Rondelul călătorului clandestin

Călătorind, de-o vreme, clandestin,
Pe multe rute-n ţară am umblat.
Niciun control nu m-a intimidat.
Cu "naşii" merg, de parcă le-aş fi fin.

De câte ori m-au prins, m-am disculpat,-
M-a ajutat norocul meu porcin.
Călătorind, de-o vreme, clandestin,
Pe multe rute-n ţară am umblat.

Până am dat de-un controlor cretin
Şi-oricât, să îl înfrunt, am încercat,
Am dat amenzi, de nici nu mai reţin.
Din pasager, mai s-ajung inculpat
Călătorind, de-o vreme, clandestin.

rondel de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Devreme

Peste deşertul dintre noi
Se-anunţă lapoviţe, ploi,
Dar se păstrează deficit
De umezeală de iubit.

Iar ochii cum să se oprească
Din plâns, când vor să-l suplinească?
Se prognozează, prin urmare,
Plâns abundent din fiecare

Dintre cei patru ochi, pe care
Îi ţinem la o depărtare
La care nu se pot vedea
De-o bună vreme, vreme rea...

De-o vreme rea, de-o vreme bună,
De-o vreme care-i despreună

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (15 ianuarie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul spoveditului

M-am spovedit, mi-e sufletul curat,-
Păcate vechi aveam cu postomolul.
Mă căuta până şi Interpolul
Şi DNA-ul, la cât am furat.

Superiorilor le-am dat obolul.
Motive de câştig am speculat.
M-am spovedit, mi-e sufletul curat,-
Păcate vechi aveam cu postomolul.

Din funcţii nimeni nu m-a suspendat.
Pe-orice mişca pusesem monopolul,
Până ce fiscu-n conturi mi-a umblat,
Că ţineam banii-n bănci, ca nătăntolul.
M-am spovedit, mi-e sufletul curat...

rondel de Mihaela Banu din Din volumul Paşi peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destăinuire

Din câte muze-n viaţa mea erau -
Şi n-o să merg nicicând pe firul dramei -
De-o vreme importanţă le mai dau
Doar matematicii şi epigramei!

epigramă de Mihai Haivas din Haşmişuri umoristice (2010)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre D.N.A.

De D. N. A. de-o vreme se vorbeşte,
Că scapă tot, rechini şi peştişori,
Pe care-i prinde de mai multe ori,
Şi asta, că-i justiţia lu' peşte.

epigramă de Petru Miloş (16 august 2008)
Adăugat de Petru Miloş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Starea străzilor

Multe gropi de-o vreme lungă,
Însă, poate cu vre-un rost:
Câte una să ajungă
Pentru fiecare prost.

epigramă de Ion Bindea din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clandestin în propria viaţă

[erupţii solare]

nu te ştiam
nici pe mine alb nu mă ţineam în gaică prea bine
pândit de-o eră glaciară
îngenuncheam în rugă şi aşteptam
smerit
o erupţie de pupile

virusat de îndoieli mult prea sulfurice
nu-mi arăt rana
unor ochi cu pleoape de piatră
frecvenţa fricii e modificată de lună înainte de-a otrăvi
sângele vieţii
cu ispite

clandestin
vroiam să cunosc itinerarul sorţii
înscris în aortă solară cu pulsaţii de vânturi
însetarea băubilă în pocale de carne
friabile

tot ce cheamă şi cade prea aproape de axa blestemului
halo de ger
binecuvântarea cunoaşterii ne tatuează respirul

la ieşirea din pupă
să nu ne facem casă în bulboană

poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Graţieri

S-au înăsprit atât de tare
De-o vreme, legile în ţară,
Că şi pe cei din închisoare
Au început să-i dea afară.

epigramă de Eugen Albu din ziarul "Viaţa Buzăului" (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul nevestei cicălitoare

Nevasta mea e rea de gură.
Sunt cârpa ei, ori sunt bărbat?!
Bătăi de cap mereu mi-a dat,
Că meliţă peste măsură...

Azi, toată ziua m-a tocat,
C-am întrebat ieri de-o friptură.
Nevasta mea e rea de gură.
Sunt cârpa ei, ori sunt bărbat?!

Dar las că-i fac eu o figură,
Că tare m-a mai supărat.
E vară, şi-o să dorm în şură.
Şi-apoi ce să fac noaptea-n pat,
Cu o nevastă rea de gură?!

rondel de Mihaela Banu din Invitaţie la o ceaşcă de umor (2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am umblat lumea în lung şi în lat şi n-am rămas la Paris: m-am întors în ţară pentru că nu eram suparat pe ţară şi niciodată nu m-am supărat pe ţară.

Nicu Constantin în Interviu 2009
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost om in loc de doi

Am fost om in loc de doi
Si m-au mincat tot nevoi!
Am fost om in loc de trei
Si m-au mancat dusmaii!
Am fost om in loc de patru
Si m-o cotlonit pacatul.
Am fost om in loc de cinci
S-am umblat numa-n opinci!
Cu ciubote n-am umblat
Nici cand m-am insurat!
Cu opinci de porc neras,
Doamne, multe am mai tras!

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt cel din urmă altruist?!

Mi-e sufletul mai gol şi trist
Şi gustul vieţii amărui.
De-o vreme umblu ca silhui.
Sunt cel din urmă altruist?!

Mă uit la clici de nesătui,
Ca la o mină, un genist.
Mă simt ca bietul pianist,
Cântând şi fals şi nimănui.

Secată mi-este călimara
Şi muzele m-au părăsit.
Cei ce-adevărului trag scara,

Cu-a lor minciuni m-au asurzit,
Ducând spre nicăierea ţara,
Pe drumuri de nedesluşit.

sonet de Mihaela Banu din In volumul Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah, gramatica!

Stă de-o vreme supărat
-S-a certat şi cu soţia-
C-a aflat că-i inculpat:
Speţa e... ortografia.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incertitudine

Multi m-au sfatuit
Sa ma dau la fund pentru o vreme.
E mai bine asa,
Pentru o vreme,
Si m-am dat.
La fund toti se impiedicau de mine.
Si-am iesit iar la suprafata.
Acum om vedea...

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pretenţiile soacrei

De-o lună soacra m-a tot fiert
Şi mă pisează mai dihai,
Vrea să îi cumpăr Camembert,
Dar să nu aibă... mucegai...

epigramă de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spălare de bani la propriu în toate gospodăriile, pe vreme de Coronavirus

Cu frica de virus intrată în sânge,
O lume întreagă, de-o vreme, se plânge
Că până şi banii, să credeţi, vă spun,
Se spală cu apă, dar şi cu... săpun!

epigramă de Carmen Cristina Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu de-o vreme m-am lăsat
De băut şi de mâncat,
Sunt din ce în ce mai trist
Şi nu ştiu... Cât mai rezist!?

catren de Eugen Coţa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori...

De câte ori am încercat,
Atâtea şanse-am spulberat.
Încerc mereu, sunt disperat
Să-i amintesc ce a uitat.

N-a mai vrut şi a plecat,
Într-un minut ea m-a lăsat.
Nimic frumos n-a mai durat
Şi-am rămas îndurerat.

După ea să fug am ezitat,
N-am putut, am îngheţat,
Oricat de mult m-aş fi luptat,
N-am putut, eram blocat.

"Ce să fac?" m-am întrebat,
Ce am vrut n-am realizat,
Am rămas neajutorat
Şi de durere torturat.

De câte ori am încercat
Să ma ierte, m-am rugat,
Dar n-a vrut, nu m-a iertat,
Nici măcar nu i-a păsat.

poezie de Andrei Tudora
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cotescu m-a luat de pe stradă, în 1974, şi m-a întrebat: «Tu nu te-ai gândit să predai? Nu ţi-e poftă? Hai cu mine...» Şi m-a împins pur şi simplu într-o clasă. Apoi, după o vreme, mi-am dat seama că îmi place şi că pot.

citat din Florin Zamfirescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătorind

Sunt neatent şi ameţit...
Şi gândul, cineva mi-l fură,
Aşa mi-a fost mie sortit,
Să fiu din fragedă făptură.

Tot ce-i frumos şi este fin,
De lumea asta mă desparte
Şi scap atunci de al meu chin,
Călătorind, cât mai departe.

Pierdut mereu în albe zări,
În simţuri tainice, firave,
Găsesc ascunse desfătări,
În scândură unei epave.

Epava asta... propriul eu,
Mângâie sufletul din mine
Şi gândul este valul meu,
O poartă-n dimineţi senine.

Sunt ca monstru bicefal...
Şi mă ascund cumva de tine,
De mă găsiţi zăcând pe mal,
Vă rog să nu călcaţi pe mine.

poezie de Dumitru-Cristian Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cândva... călătorind

Călătorind departe, am uitat
Să cobor la timp în staţie
Am adormit... sunt plictisit,
Iar trenul pleacă mai departe.

Afară soarele străluce
Aruncând în jur cu flăcări,
Sunt captiv în cuptorul prăfuit
Şi ies aburi dintre scaune.

Am plecat pe hol în jos,
Să-mi dezmorţesc picioarele,
Privesc în jur fără interes
La cum fumează "Naşii".

"N-are rost să te opui, aprinde o ţigare",
Îmi spun, stând proptit în tocul uşii,
Aruncând apoi destins si detaşat
Ţigarea pe-o multicoloră fustă.

poezie de Edmond Ioan Siladie (26 februarie 2018)
Adăugat de Edy t.K
Comentează! | Votează! | Copiază!