Roşiră macii în poiană

Roşiră macii în poiană,
Când printre ei s-a furişat,
Zâmbind sfios, o fetişcană
Cu sufletul neîntinat.
E zâna lor, fără prihană,
Veghind la efemerul pas,
Ce semn le face, a dojană
Şi gândul îl răsfrânge-n glas.
Toţi macii răsfiraţi pe-aiurea,
Ca străbătuţi de reci fiori,
Aşteaptă-n poala ei securea,
Ce curmă viaţa lor de flori.

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Macii

Grâul e-n floare
Macii
Se chinuiau să îl ţină-n picioare
Gemeau
Trăgeau de umeri
Mustăţile din spic
Înc-un pic
Înc-un pic.

Şi n-au crezut strămoşii
Cum nu credeţi nici voi
Dar truda lor se vede şi astăzi printre noi
Macii sunt roşii!

poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tangou

Pe un lan de grâu cu chip bălai,
Se leagănă vibrând sub nouri,
Sub soarele dogorâtor de mai,
Macii aprinşi dansând tangouri.

Înflăcăraţi de viul lor balans,
Cuprinşi de a naturii sarabandă,
Cu graţie invită-n a lor dans,
Înmiresmate fire de lavandă.

Tandreţi profunde ard în ochii lor,
Fiori se nasc pe ritmuri de tangou,
Macii cu suflet roşu de toreador,
Sunt prinşi în al amorului lasou.

Spice zâmbesc pe sub mustăţi,
Sorbind discrete din priviri,
Clipiri a mii de roşii jumătăţi,
Ce îşi dansează nerostitele iubiri.

poezie de Paul Aelenei din Vara Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deja mi-e dor de fluturi ...

Din văzduh plouă cu fluturi.
Le-aş pune pe-aripi săruturi,
Dar îşi văd de drumul lor,
Înspre Raiul florilor.

De când cântă pitpalacii,
Ard de dor, în flăcări, macii,
Ce-i aşteaptă-n lanuri coapte,
De cu zori până în noapte.

Pe albastrul de cicoare
Poposesc pe timp cu soare,
Iar de-i cerul plin de nori,
Se iubesc cu mii de flori.

Pe răzorul cu lavandă
Aduc dragostei ofrandă,
După ce o noapte albă
S-au iubit cu flori de nalbă.

Iar când vântul bate-n pale
Leagăn au în flori de cale,
Până-i cheamă, în nou zbor,
Alte vorbe dulci de-amor.

Doar cu-o biată zi, avere,
Sunt fiinţe efemere...
Mâine, se vor scurge-n luturi.
Ah, deja mi-e dor de fluturi!...

poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Macii durerii

De ce dor macii dintre spice,
Sânge din inimă curgând,
Şi sufletul îl fac arşice,
IUBIREA din el, alungând?!

Apoi, cu fragile petale
Îl amăgesc în mângâieri
Şi sufletul se-ntoarce-agale,
Dar se întoarce 'n Nicăieri!

În focul macilor IUBIRII,
Rupe logodna albăstricii,
Intrând în marea negăsirii,
Printre talazurile fricii.

Căzut în somnul picurat,
Separă grâul de neghină
Şi-un mic dejun din bob curat
I-aduce Liniştea Divină!...

Iar macii roşii, dintre spice,
Dispar din vise, rând pe rând,
În loc, răsar albe-angelice,
Păcatul lumii ridicând...

Aşa pier macii dintre spice...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priveşte macii roşii care trăiesc o clipă,
Cum bucuroşi tresaltă, plutind pe-aripi de vânt,
Cum sângele ţâşneşte, cum viaţa în ei ţipă,
Deşi-şi trăiesc iubirea pe margini de mormânt!

catren de Mihaela Banu (5 august 2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secvenţă Tanka

Flori coapte iar,
Sub albastrul cerului
macii zâmbesc viu.
În lanurile bălaie,
romanţele lor încântă.

tanka de Valeria Mahok (9 mai 2021)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când două păsări cântă într-un glas
Şi-apoi o vreme n-auzi trilul lor,
Te-aştepti la clipele de bun-rămas,
Când puii-s în formaţie de zbor.

catren de Mihaela Banu (19 aprilie 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bujorul îndrăgostit

A înflorit bujorul şi asta-i foarte bine,
Cam două săptămâni, m-a aşteptat pe mine,
Să pot ajunge iar în crângul de pe deal,
Să văd cum înfloreşte bujorul ideal!

Şi am ajuns din nou, padurea-i înverzită,
Iar eu alerg pe drum, sunt tare fericită
Şi după dealu-acela cu crestele de piatră,
E o poiană verde ce cântă si m-aşteaptă!

Mai fac un pas pe drumul ce duce în poiană,
De jos, un gândăcel îmi face semn, mă-ndeamnă,
Să mă grăbesc spre locul în care, fericit,
M-aşteaptă un bujor, uşor, îndrăgostit!

Şi mare-mi fu mirarea, când, după creasta mică,
Văd un bujor ce parcă, se-nclină, se ridică,
Sfios, mă-mbrătişează, pierdut printre petale,
Iar eu, printre săruturi, îţi simt obrazul moale!

poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre paşi de-argint

printre pasi de-argint, primăveri trecute
îşi arunca fluturi si-adieri de vânt
printre bucle blonde de copii zănatici
trec încet şi nuferii ce rad pe rand.

prin poteci albastre de lavande mandre
se strecoara macii, parca-nlacrimati
cu obrajii rumeni, imi aduc aminte
chiar si flori de colt, zane-n muntii 'nalti.

mă imbraca zorii-n roua albastrie
şi-mi saruta talpile fierbinti
mă strapung indata de odinioara
reci fiori de tine, simt cum ma inalti.

picuri reci de ploaie, amintirea-i vie
mana-ti curge-ncet peste trupul meu
un parfum discret, puf de papadie
azi iti simt chemarea, doru-ti este greu.

alta primavara cu ciresi in floare
un alt anotimp cu racoare-n zori
ma cuprinde raza, ca un ger de soare
printre pasi de-argint simt ca-n dor ma dori.

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu n-ai venit!

Iarba-şi saltă braţe verzi
Printre pomii din livezi.
Vine primăvara!... Vezi?!
Cuib de păsări părăsit
Peste iarnă şubrezit,
S-a-ntremat. Tu n-ai venit!
Tu, cu gura-ţi de căpşuni,
Ne-ai facut pe toţi nebuni.
Nu ai vrea să te îmbuni?!
Stau şi te privesc posac,
Ca un petec fără sac.
Nu mai pot! Cât să mai tac?!
Ramuri s-au gătit cu flori.
Când te văd mă trec fiori.
Cât o să mă mai ignori?!
Ţi-o spun fără înconjur;
Nu mai pot nici eu să-ndur,
Să te-aştept, să te conjur!

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiori de dor...

Fiori de dor răsar în noapte,
Râuri de şoapte, sub tâmple albe,
Din albia lor m-alintă uşor.

Fiori de dor, iubirea nostră,
Ca marea albastră schimbă culori,
Rătăcind spre vechea fereastră.

Fiori de dor, valuri de flori
Îmi mângâie visul, unor noi chemări,
Efemere păsări măiastre.

Fiori de dor, sub lună plină,
Nopţi neuitate, ciorchini de fiori,
Miresme înflorate de roua amintirilor.

Fiori de dor, gingăşii dorite,
Veşnic nepreţuite, la timpul lor,
Dar acum, la apusul vieţii, adorate.

Fiori de dor, salcie de stele,
Lacrimile mele strălucesc fără vrere,
În absenţa ta, vis nemuritor.

poezie de Valeria Mahok (18 iunie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea şi macii

Hai să lăsăm iubirea în pace!
Un porumbel cu inima albă
Nu mai privi la noapte stelele!
Ochii lor sunt o salbă
Puţin adevăr şi prea multă lumină
Uneori şi vântul se tot asmute la lupi
Crucea urcă pe cer
Rugăciuni se ridică din ger
Şi vine o zi la ferestre cu maci
Precum toaca-n iubire începe să plângă
Şi tainică apa ascunde cuvinte,
Săpându-ţi culorile iernii
Când macii sunt domni peste ceruri.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din flori de nufăr

Din flori de nufăr împletit-a punte
Natura, peste luciul nesfârşit,
Lumina-n cupa lor s-a cuibărit,
Zădărnicia timpului să-nfrunte.

Suav miros, în rătăciri nomade,
Spărgând hotarul şubredei blazări,
Desferecat, se scurse din visări,
Scăpând din încâlcitele năvoade.

De prin străfund de lacuri, ca-n oglindă,
Gemene flori şi-ntoarnă al lor chip,
Tânjind spre cerul ancorat în grindă,

După străvechiul lumii arhetip
Şi-n cercuri infinite se perindă,
În sacru ritual, stereotip.

sonet de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine tâlcul să-i priceapă?!

Prin ferestrele pătate de tristeţi şi desfătare,

Văd topindu-se fugare, stranii clipe tremurate.

Nu pot face osebirea între zgaibe şi cangrene.

Printre plânsetul din gene, lacom caut lecuirea.

Dincolo de geam e-o lume ce se-ascunde sub măşti slute.

De pe suflete pierdute, şi-a tras voalu-i de cutume.

Îmi arunc în jur privirea, căutând în grabă crinii

Şi-n miresmele grădinii întâlnesc dumnezeirea.

M-a înfiorat deodată viaţa ce prin pori pulsează.

Mult râvnita, dulce oază, e în verde-nveşmântată.

Resimţind greaua-i durere din naşterea-n suferinţă,

Mă visez în neputinţă scoţând strigăte-n tăcere.

Dincolo de toate-i soare şi-n copt lan se scutur macii.

Jos în luncă, pitpalacii, dau iubirii lor chemare.

Viaţa este-un pod de nuferi răstignit pe-adâncă apă.

Cine tâlcul să-i priceapă?! Prin iubiri te ‘nalţi şi suferi.

poezie de Mihaela Banu din In volumul Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi a fost Isus copil...

Şi a fost Isus copil...
Fără leagăn, fără slavă.
Şi-n fiinţa Lui firavă
au pătruns fiori de ger.
Şi a fost Isus copil,
ca să aibă toţi copiii
Tată-n cer.
Şi a fost Isus sărac.
Se uitau cu milă bacii
cum I-ardeau pe faţă macii.
Cel mai trist dintre copii.
Şi a fost Isus sărac,
ca să aibă toţi săracii
bogăţii.

Şi a fost Isus flămând.
Şi plângea din albul pânzii
cum plâng mieii-n zori, plăpânzii,
cu-a lor ochi înrouraţi.
Şi a fost Isus flămând,
ca să fie toţi flămânzii
săturaţi.

Şi a fost Isus un miel...
ce-l pândeau pe-afară leii
— şi din culmile Iudeii
şi-n pustiul arzător —.
Şi a fost Isus un miel,
ca să aibă-n El toţi mieii
un Păstor.

Şi a fost un rob Isus...
sus, slujind Împărăţia,
jos, la Iosif şi Maria.
Lumii-ntregi S-a dat răpus
ca să-avea şi noi robia
şi-nfierea lui Isus...

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiori de dor...

Fiori de dor răsar în noapte,
Râuri de şoapte, sub tâmple albe,
Din albia lor m-alintă uşor.

Fiori de dor, iubirea nostră,
Ca marea albastră schimbă culori,
Rătăcind spre vechea fereastră.

Fiori de dor, valuri de flori
Îmi mângâie visul, unor noi chemări,
Efemere păsări măiastre.

Fiori de dor, sub lună plină,
Nopţi neuitate, ciorchini de fiori,
Miresme înflorate din lanul amintirilor.

Fiori de dor, gingăşii dorite,
Veşnic nepreţuite, la timpul lor,
Dar acum, la apusul vieţii, adorate.

Fiori de dor, salcie de stele,
Lacrimile mele strălucesc fără vrere,
În absenţa ta, vis nemuritor.

poezie de Valeria Mahok (18 iunie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai, Soare!

Hai, Soare, să te prind în oglinjoară!
Striga băiatul alergând prin şes.
Şi eu, în mreaja mea de la răstoace!
Râdea pescarul cu luleaua-n dinţi.
Şi noi! roşiră macii în poiană
Şi se şoptiră clătinând din cap.
Şi eu, să-mi fie-n cuib un ou de aur,
Pe culme clămpănea un cocostârc.
Şi eu cu rouă vreau să-l car acasă!
Zâmbea cumătra vulpe din răchiţi.
Şi eu din cer l-oi pune în ştiubeie!
Cânta albina-n urdinişul ei.
Un lăutar îl prinse în vioară,
De scăpară pe coarde sub arcuş:
Ba dimineaţa-i tremură luceaua,
Ba-i clipocea steloiul în amurg.

poezie de George Meniuc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Macii roşii din câmpii

Tot mai cred
în vremea calmă
drum cu soare şi iubire
în reflexe de lumină
cine ştie câte gânduri
geana nopţii le adună
într-o lacrimă de lună...
pe cărări de miazănoapte
ca un cântec călător
plouă-n suflet şi cuvânt
flori de dragoste şi dor
lunga noapte se aşterne
peste chipul tău de vară
printre arşiţa de stele
ard în ruguri din priviri
macii roşii din câmpii,
hora visurilor mele.

poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inutilitate

Mirării mele îi dau glas,
Cu gândul să nu fiu teatral:
E de prisos să porţi un ceas,
Când eşti întârziat... mintal

epigramă de Mihaela Banu din volumul de versuri Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţese-mi alte-nvelitori!

Primavară, peste nuci,
Ţese-mi alte-nvelitori!
Glas de păsări să-mi aduci
Şi cu primii mâţişori,
Noi fiori.
Fă-mi în crângul sterp, pustiu,
Printre tufele de-aluni
De sub cerul siniliu,
Cuiburi noi pentru lăstuni,
Cu-albi colţuni!
Iar în pomii din livezi,
Să te văd, să te aud,
Albe flori când însăilezi
Peste ramul svelt şi crud,
Încă nud.
În ţarină şi-n zăvoi,
Ca şi-n câmpul cu cicori,
S-aud cânt de piţigoi,
Să văd stoluri de cocori,
De cu zori.

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!