Babilon II

cuţitul ce-a ajuns la dincolo de os
şi dincolo de tot ce nu mai doare
ar fi un simulacru valoros
să ridicăm din el ceva spre soare

şi atunci aici al doilea Babilon
din sticlă şi inox şi lut la temelie
ar împăca superlativul unui don
cu un popor în prag de nebunie

cu foc de artificii şi mortar
am incleşta metalul din petarde
şi sticla care lacrimi de cristal
a transformat uşor în miliarde

zăpada de aprilie subit
căzută în noroiul ţărişoarei
e tot ce-a mai rămas de neclintit
şi mai de preţ din mazilitul cioarei

prin ea poporul nostru turbulent
croieşte pârtie spre propriul amvon
să mai sacrifice din banul sau strident
şi-n cinstea preşedintelui dodon

şi ca să vezi se mişcă turnul meu încet
şi tot mai des s-aude -выше*- ниже*
de parcă turnul lui vladimir peresvet
de grafica latinilor se frige

o singură sperant-a mai rămas
c-ar rezista al doilea Babilon-
marchizul de grozesti de carabas
pe esafot... alături de dodon

dar nu. Poporul e anihilat
bătut de cahlă, transformat în oaie
cu suflet de siberii îngheţat
şi cu uşorii uşii strânşi de ploaie

iar turnul creşte. Pe la bucureşti
s-aude iar o moţiune de cenzură...
când oare Doamne babilonul de grozesti
din ochii Ţării va esi pe gură?!!

*выше*- în l. rusă: mai sus
ниже*-în l. rusă: mai jios

poezie de Iurie Osoianu (22 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cornelia Păun Heinzel Legenda legendelor în rusă История легенд

Cornelia Păun Heinzel Legenda legendelor
История легенд
Проф. Др. Корнелия Пэун Хейнцель
Однажды Господь позвал к себе Святого Петра и сказал ему:
-Сятой Петр, я бы хотел чтобы ты прошелся по миру и посмотрел чем занимаются люди. Я подарил им Библию, полную учений – чтобы они ими руководствовались; я привел на землю талантливых писателей, которые сочиняют сказки для детей, религиозные и исторические рассказы, вдохновленные прошлым своего народа; я послал поэтов, чтобы восхитить всех волшебством их лирики; я создал музыкантов, чтобы очаровать людей аккордами их песен; я подарил им рапсодии и певцов с великолепными голосами, которые смогут великолепно исполнить созданные ими песни, я дал им актеров, которые смогут прекрасно передать творчество писателей. Я хочу знать, наслаждаются ли люди моими дарами и это всё, созданное с душой для них, изменило их жизни к лучшему, а моя работа не была напрасной.
Святой Петр сразу отправился в долгий путь. Тяжело восходя на высочайшие горные пики, он слушал дойны, мелодичные баллады и прекрасные повествования пастухов, спускаясь на побережья глубоких и бескайних вод, обрамлённых золотым и тонким песком, слушал песни и байки рыбаков; обходя грады и веси, вдохновлялся мудростью поговорок и народных сказаний и вместе с людьми смотрел представления актеров; участвовал народных празнованиях, организованных по разным поводам и был очарован духовным богатством устраиваемых церемоний; был с людьми в церквях, молился с ними на богослужениях; а затем его путешествие подошло к завершению.
Вернувшись обратно в Рай, Святой Петр предстал пред Богом, так как и было наказано, потому как рассказать нужно было очень многое.
Святой Господь, я обошел мир вдоль и поперек, я слышал прекрасные стихи людей и их мелодичные песни; я был с ними в церквях и я молился рядом с ними; я видел их впечатляющие театральные представления и празновал вместе с ними их традиционные торжества. Я слушал басни, байки и рассказы которые порадуют любого слушателя. Я с удовольствием читал детские сказки и рассказы разных жанров – волшебные, фантастические, исторические, философские, религиозные, романтические, сатирические... Но одного я не могу понять. Что же это за рассказы которые содержат фантастические или чудесные фрагменты, переплетающиеся с основой из исторических событий, или мистической выдумки, с помощью которых объясняется происхождение какого-нибудь предмета, или существа, особенного учасника какого-то исторического события, мифического героя, или какого-то явления. Потому как они отличаются от других, такие истории должны называться особенно.
– Правильно говоришь, Святой Пётр, я тоже долго думал над этим. После долгих размышлений, желаю чтобы с этого дня такие особенные рассказы назывались "легенды" – сказал Господь.
– Господь, тогда эта история точно будет названа "История легенд", потому как рассказывает нам историю происхождения легенд, воскликнул Святой Пётр.

poezie de Cornelia Păun Heinzel din Confluenţe literare Australia, traducere de Ekaterina Grigoraş
Adăugat de CORNELIA PAUN
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piaţa

(stil basarabean)
În spate -Арка* de Triumf,
în faţă - numai hoti: guvernul,
şi, sub picioare, -ntreg Infernul
cu toţi românii în genunchi...

În dreapta -Ştefan voievod,
în stânga - parca nici un nume.
Şi-n jurul meu -atâta lume!!! -
ş-un glas: - безмолвствует народ**...

*Арка- Arcul **-bezmolstvuet narod- poporul tace-народ безмолвствует —citat din Puskin in tragedia "Boris Godunov"«Борис Годунов» (în l. rusă}

poezie de Iurie Osoianu (29 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

4... 3... 2... 1...

(знаменный распев - reloaded)

E început de ev agricol
Iar cest pământ lan de păpuşi
Lucrarea Domnului aşteaptă
Făcută iar prin interpuşi.

Şi-i vin puţin doar pentru morţi
Căci peste vii cereasca mană
Căzut-a prost prin tras la sorţi.

De veghe-n lanuri, de pomană
Sperietori ne ţin de hoţi. Visăm la îngeri dar

Deschise, aripile nu trec prin porţi...

poezie de Mihai Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catren prozaic

.. te -ndragostesti numai de-un tot strein- iar ce e-al tău- iubeşti la nebunie

şi treci mereu prin armonii şi chin şi iar prin chin şi iar prin armonie

dar vine ş-un moment când te decizi să guşti din plin amar şi despărţire

chiar necătând la faptul că ucizi ce-a mai rămas din viu şi din iubire...

poezie de Iurie Osoianu (7 mai 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţi

Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!

Nopţi lungi şi triste
Acasă mă gândesc
Şi pe voi acolo vă zăresc
Sunt nopţi pline de groază pentru mine, în război
Sunt nopţi de basm acolo, la voi
Şi Doamne, pentru ce o viaţă de coşmar
Şi pentru cine se moare în zadar?
Sunt nopţi pline de groază
Când teama mi-e să fiu
Sunt nopţi de basm de care nu mai ştiu

Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!

De ce nu încetaţi acest cumplit război?
De ce va gândiţi numai la voi?
Şi nici nu vă pasă de mama care-şi plânge
Copilul său ucis ce zace-n bălţi de sânge!
Şi nici nu vă pasă de cei ce nu mai sunt
De cei ce vă acuză de-acolo din mormânt!

Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!

cântec interpretat de Valeriu Sterian, versuri de Valeriu Sterian
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartofii prăjiţi (cartofii pai)

Oricum le-ai spune, cartofi pai,
Cartofi prăjiţi, en France "pommes paille",
"Pomme frites", "pont-neuf" sau "allumettes",
După grosime ‒ nu-i secret,

"French fries", "Chips", "Fritten" bavarezi,
"Batatas fritas" portughezi,
"Картофель фри", "patate fritte"
Şi-n alte limbi, de mulţi vorbite,

Cartofii fripţi sunt fascinanţi,
Subţiri şi lungi, uşor crocanţi,
Iar la culoare-s aurii,
De parcă sunt bijuterii,

Cu-n gust de parcă-ar fi friptură,
De cum îi vezi, îţi plouă-n gură.
Se spune că-s nesănătoşi,
Dar, Doamne, cât sunt de gustoşi!...

pamflet de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (5 decembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rege gol...

Proiect de lege înaintat
De-un hoţ în lege:
-De azi Moldova e regat
Iar hoţul- rege!

Şi tot ce hoţul a furat
E bun comun
Hotel şi bancă şi palat
Şi acţiuni

Moldoivanii ce mai sunt
Şi moldoboi
Pe pielea lor acuma simt
Că-i rai la noi

Înalta Curte Cishinău
Decide clar
Că Ţopii sunt eternul rău
Eterni tâlhari

Nevrând să stea, la suicid
Pilat recurge
Şi-atîta sânge fratricid
Din gât îi curge...

Şi parcă mai voiam ceva
În vers a spune
Dodon rimând specifica
Gust de căpşune...

Dar teamă mi-i că visu-i vers
In altă eră
Şi că regatul de Grozesti
E doar himeră

Şi mă trezesc în parlament
De hoţi în lege
Şi ma holbez, indeferent
La golul rege...

poezie de Iurie Osoianu (11 iulie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oftatul

din marea de cuvinte fără sens
şi fără pic respectuos de fantezie
o piatră pescuiesc de temelie
şi-o culc pe malu-i ca o pâclă - dens
apoi din vârf de munte coerent
şi conştient de vaga-i măreţie
mai smulg o piatră care cine ştie
cum a ajuns acolo sus, prin ce curent
am două pietre şi un mal cam turbulent
mai am nisipuri radiind a veşnicie
pe care valuri de materii cenuşie
şi fără urme, se preling strident
şi în sfârşit din piatră, mal, nisipul lent
materia mai mult ca cenuşie
şi-ncă ceva dispus să nu mai fie
scot un oftat adânc şi virulent...

poezie de Iurie Osoianu (28 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai am

Mai am o zi, mai am un ceas,
Mai am un strop de vin rămas
Din toamnele căzute-n şez.

Mai am o lacrimă de şters!

Mai am o stea, mai am un vis,
Mai am un foc, încă nestins,
Din tot ce n- am putut să scriu.

Mai am în suflet să îţi fiu!

Mai am nădejde, mai am har,
Mai am pe limbă gust amar
Din a eşecului otravă.

Mai am luceferi în dumbravă!

Mai am culori, grădini şi cer,
Iar de va fi-ntr-o zi să pier
Din toate, n-am să iau nimic...

Mai am atâtea să îţi zic!

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parada

Moto: Marşul Solidarităţii şi Dreptăţii Sociale, organizat de PSRM
la Chişinău de 1 mai

... a ieşit la parada din mai
cel mai mârşav partid dintre toate
să-şi paveze cărarea spre rai
cu intenţii şi datul din coate

în asemenea ţară cu mulţi
în asemenea ţară cu foşti
astea sunt mai deştepţi şi mai culţi
şi parada o fac pentru proşti

după asta la ruşi o înfoaie
trădătorul de ţară şi plai
lângă Putin să stea, ca o oaie
la a doua paradă din mai...

şi pe urmă din nou se va duce
undeva pe la sfinţi, la Afon
să mai bată în cuie pe cruce
din ambiţul parşiv de dandon...

şi despic meditaţii din lemne
cu paradele astea din mai
cu drapelele roşi şi solemne
şi cu oile pline de scai

cu buldog de grozesti după gard
mârâind iar că sacul e gol
-miliard, miliard, miliard
şi raportul, raportul zis Kroll...

poezie de Iurie Osoianu (1 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Germana

dacă îmi vine cu in
sistenţă inspiraţia şi cuvântul magic
PilULĂ în legătură
cu fragmentarea erecţiei la ora in
specţiei aranjată la literatură
revine cu o oa
recare ritmicitate
...
atunci
de ce soţia mea A
DINA profă de germană sau co
lega mea GABRIELA, tot de ger
mană, sau OVI (?!) de engleză de nepronunţat, ex
act ca unii arhangheli de sprijin pentru adulţii
cu CES, încă mai speră
că eu voi scrie cândva în germană, po
ate-n engleză, o, pe când toată... ru
sa pe care nu o mai ştiu de la PU
TIN, copilul prea scund
al bucătarului stalinismului, mă
urmăreşte şi-acum – poate pe
ntru că cr
eierul e imperiul de mare, ma
re rahat poliglot
pe oliţa de noapte-a creaţiei
...
und
das ist alles
это все
that's all
asta e. totul

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paznicul farului

În singurătatea limpede-a înserării,
Privind din turnul vechi spre largul mării,
Când lumina abia mai pâlpâie în zare,
El vede cum lucrurile din depărtare

Sunt impregnate-n purpură împărătească,
Cum noaptea cheamă brizele s-aline şi să răcorească.
Atunci culoarea aerului coboară
– Domnul ştie unde – şi se face-aproape seară;

Crepusculul şi-a adâncit culoarea,
Iar el din turnul zvelt care veghează marea
Trimite pe cărări de lumină salutul lui de bine
Fiecărei nave care pleacă sau nave care vine.

poezie de Helen Emma Maring, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vreau să merg pe lună, vreau în România!

De-ar fi să fie iar lansarea lui Apollo
Şi eu un călător în zborul către stele
Aş deturna naveta şi-n loc să merg încolo
Aş îndrepta-o-n grabă spre cerul ţării mele.

Ce şansă mi-ar fi dată! Ce număr de magie!
Să fiu din nou acolo şi străpungând un nor
Să pot privi din cer pământ de Românie
De care-mi este atât, atât, atât de dor!

Nu ştiu ce stratageme acum să inventez
Să pot mă-ntoarce mâine dacă ar fi posibil
În ţara ce-o iubesc şi zilnic o visez,
Ce-mi stăruie in suflet la modul incredibil.

Îmi fac iar planuri şi caut iar soluţii
Să pot definitiv si tânăr sa revin
Capabil de tranziţii, schimbări şi revjoluţii
În România dragă să am un trai senin.

Atingând din nou ţara cu paşi şi cu priviri
Să-ncep a număra cu lacrimi şi cu teamă
Ce-a mai rămas întreg din vechile amintiri
Ce-a mai rămas din tată, ce-a mai rămas din mamă.

Ce mai este frumos şi ce nu s-a pierdut
De când n-am mai călcat pământul din grădină
Cu ce să pot începe trăi precum am vrut
În ţara mea iubită, hulită fără vină.

Ajută-mă tu Doamne să-mi pot copiii creşte
Acolo-n România si nu prin ţări străine
Ascultă-mă, înţelege, te rog măcar priveşte
Că nu mai pot de dor, chiar dacă imi este bine.

Modifică destinul amarnic de român
Dă Doamne ca binele să vină şi acolo
Şi-ţi pot promite acum că-n ţară o sa ramân
De-ar fi să-mi trimiţi mie naveta lui Apollo.

poezie de Ionuţ Rotariu (2014)
Adăugat de Ionuţ Rotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte-nţeleg n-am înţeles

Câte-nţeleg, n-am înţeles,
dar aş lua toate câte las.
Din ce-am cules şi n-a rămas,
din ce-a rămas şi n-am cules.

Azi din frântura unui ceas
eternităţi aş şti să ţes.
Şi din ce ieri credeam eres
lumi noi mi-aş scrie pe atlas.

Câte-am stricat, câte n-am dres
le-aş face-acum iconostas
şi-aş bea cu sete tot mai des

Din flori ce mor la orice pas
din ce-a rămas şi n-am cules,
din ce-am cules şi n-a rămas.

poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de Dănuţ Cepoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din noi, praf

Alb, până mai ieri.
Azi, gri, până când?
Negru?
Nu.
A trecut de ceva vreme,
şi a rămas cenuşă.

Mai întâi a fost Neant,
iar mai apoi, Ceva.
Acel Ceva ne-a transformat,
... am vrut Apocalipsă.

Aparent, se cam sfârşise,
însă dincolo era lumină.
Mă orbisei.
Mă orbisem.

Neant.
Ceva (?),
vag.
Apocalispă?
nu.
Neant.
Apoi, Ceva.

A trecut timp de atunci.
Ceasul ş-a urmat acele monoton.

Zile curgeau, se-nchidea Cerul tot mai tare,
se-nchidea Ceva-ul de la noi.
Ceva ce nu mai exista demult, în mod real.

Mă-ntrebam pe-atunci, de ce?

Ceasul acela...
ceasul acela m-a trezit.
Ceasul acela ce-şi urma acele monoton.
De aici, Neant, din nou.

Te uitasem.
Apoi Ceva.
Nu, nu era.

poezie de Georgiana Manolea (3 martie 2009)
Adăugat de Georgiana Manolea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa alături de o femeie adevărată nu-i uşoară, n-ai şanse să uiţi de ea, să o ignori sau din contra să o "asasinezi" cu gesturile tale. Dar ce poveste minunată primeşti în schimb, vie, în continuă schimbare, te reinventezi, experimentezi, uiţi trecutul şi te dedici de parcă ziua de mâine nu ştii dacă ar mai veni, nimic nu mai contează din "ce-a fost" sau din ce credeai că înseamnă dragostea. Viaţa alături de o femeie adevarată neagă existenţa ta de până atunci bărbate, redefineşte graniţele reconstruind propriul eşafod al viselor, trăirilor, speranţelor, dorinţelor: TOTUL. Parisul femeii e inima ei, turnul Eiffel fiind bărbatul ce-şi pune pe tavă viaţa lui, îmbrăţişarea celor doua suflete hrănind bătăile de pleoape ale destinului...

Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecou de ani...

Ecou de ani se stinge în strigăt de cocori,
Ce tot mai sus, spre ceru-albastru se avântă,
Şi se topeşte precum noaptea se destramă-n zori;
Ca roua e, ce de pe flori încet se zvântă.

Doar amintirile dau ghes, alinător,
Cu umbra unui vis suav din tinereţe,
Ce lasă semne pe răboj, necruţător,
Şi ne răpesc câte ceva din frumuseţe.

Lin, zi de zi şi an de an, se rânduiesc,
Domol ne-ndreaptă paşii spre drumul de vecie,
Şi-n goana iute lacrimi, iată, ne ţâşnesc,
Că tot ce-a fost cândva, păcat, n-o să mai fie...

Dar sufletu-ţi mai este tânăr şi curat,
Chiar dac-a obosit şi uneori, mai geme,
Îşi ia elan şi zboară, şi scrie ne-ncetat,
Pe fila albă-a vieţii romantice poeme...

poezie de Mihai Vîlcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu ştiu..

... eu ştiu că v-a veni o zi de toamnă, poate
sau zi de primăvară timpurie
şi-n mine totul v-a cădea în toate
şi vor porni încet spre veşnicie

şi-ncă mai ştiu că-n ziua sorocită
tot biologicul din mine, instabil
v-a curge cum curg apele prin sită
şi prin dârmoane cânepa, tiptil

mai ştiu c-am să revin iar la esenţă
şi-ncă mai ştiu că iar voi fi trimis
prin alte lumi să scot din decadentă
subtilul rătăcit şi compromis...

poezie de Iurie Osoianu (20 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E primăvară iar

E primavara iar,
Natura reinvie
E primăvară iar,
Şi am mai rupt o filă
Din micul calendar.
E primăvară iar
Şi câte s-or petrece?!
E primăvară iar,
Viaţa mi se trece.
E primăvară iar,
Şi aş vrea să fiu mereu
La fel ca altă dată
Să intru-n jocul tău.
Să alergăm pe pajişti
Verzi şi de soare pline,
Să văd in jurul meu
Doar zâmbete senine.
E primăvară iar,
Ce-a mai rămas din mine?!
E primăvară iar,
Şi-n suflet simt durere,
E primăvară iar,
Dar totul e tăcere...
E primăvară iar,
Şi mă întreb mereu,
De ce nu-i primăvară
Şi în sufletul meu?!

poezie de Mariana Simionescu (9 martie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Turnul din Pisa

Când văzu cum vine criza,
Iute precum un leopard...
Panicat, Turnul din Pisa,
Se mai înclină un grad.

epigramă de Alex Dospian (iulie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!