Verde crud

în fiecare trunchi de copac se ascunde o femeie
căci numai ea ştie cum să-ţi cuprindă umbra cu braţele
şi să-ţi ostoiască întrebările susurate cu tandreţe
deşertul este o pedeapsă prea uşoară
pentru toţi cei care uită îmbrăţişarea
şi lumina unui surâs
doar bărbaţii care urăsc femeile
îşi ascut topoarele şi drujbele
sfârtecând carnea lemnului
noi, ceilalţi,
semănăm seminţele
din care vor creşte alte femei
purtând cerul pe braţe
şi pământ pe tălpile grele
undeva în adânc,
se prefigurează liniştea.

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis I

Pentru veşnicie, poartă nezăvorâtă,
uşă prin care să intri
să pot să-Ţi fiu,
vatră în care scânteia Ta
devine flacără,
foc nevăzut
care se-nalţă întors
fără să ardă,
cumpănă între Pământ şi Cer
având drept trunchi, Arborele Vieţii
în care sălăşluieşte Spiritul Tău –
liniştea s-o pot simţi, pacea sfântă
care nunteşte Pământul cu Cerul.

poezie de Olga Alexandra Diaconu din Năstrapa nevăzută (24 august 2008)
Adăugat de Olga Alexandra Diaconu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile sunt slabe pentru alte femei. Bărbaţii vor ceva pe care să poată strânge în braţe, de fapt.

citat din Garcelle Beauvais
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta, femeie

De ziua ta, femeie,
Mii de stele îţi dăruesc,
Şi pe calea cea lactee
Numai cu tine vreau să pornesc.

Căci tu eşti ca luceafărul,
Care este veşnic călător
Şi în taină luminează
Calea robilor.

De ziua ta, femeie,
Îngeri să-ţi cânte în cor,
Căci tu eşti ca o zeie,
Plină de tandreţe şi amor.

Să nu uiţi, femeie,
Cât de mult te iubesc,
Căci tu eşti acea scânteie
Care aprinzi dorul pământesc.

poezie de Vladimir Potlog (5 martie 2013)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai cine stă la umbra unui copac pe care l-a plantat cu mult timp în urmă, şi l-a îngrijit cu sârguinţă, numai acela ştie ce înseamnă să te odihneşti la umbra unui copac.

citat din Warren Buffett
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceasul vieţii-i întors numai odată

Ceasul vieţii-i întors numai o dată
Şi nimeni nu ar putea să ştie
Când pe cadran limbile se vor opri,
La care oră, devreme sau târzie.

Să îţi pierzi averea este trist,
Să-ţi pierzi sănătatea e şi mai rău,
Să-ţi pierzi sufletul este cumplit,
Căci nu-l mai poţi recupera din hău.

Prezentul e tot ce-avem şi ne-aparţine,
Fii viu, iubeşte, fii întreg, femeie sau bărbat –
Şi să nu te-încrezi în vorba mâine,
Căci mâine se prea poate ceasul să-ţi fi stat.

poezie de Robert H Smith, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă-mă femeie

Lasă-mă, femeie, să mă închin în faţa ta,
Căci fără tine lumea un pustiu ar părea.
Lasă-mă, femeie, să-ţi sărut piciorul gol,
Căci fără tine dorul nu ar mai fi dor!

Lasă-mă, femeie, să-ţi sărut buzele tale dulci,
Căci fără tine zilele sunt prea scurte şi nopţile prea lungi.
Lasă-mă, femeie, să-ţi admir chipul tău divin,
Căci fără tine soarele ar lumina mult mai puţin.

Lasă-mă, femeie, să-ţi mângâi palmele tale moi,
Căci fără tine pământul ar fi pustiit de vânturi şi inundat de ploi!
Lasă-mă, femeie, glasul tău blând să-l ascult,
Căci fără tine începutul nu ar avea niciun început.

poezie de Vladimir Potlog (6 martie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare am înţeles ce înseamnă să fii sclav?

o frunză ştie că-i legată de copac
dar asta nu-i ştirbeşte demnitatea de-a fi frunză
căci libertatea-înseamnă rupere şi moarte
şi orice frunză îşi visează nemurirea

o pasăre străpunge cerul, e libertatea în mişcare
o pană cade, dar ea, pasărea nu moare
şi prinsă între cuib şi înălţare
ea uită că îşi smulge carnea ce-o oferă de mâncare

ştiam că nimeni nu-mi opreşte mersul către mâine
dar mâinele e deja ieri şi moare-încet
cu rădăcinile înfipte în pământ
privesc înaltul şi observ că n-am nici un regret

ştiam că nu sunt liber, prea multe duc în spate
dar alergam prin viaţă ştiind moartea departe
acum o simt aproape, rugina-n carne muşcă
ce este libertatea când viaţa-i doar o cuşcă?

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există doar oameni şi un singur Dumnezeu

Adevărul e că oamenii nu mor
ei sunt ca nişte trepte
pe care călcăm
şi ne înălţăm
unul
pe celălalt

înfricoşător e doar momentul
în care ne afundăm
tot mai adânc
pentru a face loc
şi altora
în pământ
nimeni nu-şi cunoaşte identitatea
chiar şi Dumnezeu preocupat de alte lucruri
uită să mai treacă pe la tine
umbra din care întunericul
şi-a construit adăpost
îşi caută înlocuitor
nu există un AZI din care
să crească alte umbre

există doar oameni şi un Dumnezeu
care din propria lor suferinţă
şi-au modelat chipul pe lut

poezie de Teodor Dume din Fără grupă sanguină (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seminţele nu pot crea nimic singure. Mama Pământ este cea care produce florile şi fructele şi alte daruri. În mod similar, femeile sunt cele care dau naştere copiilor, cele care îi cresc şi, în cele din urmă, cele care formează cetăţenii de mâine. Femeile trebuie considerate, prin urmare, alături de Mama Pământ, drept edificiu pentru întreaga umanitate.

citat din Shri Mataji Nirmala Devi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul, cel mai nerecunoscator animal de pe pământ! Plin de defecte, mereu dornic de noi orizonturi, cuceritor prin excelenţă, explorator vivace şi cruciat prin definiţie. Asta, până când în sfârşit "cineva" ştie să îl cucerească din interior... e o sămânţă de fericire în fiecare femeie, trebuie doar să-şi găsească cernoziomul în care să poată creşte, înflori, rodii apoi... Când eşti femeie, totul devine mai complicat, mai greu de asimilat, de iertat, de acceptat şi mai ales, de înteles. Câteodată nici ele nu se înţeleg prea bine, ce pretenţii să mai aibă de la bărbaţi? Şi totuşi, ce-ar fi bărbaţii fără femei, ei există cu adevărat doar atunci când sunt în gândurile lor. Nu trăieşte doar pentru a dărui viaţa, femeia vrea să aibă colţul ei de rai, bucăţică de nemurire acolo unde să se simtă ocrotită, iubită, respectată, preţuită. Cumva, sunt părtaşe la modul în care un bărbat ştie să le privească şi mai ales, cinstească în gânduri. Ştiu, există în fiecare acea latură animalică ce vrea să fie hranită. Dar sufletul, el este cel care contează. Pentru că doar iubindu-se cu tot cu rădăcini, vor ştii să dăruiască fructele iubirii bărbaţilor din viaţa lor.

Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curcubeul sonor

Tu eşti cerul în amurg,
Acel amurg în care lumina se absoarbe
Pentru a se descompune în corpusculi
Şi eu sunt acest copac-femeie care te priveşte
Cu ochi puri
Dintr-un trunchi de piatră,
În timp ce frunza lui îşi tremură
Sunetul verde.
În univers o stea moare pentru iubire
Şi eu simt forţa care îi aspiră cuanta de lumină.
Aş vrea să devii nemărginirea mea neagră
Pe acest pământ care işi crapă scoarţa
Din când în când
Şi mai ales acum,
Ca la un sfârşit de timp.
Vântul este îmbrăţişarea ta
Lângă acest câmp de maci care îşi tremură hipnotic
Umbra roşie melodioasă
Şi lângă acest lan de grâu copt,
Care îşi tremură sonor galbenul.
Dansezi în jurul meu
Pe o melodie astrală,
Albastră ca un blues,
Pe care o auzim numai noi
Frunzele mele se prind de pletele tale
Ca un sărut.

poezie de Marieta Măglaş din Poeme
Adăugat de Marieta Măglaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi amândoi dansăm în noapte

Credeam că vom atinge cerul în visul meu
Şi voi aprinde inimi singure cu el
Că voi zidi alte credinţe şi voi lumina atâtea minţi
De fiecare dată când te vei hotărî să mă atingi
Nu uita că sunt atât de uşoară ca un fulg de nea
Şi mă pot pierde printre degete
Şi printre lumi străine
Eu cea care voi atinge cerul cu fiecare aruncătură
În lumina nopţii am să vin cu fiecare fulg
Să-ţi sărut obrazul şi să te ating pe umerii puternici
Eşti lumina ochilor prin care mă voi regenera continuu
Tu-mi eşti cadou de ziua mea
Eu sunt cadou de ziua ta
Şi amândoi dansăm în noapte
Cu plapuma peste glezne şi lumina peste pleoape.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credinţă în scânduri

Copac înflorit peste copac uscat
Oho! Ce rug în rugăciune
păcat de el că-i condamnat
în jarul unui alt cărbune...

Dacă fiecare palmă are un cui în care să-ţi agăţi credinţa
când ţi-e prea haină de febra ei
sau
prea tremur de desgheţul ei
când eşti în încurcătură
fiindcă ai două mâini două palme două cuie
ce faci?
pe care să-ţi agăţi credinţa asta
o viaţă într-una
o moarte într-alta
sau sfâşii credinţa în două
şi o lepezi pe jos!?

Copac înflorit peste copac uscat
ai ales să te scuturi
cui peste cui groparii îţi bat
credinţa în scânduri...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să fiu copac
şi să te protejez cu ramurile mele
fără să te strâng prea tare.
Aş vrea să fiu copac
şi în tăcere să-ţi ofer alinare
în timp ce te odihneşti la umbra crengilor mele.
Mi-aş dori să fiu copac
Pentru a te apăra de loviturile vântului,
Pentru a-ţi îngige răăcinile-n pământ
şi să te sprijin atunci când vei rămâne fără putere.
Mi-aş dori să fiu copac
şi noaptea să cer vântului
să-ţi şoptească ceea ce-mi spune inima.

citat din Alessia de Falco & Matteo Princivalle
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alte perspective

nu pot să-ţi vorbesc ar fi prea mult
eşti pentru mine o iluzie
care mă încurcă în descifrarea dorinţelor

am în gânduri alte perspective
pe care le urmăresc şi formez normal
într-un singur scop

nu mă las purtat de culorile reci
strâng semne ce se nasc în cuvinte
şi desenez fiecare pasăre după glas
înainte să zboare spre cer.

nu te mai chem la nicio întâlnire
eşti cea care ai polecat fără răspuns
n-ai uitat niciun surâs nicio umbră
doar întuneric prin care vâslesc fantasme
moarte de sete.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu femeile, ci anumite organizaţii pentru femei şi organizaţii europene lansează tot felul de mesaje care spun că toate femeile sunt nişte victime, iar toţi bărbaţii se comportă ca violatori şi prădători sexuali faţă de femei. Consecinţa este că bărbaţii îşi pierd interesul de a mai deveni taţi, iar femeile îşi pierd interesul de a mai deveni mame. Aceasta se oglindeşte cu claritate în criza demografică prin care trecem. Foarte curând, aceasta va conduce la probleme foarte grave în societate, chiar şi în bogata noastră Germanie.

Gabriele Kuby în interviu (noiembrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vraja chemării sexuale e în suspensie, aproape orice femeie modernă îşi vede partenerul în această lumină, lumina superiorităţii ei dispreţuitoare. Numai căldura sexuală face ca bărbaţii şi femeile să fie posibili unii pentru ceilalţi. În momentul în care îi reduci la simple individualităţi, la simple afirmări ale egoismului indivizilor moderni, cu toţii văd unii în alţii doar duşmanul.

D.H. Lawrence în Amantul doamnei Chatterley (1928)
Adăugat de Magia Feminina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântă tu, femeie, să-nflorească lutul!

(poezie dedicată cumnatei mele, în avans cu o zi, de ziua ei)

Primăvara asta e doar pentru tine,
Chiar dacă suspină verdele sub gene.
Stau îngenuncheate flori sub ghilotine
Şi-i pustiu pe stradă, linişte-n poiene.

Cântă, tu, femeie, să-nflorească lutul!
Glasul tău vibrează de iubiri uitate.
Calcă peste noapte, naşte începutul,
Lăstărind lumina, chiar pe jumătate!

Roagă-te la lună, cerul să te-asculte,
Când se pierde zborul printre dezolanţe!
Nu lăsa amurgul, mersul, să-ţi insulte
Şi nici vorba dulce să-ţi tacă sub gloanţe!

Şi când oboseşte aerul pe buze
De atâtea noxe şi blesteme grele,
Cheamă dintre stele, obosite muze,
Să îmbrăţişeze versurile mele.

Ţine-le în braţe, chiar în partea stângă-
Un buchet de gânduri, lacrima să-ţi şteargă,
Când aripa-n 'nalturi n-o să-ţi mai ajungă
Şi pleca-vom îngeri, toţi, în lumea largă...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri şoptite

Căutam să-ţi prind privirea într-o plasă de albastru,
Să-i simt zbaterea în braţe de alinturi ce scânteie
Într-o odă-a bucuriei ridicată dintr-un castru
Care,-n pieptul meu, pulsează pentru-o singură femeie.

Încercam să-mi pun oprelişti la îndemnurile care
Îmi cereau să-ţi prind o mână, s-o sărut, s-o ţin închisă
În căuşul mâinii mele, în dorita ei strânsoare,
Să fac liniile vieţii una în cealaltă scrisă.

Aş fi vrut, cu tine-n braţe, dincolo de lumea toată,
Să mă pierd ca noaptea-n ziuă, să dispar ca ziua-n noapte,
Să-ţi fiu Soare ce răsare, să-mi fii Luna ce se-arată
Îmbătată de lumină şi lumina mea în fapte.

Aş fi vrut, dar cum poţi, oare, să ajungi ca, de prin visuri,
Să culegi şi să-ţi rămână florile de-acolo-n viaţă?
Sunt doar gânduri care-ncearcă să pătrundă-n paradisuri
Şi se pierd în umbra nopţii. Tu-mi zâmbeşti. E dimineaţă.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri de om decent, dus cu pluta

Caut o femeie imperfectă
Care şi minte uneori
Care mai şi uită
Care mai lasă de la ea
Care ştie că lumea e gri
Cu aceasta femeie voi fi dornic
să am mulţi copii

care în excursie nu merge cu sprayul la ea
pentru a ucide muşte şi furnici
ci sfinţeşte orizontul cu inima ei deschisă
care ma iubeşte asa cum sunt
acum şi aici

Caut o femeie simplă
Cum simplu vine înserarea în iubire
Să nu îmi contorizeaze orice greşeală
Cu care viaţa să nu fie dramatic ă,
Precum o aţă subţire.

Caut o femeie (ce superbă femeie!)cu care
Vasele să mai rămână şi nespălate
Care să nu mă dădăcească matern
Ca şi cum mi-ar creşte dinţii de lapte

Caut o femeie firească
Cu o voce calda şi nu stridentă
Şi îi promit că împreună vom fi un poem frumos
Într-o iubire dulce şi imperfectă...

Oricum nimic nu se schimbă
Azi se repetă şi mâine
Barbatii se mint mai mult
Femeile se mint mai bine...

poezie de George Terziu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!