Trup de caldă glie
Sub cer gri de toamnă, pământu-l întoarnă
Țăranii, cu toții, să-și crească nepoții.
În brazdă să pună, cu sârg, boabă bună,
Ca să germineze boabele mai breze.
Zăpada să cearnă și-n nopți lungi de iarnă,
Tot bobul să doarmă fără frig sau larmă.
Sub soare răsară, înspre primăvară,
Să crească-n tulpină, scurmând lin în tină.
În vara fierbinte, căldura cuminte,
Să scoată noi boabe, frumoase podoabe.
Din holda cea deasă, neghina de-i scoasă,
O s-avem o pâine și-n ziua de mâine.
Din boabele grele, din spice rebele,
Dinții grei de moară macină comoară.
Vezi pâinea cum crește, în drojdii dospește
Și se umflă-n pene icnind fără jene.
Plămada de-o noapte din grânele coapte,
Împletește pită-n patru zări vestită.
Cu mâini bătucite de muncă trudite
Brutari, cu sudoare, coc alte cuptoare.
Dramul căpisterii umplând ca spițerii,
Mâinile dibace frământă pogace.
Trup de caldă glie la noi pe tipsie,-
O pâine mai bună din vatra străbună.
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Rondelul făuritorului de pâine
Cu credință, speranță și rouă de sudoare,
Ostenind povarnic pentru ziua de mâine,
Bobul de aur pârguit în țăst divin de soare
Să-l prefacă-n bucurii cu-aromă de pâine.
Se topește-n arșița cuptorului de soare
Și curge discret precum fluviul de grâne,
Cu credință, speranță și rouă de sudoare,
Ostenind povarnic pentru ziua de mâine.
Din vatra-ncinsă de-a soarelui dogoare,
Strânge căldură-n lanul propriului sine
S-o dăruiască la coptul pâini-n cuptoare,
Menită taina curgătoarei vieți a-ntreține,
Cu credință, speranță și rouă de sudoare.
rondel de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La toamnă
La toamnă,
Voi însămânța aerul din spatele casei
Cu boabe de rouă.
La primăvară,
Vor răsări spice de lumină
Caldă ca pâinea lui Dumnezeu.
poezie de Lucian Velea (8 iulie 2016)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 3 comentarii până acum.
Textul original este scris în limba română.
Frământă mama pâinea
Smerit-așează mama icoanei busuiocul,
În jale-și plânge candela un licăr de lumină,
În mângâieri de mâini rămâne sfințit locul
Când sita sfântă cerne o pudră de făină.
Mireasma dulce se-nvăluie-n odaie,
Venit din plămădeli de lanuri, bob de grâu,
Surâde mulțumit de binecuvântata ploaie,
Frământă mama pâinea cu șorțul prins în brâu.
În colțul de tulpan se-adună roua frunții,
Mi-s dragi, aș vrea să îi sărut mâinile aspre,
În aluatu-acoperit dospește pâinea nunții,
Speranța de mai bine din sufletele noastre.
Se-ncinge focul în cuptorul din polată,
Dogoarea jarului i-aprinde obrăjorii,
Din țest un iz de pâine caldă, coaptă,
Se răspândește-n aer pe Ulița Morii.
Ștergar curat întinde-ncet pe sfânta masă,
Coltuce mari de pâine le rupe și le-mparte,
O coajă mai păstrează la cei plecați de-acasă
Pe drumuri fără-ntoarceri, acolo, sus, departe...
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte bună, femeie !
Bună seara, femeie!
Sunt bărbatul care nu a știut
să-ți spună "bună dimineața"
sau "bună ziua"!
Acum, e...
Seară!
Bună seara, femeie!
Sunt bărbatul aflat în toamnă,
care și-a pierdut primăvara și vara.
Acum, rămas cu un singur anotimp...
Iarna!
Bună seara, femeie!
Sunt bărbatul care și-a pierdut
orele și minutele!
Acum, am rămas doar cu fărâme de timp...
Secunde!
Bună seara, femeie!
Sunt bărbatul care a văzut bine,
dar nu te-a zărit!
Acum, aș vrea să pot zări,
dar nu pot, sunt...
Orb!
Bună seara, femeie!
Sunt bărbatul care a pierdut căldura
pieptului tău!
Acum, aș vrea să mă încălzesc,
dar e frig și eu sunt...
Rece!
Bună seara, femeie!
Aș vrea să-ți spun "bună dimineața"
sau "bună ziua"!
Dar nu mai pot...
În curând,
Noapte bună, femeie!
poezie de Ion Apostu (28 ianuarie 2015)
Adăugat de Ioana acsuraM
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frământă mama pâine
Smerit așază mama icoanei busuiocul
Iar candela își plânge un licăr de lumină,
În mângâierea mâinii rămâne sfințit locul
Când sita sfântă cerne o pudră de făină.
Cu șorț la brâu încinsă frământă mama pâine,
Tulpanul ei asudă la tâmple cărunțite,
E binecuvântare în ziua cea de mâine,
Sărut mâinile-i aspre de muncă bătucite.
Bobul de grâu surâde în plămădeala verii,
N-a fost uitat de ploaie și mulțumiri aduce,
Covata-i învelită de clipele tăcerii,
În aluatul proaspăt răsare-un semn de cruce.
Focul încet se-ncinge, în vatră e dogoare,
E rumenit cuptorul, aprinși sunt obrăjorii,
Un iz de pâine coaptă pe-o aripă de boare
Se-mprăștie în aer peste Ulița Morii.
Față frumos brodată îmbracă sfânta masă,
Coltuce aburinde le rupe și ne-mparte,
O coajă mai păstrează la cei plecați de-acasă
Pe drumul fără-ntoarceri, acolo, sus, departe...
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grâul nostru...
Grâul nostru din pământ,
Grâule-auriu și sfânt
Am mereu ceva să-ți cânt,
Eu te cânt de bucurie
Fiindcă-mi ți nația vie,
Te-am sădit ieri, azi, ca mâine,
Tu să-mi dai cinstita pâine,
Tu ești mic, eu te fac mare
Doar prin muncă și sudoare,
Și-n tot locul răsădește
Bobul tău ce mă hrănește...
poezie de Vasile Zamolxeanu (15 aprilie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În Lan
De prea mult aur crapă boabele de grâu.
Ici-colo stropi de mac
și-n lan
o fată
cu gene lungi ca spicele de orz.
Ea strânge cu privirea snopii de senin al cerului
și cântă.
Eu zac în umbra unor maci,
fără dorinți, fără mustrări, fără căinți
și fără-ndemnuri, numai trup
și numai lut.
Ea cântă
și eu ascult.
Pe buzele ei calde mi se naște sufletul.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la La noi în Bărăgan
Se spune că la noi în Bărăgan,
Primăvara miroase a pământ.
O spune truditorul de țăran,
Bătut de ploaie și de vânt.
Că pământul miroase a pâine,
Când vara aurește hotarul.
Nu duce grija zilei de mâine,
Când toamna îi umple hambarul.
De-acum, pâinea miroase a bine.
Mâncată cu vin, e pâinea sfântă.
E pâinea pentru zile senine,
Pe care țăranul o frământă.
Primăvara miroase a pământ,
Pământul miroase a pâine,
Pâinea miroase a bine
Plămădită cu soare și vânt.
poezie de Dumitru Delcă (26 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cocori ce zboară și se pierd în ceață
lungi stoluri de speranțe se-îndreaptă către soare
purtând lumini pe aripi și noapte pe picioare
priviri săgetătoare și așteptări prelungi
în iarna seculara ne cernem cerniți fulgi
zăpada de azi o acoperă pe cea de ieri
rana de azi o adâncește pe cea de ieri
lacrima de azi o spală pe cea de ieri
și viața mea de azi o uită pe cea de ieri
ascunde-te-n brazdă
fii bobul sădit în durerea de azi
ce va crește la căldura bucuriei de mâine
și lasă ceața să se risipească purtată de vânt
chiar dacă au fost, visele s-au spulberat ca ultima zăpadă a mieilor...
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O pâine caldă
Ce poate fi mai bun decât o pâine,
În care pui speranțe și plăceri,
Răvășitoare... clipele de mâine
Și-aroma dulce-a gândului de ieri.
Miroase-a pâine caldă si pufoasă,
A suflet de femeie-ndragostit,
Care în urm-atâtea doruri lasă
Și-arome blânde-n trupul ei sfințit.
O pâine caldă-i ca o bucurie,
Ca o-mplinire... fără de păcat,
În aburul ei doarme-o poezie
Și fericirea... urme a lăsat.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul bobului de grâu
Bobul de grâu se preface în pâine
Rumenită-n cuptorul din casă,
Stă generoasă și sfântă pe masă,
Din vecie hrănește pe om și pe câine.
Todeauna când foamea ne-apasă,
Mâncăm din ea astăzi și mâine,
Că bobul de grâu se preface în pâine
Rumenită-n cuptorul din casă...
De suntem pe meleaguri străine
Și n-avem o pâine rotundă pe masă,
Avem nostalgia celei de- acasă
Și visăm la noapte... tu și cu mine,
Că bobul de grâu se preface în pâine...
rondel de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atenție la pâine
Să nu calci pâinea în picioare,
Ca pâinea nu-i nimic mai sfânt,
Nici cele mai regești odoare,
Nici al privighetorii cânt,
Și orice minunat castel,
Cu trudă s-ar zidi sub soare,
Să nu dai pâinea pentru el,
Să nu calci pâinea în picioare,
Căci fără pâine viață nu-i,
Nici primăvară nu-i, nici floare,
Zadarnic Himalaia sui,
De tropăi pâinea în picioare...
De calci o pâine în picioare,
A ta făptură însăți frângi,
Căci până-n inimă te doare,
Durerea pâinii și-ai să plângi
Și n-ai să ști din care bai,
Fuși blestemat de ursitoare,
Din ce urzeli noroc nu ai,
De tropăi pâinea în picioare...
De calci o pâine în picioare,
În viață totul fi-va-ți greu,
Căci în nevolnica-ți eroare,
Îl calci pe însuși Dumnezeu...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Descântec
În nopți de primăvară gândește-te la mine
și-n nopțile de vară gândește-te la mine,
în nopțile de toamnă gândește-te la mine
și-n nopțile de iarnă gândește-te la mine.
Chiar dacă nu-s alături, ci, dus de mari lavine,
mă frâng de stânci haine în depărtări streine, -
pe cuvertura albă, cu moliciuni feline
lungită ca pe-o mare de somn, fără dulbine
lăsându-te purtată de undele senine,
fii singură cu marea, fii singură cu mine.
Ci ziua să mă uiți te rog frumos.
Ziua răstoarne-se cu susu-n jos
tot universul ăsta firoscos,
înece-se în fum și vin tămâios.
De mine mai presus ori mai prejos
gândul să-ți fie altcuiva prinos,
dar noaptea - numai mie credincios.
În șuierul sirenelor citește
și-n vântul ce lovește-n nori hoțește
cum ard, căzut în al urgiei clește,
să știu că steaua încă nu-mi pălește,
că undeva, cu fruntea între dește,
o fată, așteptându-mă, tânjește.
Te rog - vegheată de tăceri depline,
în clinchete de ploi diamantine,
când gerul zugrăvește-n geam sulcine,
când visul calea somnului aține,
în nopți de primăvară gândește-te la mine
și-n nopțile de vară gândește-te la mine,
în nopțile de toamnă gândește-te la mine
și-n nopțile de iarnă gândește-te la mine...
poezie de Evgheni Evtușenko
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Dulce tinut al poamelor" de Evgheni Evtușenko este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Dar Tom nici n-o luă în seamă. Scoase din buzunar câteva boabe de mazăre uscată și începu să arunce cu ele în fereastră, proiectându-le cu unghia de la degetul mare, la început fără o țintă precisă, apoi cu intenția de a nimeri într-o muscă bețivă scoasă la pensie, care-și expunea imbecialitatea în lumina soarelui de primăvară, vădit împotriva intențiilor Naturii care-l însărcinase pe Tom și boabele lui de mazăre să distrugă fără întârziere această făptură lipsită de apărare.
George Eliot în Moara de pe Floss
Adăugat de Andra F
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Silas Marner" de George Eliot este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Te rog
Te rog să mă aștepți că vin,
Nu mai respir, mor în suspin!
Mi-am făcut sufletul buchet
Să ți-l aduc, să-l pui la piept.
Să nu mă uiți vreau, te implor!
Cu zile mă topesc de dor
Și nopțile stau pază, treaz
Cu ochi la geam și pat pervaz.
Din gând de-o clipă dă-mi semnal
C-o să-l primesc bilet pe-un val
Din marea mea înlăcrimată...
Să-mi spui c-o să-mi mai fi, o dată!
Întinde mâna s-o ating
În flame ce sunt, să mă sting
Lăsându-ți caldă adiere
Să-ți ofer luni în ani de miere.
Să mă aștepți în nopți de iarnă
Un fulg în palmă, să se cearnă;
Să mă topești, o picătură
Să-ți pui pe buze, caldă gură.
Și-n gând să-ți renasc primăvară,
Obraz să-ți mângâi, floare, o boară
Să-ți fac iris bujor de rouă...
Din timpul meu să renaști nouă.
Așteptă-mă sub ploi de toamnă
Să fiu torent ce cerul toarnă
Să spăl păcate de te-ating
Și-n iarnă eu amor să-ți ning.
Că vin, să mă aștepți te rog
Să-ți dau respirul meu zălog
Într-un buchet de-o zi de vară...
Să te strig iar, ca-ntâia oară!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 decembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
SPIC BĂTUT DE ARȘIȚELE VERII-N LANUL DES DE GRÂNE
Spic bătut de arșițele verii-n lanul des de grâne
Din mirabilul tău snop se zămislește sfânta pâine,
Roagăte plugarule ca boabele întregi să crească,
Hrană să ne fie-n ziua cea de astăzi și de mâine.
rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte bună
Noapte bună... primăvară,
Curg iubirile-n povești
Și sub nucii de afară
Vise dragi îți regăsești.
Noapte bună, luna trece
Dezlegând a vieții cheie,
Nestatornică și rece,
Transformându-se-n femeie:
Noapte bună, cerul plânge
Cu luceferi și cu stele
Care nu mai pot ajunge
Unde-s dorurile grele.
Noapte bună... primăvară,
Curg poveștile-n iubiri
Pentru-a nu știu câta oară
Dezgolind nemărginiri.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet Toamnă caldă
O nouă zi caldă iar s-arată
Nu vrem încă să vină vijelia
Ne pregătim s-avem tăria
Când frigul și zăpada vin îndată.
Soarele încălzește și azi câmpia
Razele lui toamna le cerșește
Grădina cu flori te copleșește
Și parcă aud din nou ciocârlia.
Natura cu căldură ni-e dragă
Alergăm repede prin iarba umedă
Ca roadele toamnei să se culeagă.
Acum oamenii porumbul adună
Dar ziua e scurtă și noaptea vine
Speram s-avem și iarna bună.
poezie de Eugenia Calancea (5 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru o doamnă
Noapte bună doamnă
azi a fost o zi
și mâine va fi toamnă
vor cade frunzele pe rând
și preoții le vor face slujbă
Noapte bună...
crucilor din rai
și mâine...
va fi azi mai bună
spunea un crainic în sutană
Noapte bună doamnă
frunzele aduc iar ploi
și este toamnă
spunea...
pământul din noroi
poezie de Vasile Tent
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce buze-au sărutat buzele mele, de ce și unde [What lips my lips have kissed and where and why]
Ce buze-au sărutat buzele mele,
De ce și unde, am uitat. Ce mână
Mi-a stat sub cap, spunându-mi noapte bună,
Nu știu, dar plouă și stafii rebele
Îmi bat în geam, ca să vorbesc cu ele
Și-n inimă durere vor să-mi pună
După flăcăi ce nu se mai adună
Să verse-n toiul nopții lacrimi grele.
Și-un pom stingher, atunci când iarna vine,
Ce păsări rând pe rând zboară departe
N-are habar, dar liniștea-l frământă;
Nici eu nu știu iubiri ce-acum sunt moarte,
Ci doar că vara a cântat în mine
O vreme doar, și-acuma nu mai cântă.
poezie de Edna St. Vincent Millay, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!