete...)
Când coana Leana, nora, te privi,
Erai întors cu faţa la perete...
S-au întristat, cum (ce firesc era)
Dar una zise (cât de speriată)
- Pesemne vine mâine să ne ia.
- Păi, tu, dar nu şi eu i-am fost amantă!
- Bătu-l-ar boala dracilor odată!
Să-l tămâiem, poate i-o fi de leac...
Ptiu, drace,-mi scuip în sân dac-am să scap.
Că mi-a promis cândva şi zis-a bine:
Când moare, mă va lua cu el, pe mine.
Să-i pui şi-o ceapă-n tron şi patru fuse...
Şi Leana, speriată, le şi puse...
Să-i pui şi piepten, că era fudul
- Că bine zici! O să te-ascult acum.
Să nu-i spui mamei soacre, ca mă ceartă.
- Of, Leano, cât mai eşti şi tu de toantă!
Din locul meu, pios, zâmbeam amar.
- Să îţi ajungă, iaca, drac şprinţar.
Mi-ai luat amanta şi m-ai îmbătat,
Mi-ai luat nevasta, singur m-ai lăsat...
Acum să-ţi placă să mănânci papară
Că n-ai să te ntorci la mine iară.
Eram dator să-ţi dau ce se cuvine,
Deci, dormi în pace, pui de mărăcine.
Că roata vieţii iute se întoarce.
Păcat! Că bine-ţi stă la patru ace...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surâs...

Scânteiere eşti surâs;
Mugurele unui gând,
Pui de hohot şi de râs,
Încolţind duios şi blând.
Stai prins în colţul gurii
Sfios şi şovăielnic,-
Eşti copilul naturii,
Dar timpul ţi-i vremelnic.
Eşti pui de râs şi hohot
Ce din suflet renaşte,
Să te ating, dar nu pot,
Decât din joi în Paşte.
Candidă, diafană,
Caldă ţi-e strălucirea,
Rază nepământeană
Vestind neprihănirea.
Tresari în colţul gurii...
Eşti vis sau nălucire?!
Îţi ţin de urât nurii,
Te mângâie zefire.
Eşti oglinda unui gând
Inocent, nevinovat,
Ce-n imagini s-a răsfrânt
Infinit multiplicat.
Eşti scânteia iubirii,
Ce creşte vâlvătaie,
Sau tresărirea firii
Arzând ca focu-n paie.
Adesea eşti şăgalnic
Încărcat de mistere.
Mai mereu nestatornic
Pe buzele stinghere.
Surâs virgin se-aşterne
Licăre şi adie
Pe buzele eterne
Speranţa ţi-o învie.

poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiului meu

Ploua şi-atunci, în ziua-aceea sfântă
Când plânsul tău de prunc făcu să cânte,
Un milion de îngeri, munţi ce nu cuvântă,
În vers de bun venit să te descânte!

Plângeam şi eu cu toată-a mea fiinţă
Chemând la al tău leagăn ursitoare,
Să-mi împlinească măcar o dorinţă,
Să-ţi facă drumul vieţii sărbătoare.

Să-ţi fie sufletul curat ca ploaia
Şi zâmbetul ca zorii dimineţii,
Să fii iubit, să iubeşti precum foaia
Poetu-ajuns în pragul bătrâneţii!

Acum că ai ajuns şi tu părinte
Şi-i ziua ta şi nu pot fi cu tine,
De vorba mea să îţi aduci aminte:
Că dragoste nu e doar în cuvinte...

Este în gânduri, griji, nopţi nedormite
Şi rugăciuni, îngenunchind icoanei...
Cum ar fi azi, rog Domnul a-ţi trimite
Din partea mamei tale, a Ioanei..

Un gând de dor cu multă sănătate
Şi că te-aştept în pragul cald al toamnei!

La mulţi ani copilul meu drag şi scump!

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unu Iunie

Unu Iunie,
zâmbet gingaş de copil
pe floare de trandafir.

Zâmbetul tău, măi copile,
fericire-i pentru mine.
Este soare, e lumină
în frumoasa mea grădină.
Se coc cireşele în pom,
puiul mamei creşte om.
Să trăieşti, copil frumos!
Să creşti voinic, sănătos!
Mama ta, asta-ţi doreşte
şi cu tine se mândreşte.
Zâmbeşte!

poezie de Dumitru Delcă (29 mai 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de leagăn pentru mama

Dormi-adormi, măicuţă dragă,
Dorm nepoţii tăi de fragă,
Dorm şi blidele spălate,
Dorm şi rufele curate;
Dorm trudite-a scării trepte
Lângă cuibul meu de pietre,
Doarme-n tihnă greieraşu-n
Clopoţelul de la uşă;
Doarme casa ta bătrână,
Doarme via sub ţărână.
Dormi! Prin vis, pe val de mare,
Să te vezi copilă mare,
Lângă-un ciob şi o cordică
Să te vezi copilă mică.
Să te vezi şi mai înainte:
Când erai cum nu ţii minte.
Dormi, măicuţa mea albită,
Dormi, măicuţa mea iubită!

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Troc

Să-ţi dau ca să îmi dai,
Ce sens!
Îţi dau din timp, din aripi, mers
Ca-n suflet să îmi stai:
Intens!

Să-ţi spun ca să îmi spui,
Ce greu!
Îţi spun din dor, din vină, eu,
Ca-n braţe să îmi cazi:
Al meu!

Să-ţi cânt ca să îmi cânţi,
Ce joc!
Îţi cânt din mâini, din buze, foc,
Ca-n versuri să m-alinţi
În troc.

Să vin ca să îmi vii,
Ce mers!
Îţi vin din ochi, din paşi, divers,
Ca-n goană să mă scrii:
Imens.

Să te iubesc să-mi fii
Ce jar!
Te iubesc des, uşor, stupid, arar,
Ca-n toate să m-alegi
În dar.

poezie de Gabriela Chişcari (24 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monolog de fidelitate

Ce-ai vrea să-ţi spun mereu la nesfârşit să-ţi placă
Să stai cu gând pierdut în coate pe birou
Să nu mai vezi nimic, să n-auzi... Eu ecou
Să-ţi fiu de chip, de gesturi, prietenul de joacă?

Ce nuanţă de culoare să-ţi dau la chip, la păr,
S-o atingi pe-obraz cu palma visând gânditoare?
Ce nuanţe să-mi fac sufletul; ţi-ar place, care-s oare
Să-ţi colorez gând, vise, cum florile de măr?

Care-i parfumul clasic, monden sau futurist
Ce-ai vrea să-ţi fac din carnea ce-ai tremur, în amor
Să-mprăştii-n cercul Lunii la poli, ecuator,
Să revii să-mi ceri izuri din şipul de ametist?

Ce fluturi să-ţi trimit să-ţi zboare-n pântec, stern,
Să-i simţi o frământare când mi-ntâlneşti privire
Şi să nu-şi piardă aripi de vrut în risipire...
Să m-ai o crizalidă şi-n solzi de drag să-ţi cern?

De unde să m-adăp să-ţi dau picuri de apă
Să te-mbăt seve-n sânge, să mă curgi fine lacrimi,
Să-ţi limpezesc din simţuri, torent să fii de patimi,
Să-ţi umpli piept de-o mare iubire, stând să-nceapă.

Sunt tot o mică parte din mine ce-ţi fac daruri
Colet cu funde roşii şi c-un răvaş de apel,
Ce-mi închin tot întregul cu idilicu-mi rebel,
Că nu ştiu alt suav, sublim, de-atâtea haruri!

Nici nu te-am întrebat când inim-am străpuns
Fără să-mi aparţină şi ţi-am lăsat-o frântă
S-o porţi ca pe-un implant, cum frunza-n pom ce cântă...
Ce-o pierzi însă când anii-nspre iernuri reci s-au scurs.

Aşa că mă pun gajul să-ţi rămân vieţi promise
Şi de mă porţi trup-suflet să-ţi fiu pe scrin seiful;
Să poţi să-ţi pui alături inima-n scris cu cifrul...
Gând-simţuri să deschidem când ne vrem trupuri-vise.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (19 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi acum ce să fac

şi acum... ce să fac,
să îţi mai scriu, să nu-ţi mai scriu,
mă tot gândesc, mă-ntreb şi tac,
şi-n mine totu-i arămiu

te înţeleg şi ai dreptate,
căci cine sunt şi de ce vreau,
să îţi vorbesc gânduri furate,
din noaptea mea în care stau

şi cum de îmi permit să-ţi cer,
să te mai chem din nou aproape,
să-ncerc o floare să-ţi ofer,
cu albul ei pătat sub pleoape

te înţeleg, chiar de sunt trist,
zâmbesc în colţul meu de gură
şi resemnat n-am să insist,
să-ţi fur privirea ce mă fură

mă mulţumesc să te privesc,
din când în când în câte-o poză,
visez şi-n vis îţi mai şoptesc,
că pentru mine îmi eşti roză

mă iartă dacă am greşit,
mă iartă şi mă înţelege,
mă plec în faţa ta spăşit,
e dreptul tău de a alege

acum, în prag de sărbători,
acum când noul an soseşte,
închide ochii, să-ţi dau flori,
deschide-i mari, şi-apoi zâmbeşte

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trece vremea

Trece vremea ca nebuna,
Nu e chip să o opreşti,
Noi îmbătrânim întruna,
Însă tu, copile, creşti.

Nu ai griji, nu ai probleme,
Căci părinţii te-au vegheat
Şi-uite aşa, peste o vreme,
O s-ajungi şi tu bărbat.

Şi mergând tot înainte
Va veni şi vremea ta,
Să te-nsori, să fii părinte,
Dumnezeu un prunc să-ţi dea.

Şi atunci o să-ţi dai seama,
Aşa cum mi-am dat şi eu,
Că şi tatăl tău şi mama
Te-au iubit ca pe un zeu.

poezie de Octavian Cocoş (26 martie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!