Tu, iubește-mă, ca pe-un ultim amănunt!
Eu nu mă cunosc, iubite, nici nu știu de unde vin-
Poate, m-ai cioplit în frunza sau achena de pelin,
Ori, m-ai adunat din vise, înspre zori, pe-un val pribeag,
Să nu-ți fie solitară noaptea și să-ți țin de drag.
Poate, m-ai găsit pe buze când de sete fremătai
Și m-ai așezat în floarea de salcâm din luna mai.
Sau m-ai întâlnit în lanul de secară, printre maci,
Ori, în gustul căpșunincii, ce zâmbea printre araci.
Sau pădure-n vârf de munte, ți-am crescut, când ți-era cald,
Când te-ai scufundat în valuri, printre valuri ți-am fost fald,
Să-ți îmbrac singurătatea și la mal să te aduc
Și-n tăcerea de sirenă să te-agăț, să te seduc.
Poate că ți-am fost amurgul amăgindu-te candid,
Când reginele de noapte cupele și le deschid,
Sau zoreaua dimineții ce te-a smuls dintr-un coșmar,
Ori o gențiană-albastră pe-o cărare de hoinar.
Numai tu mă știi pe-afară și-năuntru, pe de rost-
Fără tine-s o morgană, doar în tine, adăpost
Mai găsesc, să-mi prind de umeri, aripă de albatros,
Ca să zbor deasupra lumii și să nu mă uit în jos.
Eu nu mă cunosc, iubite, și nu știu dacă mai sunt-
Tu, iubește-mă ''cu teamă'', ca pe-un ultim amănunt!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre singurătate
- poezii despre noapte
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre seducție
- poezii despre munți
- poezii despre monarhie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Acuzații
E vina ta că m-ai oprit din drum
Și m-ai chemat o clipă lângă tine,
De ce-am rămas, nici nu mai știu acum,
De îmi vedeam de drum era mai bine.
E vina ta că nu m-ai prețuit,
Că m-ai tratat ca pe o oarecare,
Că și atunci când te știai iubit,
Umblai ca fluturii, din floare-n floare.
E vina ta, dar într-o bună zi,
Fii sigur că nimic n-o să-ți mai meargă
Și sunt convinsă că vei suferi,
Când seama îți vei da că ți-am fost dragă.
poezie de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vinovăție, poezii despre iubire, poezii despre fluturi sau poezii despre flori
M-ai vrut cu-adevărat sau... m-ai mințit
Te-am "întrebat" adesea (mai știi?), de mă iubești,
Tu mi-ai răspuns (confuz), că nu vrei să greșești!
Tăceai, mă chinuiai și, plânsetu-mi durut...
L-ai vrut doar pentru tine: ofrandă, giulgi, tribut!
Hai, spune-mi vreau să știu: chiar m-ai iubit?
Poete drag, m-ai vrut cu-adevărat,
Sau... m-ai mințit?
Te supărai pe mine, mă dojeneai și, vai...
În iadul cel mai negru, pe veci mă trimiteai!
Credeam că-ți voi fi puntea și gura ta de rai,
Un strop de aer, soare, un talisman, un... "stai"!
Ah, spune-mi, vreau să știu: chiar m-ai iubit?
Poetul meu, m-ai vrut cu-adevărat...
Sau... m-ai mințit?
Eu, despre cerul de Brăești ți-am povestit...
Tu, una îmi spuseseși și alta mi-ai vorbit!
Vorbeai de răstignire, cuie, cruce și venin...
De m-ai fi vrut cu-adevărat, m-ai fi chemat: hai, vin!
Deci, spune-mi, vreau să știu: chiar m-ai iubit?
O, drag poet, m-ai vrut cu-adevărat...
Sau... m-ai mințit?
Eu sunt un cântec Spin, tu-ciocârlie surdă-
Eu, lacrimă damnată; tu, plângere absurdă...
Regretul tău, poete, nu crezi că-i prea târziu?
Căci, totul e... zadarnic și sufletu-mi... pustiu...
Hai, spune-mi, vreau să știu: chiar m-ai iubit?
Poete drag, m-ai vrut cu adevărat...
Sau... m-ai mințit?
poezie de Iulia Mirancea (18 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre religie
- poezii despre vorbire
- poezii despre superlative
- poezii despre rai
- poezii despre plâns
- poezii despre negru
- poezii despre muzică
Îmi pare rău... De ce m-ai părăsit
La 15 ani de la dispariția celei ce a fost...
De ce oare mi-a fost lăsat
Să sufăr ani înlăcrimat
Și să trăiesc de parcă nu-s,
De când te-ai dus, de când te-ai dus...
De ce atâtea suferinți
Ce uneori mă scot din minți
Și-atunci eu plâng îndurerat,
De ce-ai plecat, de ce-ai plecat?
De ce? Că doar nu ți-am greșit,
Fără să-mi spui m-ai părăsit,
Sau ți-a fost jenă să mă lași
Să-ți fiu părtaș, să-ți fiu părtaș...
Odorul meu, "Tu" ai știut
Cât am sărit și m-am zbătut
Să fac așa cum ți-ai dorit,
Dar tu m-ai părăsit, m-ai părăsit...
Fii liniștită de știam,
Eu până-n ceruri alergam,
Să te opresc din drumul tău,
Îmi pare rău, îmi pare rău...
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (20 ianuarie 2005)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre viață, citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre viață, citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre timp, citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre plâns, poezii despre minciună, poezii despre greșeli, citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre greșeli, poezii despre durerea sufletească, poezii despre dorințe sau citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre dorințe
Am prins dor de tine, vară!
M-ai chemat la tine, vară, înfloriți îs trandafirii,
În al tău balsam mirific mă seduci cu harul firii,
Dovedești a fi regina verdelui fără hotar
În grădina-ți rai de floare, curcubeu pe sub frunzar.
M-ai atras cu dulcea-ți rază dogorândă de la soare
Pe nisipul fin al plajei din al țărmului de mare,
M-ai adus pe vârf de munte să-i cunosc nemărginirea
Cât cuprind cu ochii roată, codrului să-i văd nuntirea.
M-ai făcut să-ți simt mirosul fânului abia cosit,
Roua florilor să-ți scutur pe pășunea ce-a dospit,
Tropotind pe dealuri caii, mieii zbenguind de zor,
Limpezi ape curg la vale, reci pornite din izvor.
M-ai vrăjit cu-mpărăția spicului ce urcă-n cer
Zvelt, triumfă și încântă, bob de aur în mister,
M-ai poftit la o plimbare pe-o alee cu castani
Sau pe-un lac să-ți văd plutirea nuferilor mari, bălani.
M-ai corupt, dar ce contează câte zile-am numărat,
Câte nopți înfrigurate peste iarnă-am adunat,
Când pe iarba ca mătasea am ales să-ți fiu hoinară,
Prin lavandă, crini sălbatici, am prins dor de tine, vară!
poezie de Sibiana Mirela Antoche
Adăugat de SIBIANA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre verde, poezii despre trandafiri, poezii despre rouă sau poezii despre păduri
Să uit
Mi-am propus să uit de tine,
Însă tu nu mi-ai greșit,
M-am gândit c-ar fi mai bine,
Nu știu cum, doar am simțit...
Nu mi-ai spus nici vorbe grele,
Nu mi-ai spus nici vorbe dulci,
Dar visam să se-mplinească
Gânduri ce-ai șoptit atunci...
Nu mi-ai dat priviri de bine,
Însă nici priviri de rău,
Mi-as dori să îmi plimb ochii
O secunda-n gândul tău...
Nu m-ai lovit niciodată,
Dar nici nu m-ai mângâiat,
Mi-ai fost doar o simpla fată,
Ți-am fost un simplu băiat?
Ori m-agăț de-acele vorbe,
Ori tu încă simți ceva,
Nu m-ai săruta pe buze
Dacă n-ai simți ceva.
De-am fi puși față în față,
N-ai putea mărturisi,
Sentimente, gânduri, vise,
Niciodată nu le-om ști.
Mi-am propus să uit de tine,
Pentru că nu am de-ales,
Ai fost mereu lângă mine,
Însă nu te-am înțeles..
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre sărut, poezii despre plimbare, poezii despre ochi sau poezii despre bine și rău
Când dintr-un gând...
Când dintr-un gând aș face două
Și curg cuvinte ca un râu,
Când ploaia lunecă prin frunze
Și un suspin e fără frâu,
Înșir cuvintele în noapte
Și număr clipe fără tine,
Aștept din nou ziua cu soare
Și vara care numai vine...
Când dintr-un gând aș face două
Poate m-ai auzi mai bine,
Ți-aș povesti în miez de noapte
Cuvinte ce nu țin de mine,
M-ai înțelege în tăcere
Și printre razele de lună,
Ai căuta să faci din versuri
O dragoste ce ni-i comună.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre versuri, poezii despre râuri, poezii despre ploaie sau poezii despre numere
Scrisoare
Nu ți-aș scrie poate nici acum acest rând,
dar cocoși au cântat de trei ori în noapte -
și-a trebuit să strig:
Doamne, Doamne, de cine m-am lepădat?
Sunt mai bătrân decât tine, mamă,
ci tot așa cum mă știi:
adus puțin de umeri
și aplecat peste întrebările lumii.
Nu știu nici azi pentru ce m-ai trimis în lumină.
Numai ca să umblu printre lucruri
și să le fac dreptate spunându-le
care-i mai adevărat și care-i mai frumos?
Mâna mi se oprește: e prea puțin.
Glasul se stinge: e prea puțin.
De ce m-ai trimis în lumină, Mamă,
de ce m-ai trimis?
Trupul meu cade la picioarele tale
greu ca o pasăre moartă.
poezie celebră de Lucian Blaga din În marea trecere (1923)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre scrisori, poezii despre păsări, poezii despre prezent, poezii despre picioare, poezii despre mâini, poezii despre moarte, poezii despre mamă sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Singurătatea creatorului
pășesc printre stele
pelerin al nopții
acum aici, mâine departe
aici a ars totul, dincolo e tăcere
doar Dumnezeu a rămas
mi-e fiecare cuvânt o mărturisire
fiecare zbor e un verb către cer
am spus iubirii iartă-mă
era rugăciunea din urmă
de ce mă doare absența
de ce cuvântul e rană
am început atunci să zbor
uitând că nu am aripi
am devorat timpul căutând ideea
într-o zi voi fi eu
căutând zborul m-am rătăcit în singurătatea Ta
când mă cerți, te rog să mă ierți
m-ai învățat să respir boboci de trandafiri
să simt parfumul pur al unui ideal
nu ți-am simțit mâna când m-ai mângâiat
nu ți-am văzut chipul când m-ai sărutat
atinge-mi ochii să văd necuprinsul
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre început, poezii despre viitor sau poezii despre verb
Tu m-ai trădat, m-ai părăsit
Ai fost femeia veții mele,
Ai fost ca luceafărul între stele,
Dar tu m-ai trădat, m-ai părăsit
Și pe altul l-ai iubit.
Știe lumea toată
Că te-am iubit cu o dragoste curată,
Dar tu sufletul mi-ai rănit,
M-ai trădat, m-ai părăsit.
Dar n-am uitat niciodată
Clipa când te-am întâlnit,
Ți-am dăruit dragostea mea toată,
Dar tu m-ai trădat, m-ai părăsit.
Dar tu îmi spui acuma că nu ești vinovată
Și vrei să fim în doi ca altădată.
Dar eu nu te iubesc cum te-am iubit,
Căci dragostea mea pentru tine pe veci a murit!
poezie de Vladimir Potlog (28 martie 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre trădare, poezii despre suflet, poezii despre stele, poezii despre femei, poezii despre declarații de dragoste sau poezii despre curățenie
Mai este timp să mă cunosc
De ți-am adus numai tristeți,
Aș vrea să știi... nu am dorit!
Sau lacrima-ți din care-nveți,
Când nu ți-am șters, căci m-am grăbit.
De nu ți-am luminat mâhnirea,
Tu suflete, nu sta pe gânduri!
Eu ți-am dorit doar fericirea,
Dar tu mă iartă printre rânduri.
De n-am simțit când voiai pace
Și te îngreunam vorbind...
Acuma glasul meu îmi tace,
Citindu-te numai simțind.
De-ai vrut să fii în calea mea
Și te-am expediat cu grabă...
Tu iartă-mă că am fost rea,
Dar fii tu bun ca raza albă.
De m-am gândit numai la mine
Între momentele ca plumbul,
Vreau să mă crezi că doar pe tine
M-am rezemat să-mi alini gândul.
De fost-au ceasuri repetate,
Când în dureri mă adunam...
Luându-te la rost cu toate,
Tu iartă-mi, căci eu sufeream.
De mă lăsam de valuri dusă,
A unei mări ce n-o doreai...
Astăzi regret c-am fost condusă
De răzbunări ce nu știai.
De ți-am greșit mai mult de știu,
Tu, suflete, astăzi să ierți...
Și eu iertat-am ca să fiu
Dintr-un om mic, în cei măreți.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre iertare sau poezii despre plumb
* * *
pășesc printre stele
pelerin al nopții
acum aici, mâine departe
aici totul a ars, dincolo e tăcere
doar Isus a rămas rezemat de o cruce
mi-e fiecare cuvânt, mărturisire
fiecare zbor, un verb către cer
am spus iubirii iartă-mă
era rugăciunea din urmă
de ce mă doare absența
de ce cuvântul e rană deschisă
am început atunci să zbor
uitând că nu am aripi
am devorat timpul căutând ideea
într-o zi voi fi eu
căutând zborul m-am rătăcit în singurătatea Ta
când mă cerți, te rog să mă ierți
m-ai învățat să respir albi boboci de trandafiri
să simt parfumul pur al unui ideal
nu ți-am simțit mâna când m-ai mângâiat
nu ți-am văzut chipul când m-ai sărutat
Doamne, atinge-mi ochii să văd necuprinsul
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fii umbra mea...
Fii umbra mea pe mâna mea cea dreaptă
O, Doamne-Dumnezeul meu Cel viu
Atâta dor e-n mine și Te-așteaptă,
Atâta dor de ce-aș putea să-Ți fiu.
Atât de mult am stat în închinare
Atât de mult m-ai ascultat din cer,
Atât de multe Ți-am rămas datoare,
Atât de multe-am îndrăznit să-Ți cer.
De-atâtea ori Te-ai îndurat de mine
De-atâtea ori nefericirea mea
S-a înălțat cu strigăte la Tine,
De-atâtea ori ai plâns când mă durea.
Și-atât de mult am înțeles că-Ți pasă
Că nu mă vrei pe-un drum de suferinți
Că mi-ai zidit acolo sus o casă
Și m-ai suit alăturea de sfinți.
Ești Împăratul meu, ești Dumnezeul
Ce m-ai sfințit 'nainte de-a mă ști
M-ai ridicat și m-ai ferit de greul
Acestei lumi de fiecare zi.
Ești umbra mea pe mâna mea cea dreaptă,
Ești Domnul meu, ești Domnul Dumnezeu
Te-aștept să vii, tot sufletul Te-așteaptă,
Ajuta, Doamne, sufletului meu!...
poezie de Adriana Cristea (24 august 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre nefericire, poezii despre dor sau poezii despre ajutor
Am două scuze
Ai cele mai frumoase mâini din lume,
Două icoane albe, fără nume,
La care ochii mei, sincer să fiu,
Se-nchină pe furiș, de când le știu.
Și parcă le-ar cunoaște de o mie
De ani, sau poate chiar de o vecie,
Că le-ndrăgesc atât de mult, încât,
Când le privesc, le trece de urât.
În mâna mea, o mână ți-am luat.
- Ce este?- spontaneu m-ai întrebat.
Nu știu ce ți-am răspuns, dar te-am mințit;
Eram și înghețat și fericit.
poezie de Marius Robu (4 decembrie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sinceritate, poezii despre icoane, poezii despre gheață, poezii despre frumusețe, poezii despre fericire sau poezii despre cunoaștere
Răcoare deja
nu mai știu când ai apărut
poate dintr-o rouă adusă de departe
dar țin minte bine destinul
unor aripi
de fluturi de noapte
nu știu, nu țin minte
dacă zorii sau pașii tăi
erau trecători
am învățat doar
că iubirea lovește ca glonțul
că drumul se oprește în
ochii unei femei
uneori
nu mai cred în amoruri
nici vreme nu mai am
e răcoare deja
sunt nebun
totuși aș vrea să știu
cu ardoare dacă m-ai iubit
sau am fost doar șoapta
lacrima
ori poate umbra ta
ești prea departe de-acum
undeva mi-am atârnat armura
de un copac răscolit
de aramă
acum sunt ca vântul
ușor
ca acvila
pot privi liniștea ierbii
dintr-o parte
sau zborul adânc al păsărilor
de noapte
nu mai știu când ai apărut
doar o siluetă de ceară
mă întreabă palid
de foarte departe
- când începe viața totuși
odată cu nașterea
cu iubirea
cu glonțul ce-aduce moartea?
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt
In memoriam - EMINESCIANĂ
Și dacă tot am fost bătrân
Și m-ai uitat cu totul,
E ca în tine să rămân,
Când îmi plăti-voi ortul!
Și dacă zeu ți-am fost cândva
Și m-ai pus în icoană,
E ca să-ți spună cineva
Că suntem într-o rană.
Iar dacă mă alungi din cer
Și-mi pustiești pământul,
E ca să afli că nu pier
Iubirea și cuvântul!
Căci dacă, totuși, n-am murit,
Dar te păstrez sub pleoape,
E că pe lume am venit,
Iubirea să-ți adape!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bătrânețe, poezii despre Pământ sau poezii despre Mihai Eminescu
Cât aș fi vrut
Cât aș fi vrut să-ți spun și nu ți-am spus,
Cât te-am iubit nu vei putea să știi,
Vor plânge norii ploi înspre apus
Ce fericire-am fi putut trăi!
Tu m-ai lăsat o pradă astei lumi,
Că tu nu m-ai ales, ce mai pot face?
La streșini multe cuiburi de lăstuni,
Și-n gândul meu o floare care tace!
Și totuși te iubesc ca un plebeu,
Patricienii nu mă bagă-n seamă,
Cu tine-aș fi putut să fiu un zeu,
Și fără tine cui am să dau vama?
Mai este timp să-mi spui ce simți și tu,
Ce greu mi-a fost fără privirea ta,
Nici mângâiere n-am avut, o, nu...
Iubește-mă, te rog, nu mă-nsera!
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vamă sau poezii despre nori
Eu nu știu cum...
Eu nu știu cum Te-ai îndurat
De m-ai ales și m-ai chemat,
Căci eu nimic n-am făptuit
Să fiu iertat și miluit!
Ce oare să-Ți fi arătat,
Că n-am avut decît păcat?
Cum oare Tu la un tîlhar
I-ai dăruit atîta har?
Cum oare-atît Te-ai aplecat
Și din adînc m-ai ridicat?
O, Doamne, știu: Tu m-ai primit
Și m-ai ales, căci m-ai iubit!
Pe tot întinsul viitor
Doresc să-Ți fiu ascultător,
Recunoștință arătînd
Iubirii Tale orișicînd.
Căci, Doamne, tot ce Tu mi-ai dat
E numai har nemeritat!
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Traian Dorz despre iubire, citate de Traian Dorz despre viitor, poezii despre recunoștință, citate de Traian Dorz despre iertare, citate de Traian Dorz despre dorințe sau poezii despre cadouri
De câte ori...
De câte ori nu ți-am dat flori
și versuri de iubire?
Tu trebuia să te-nfiori
cuprinsă de uimire!
De câte ori nu ți-am cântat
cu vântu-n faptul serii?
Tu trebuia neapărat
ecou să fii plăcerii!
De câte ori am adormit
la plopul ce ne-așteaptă?
Tu ai uitat și n-ai venit
să mă mângâi c-o șoaptă!
De câte ori am ascultat
un tril de ciocârlie?
Cu grai uscat tu m-ai lăsat
și inima pustie!
De câte ori m-a răcorit
izvorul din pădure?
Te-am așteptat, dar n-ai venit
și-ți culesesem mure!
Dar pentru ce "de câte ori"
când ție nici nu-ți pasă?
Mă străduiesc să-ți dau comori,
să-ntemeiem o casă!
Iar dacă Spiritul o vrea,
că taina o deține,
să fiu al tău, să fii a mea,
noi doi ne-om aparține!
O să trăim cât ne-o fi dat
sau scris în cartea vieții,
tu ca femeie, eu bărbat
drept cuplul frumuseții.
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre seară sau poezii despre plăcere
Nici iad, nici rai
Am obosit să te mai strig, iubite
Oricine ai fi fost, dar nu mai ești.
Și nici n-ai fost, am vrut doar să-mi citești,
Pe buze, adormitele cuvinte
Rămase undeva-n eter, ecouri
De aripi adunate într-un zbor,
Când tu, grăbit, plecai în urma lor,
Eu adunam, în urma ta, zerouri.
Și m-am pierdut, cum toamna-și pierde straiul,
Printre cuvinte. Să te-opresc, am vrut
Într-un poem cu noi, de început.
Dar n-am găsit nici iadul și nici raiul.
De-aș ști că brațele-ți îmbrățișează
Un trup de Zee care te-a vrăjit,
M-aș risipi în neantul infinit
Și n-aș mai ține, noaptea albă, trează.
Și vine înc-o noapte și-ncă una;
(L-aș fi rugat, cândva pe Demiurg,
Când clipe goale, peste mine, curg
Să otrăvească stelele și luna).
Se năpustesc flămândele coșmaruri
Când glasul sugrumat de neputinți,
Scrâșnește-atât de-anemic printre dinți
Pierzându-se, o șoaptă, printre valuri.
Ești prea departe să m-auzi, iubite
Iar eu sunt prea aproape de înec;
Adio, peste mine, ape trec,
Să nu-ți faci griji, că mor așa cuminte!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iad
Minciună? Sau adevăr aprins?...
Și totul a fost numai minciună?
Doar te-ai jucat cu mine și atât...?!
Doreai ca între noi să nu rămână,
Decât o aventură, minus cât...?
De ce nu m-ai lăsat totuși în pace...?
Știai că ești indisponibil și mințeai,
Ai sentimentele așa sărace,
De numai la tine te gândeai...?!
De ce ai insistat să fii cu mine,
Și m-ai îndrăgostit până la nori...?
Chiar n-ai simțit nimic profund în tine,
Să te gândești la mine până-n zori...?!
De ai știut că nu ești în putere,
Să îți schimbi viața, s-o iei de la-nceput...
Nu trebuia să îmi provoci durere,
Să intri-n viață mea cum tu ai vrut!
N-a fost corect nici drept cum ai jucat,
Eu sinceră ți-am fost întotdeauna...!
M-ai sfâșiat când eu secretul ți-am aflat,
Și de atunci inima plânge ca nebuna!
Și tot tu necontenit mă căutai...!
Deși descoperit ai fost de mine!
De ce în pace oare nu mă lăsai,
De ce mi-ai dus inima în ruine?...
Ori egoist, ori nu știu ce ai fost...!
Ori parșivism a fost ascuns în tine!
Cum ai putut să-ntorci viața-mi pe dos,
Și să-mi răpești ce nu îți aparține?...
Și multe se lovesc în contradicții...
N-am înțeles nici azi ce ai făcut...!
Ori decăzut-ai tare în perdiții...
Ori m-ai iubit, și nu ai știut...!
O joacă, un capriciu, o iubire...
Atât a fost, sau ce a fost de fapt?!
Dar ce a fost, mi-a dat nemulțumire,
Când fals trăiai rolul tău din act!
Vreau să-nțelegi impactul ce-ai lăsat!
Eu nu mai pot să fiu la fel vreodată...
N-am fost eu cea care te-a chemat,
Și altceva ți-am fost eu ție toată!
De ce nu te-ai uitat atent la mine?...
N-ai remarcat că eu sunt altceva?!...
Nu ai văzut structurile-mi divine,
N-ai sesizat nimic?! Orice! Ceva!!!
Fost-ai așa de orb la mine oare...
De n-ai văzut cât pot și ce sunt eu?!
Trebuia să mă iubești tare,
Să mă ții lângă tine tot mereu!
Și la final perplexă m-ai lăsat!
Lovit-ai crunt în inimă și cuget...
Cum ai făcut, mult m-a îndurerat,
În cioburi ai lăsat un suflet...!
Minciună?!... Sau adevăr aprins?...
Ce-a fost în inima-ți vicleană?
Doar te-ai jucat până ai fost prins?
Și n-ai gândit că mi-ai lăsat o rană!...
Ce-a fost, s-a dus... dar pentru mine-i viu!
Nu pot uita și merge mai departe...
Sufletul rănit, plânge în pustiu,
Și toate rănile mi le adun în carte...
De n-ai iubit defel, doar te-ai jucat,
Mă rog să suferi mult... așa ca mine!
Nu pot să iert mai mult de am iertat,
Să mă distrugi atunci când îți convine...!
Și înțelege că nu ai fost corect!...
Și nici iertare n-ai învățat a cere!
Schimbă-ți caracterul mult infect,
Și inima amară ca o fiere...
Lumina să se-abată asupra ta...!
Să înțelegi că viața nu-i o joacă...
Nu-ți bate joc în viață... treaba ta!
Dar roata se întoarce ca o placă!
Și să înveți iubirea și iertarea...
Să le oferi cu suflet luminat,
Ascultă-ți din inimă mereu chemarea,
Că să trăiești cinstit, corect, salvat!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre inimă sau poezii despre sărăcie