Umbra mea ...
Umbra mea, o născocire
Sau o țesătură fină,
Mă petrece-n strălucire
Doar în zilele senine.
Este fiica zămislită
Din iubirea pentru soare.
Izvorâtă din ursită,
E cu mine călătoare.
De ani mulți mi se agață
Când de trup când de veșminte.
De se tine într-o ață,
Stă în urma mea cuminte.
Fac un pas, nedespărțită,
De cu zori până în seară,
Mă urmează-nsuflețită-
Pasul ei mă înfioară.
E o șubredă făptură
Ce prin timpuri mă petrece,
Iar de am o-ncurcătură,
Nu rămâne nicicând rece.
Dacă eu mă zbat, se zbate
Cuprinsă de-aceleași spasme
Din drumul meu nu se-abate-
Nălucire e din basme.
Dacă veselă mi-e fața
Și de bucurie râde,
Umbra mea, ca și paiața,
Mă imită și surâde.
Eu mă-nvârt, ea se învârte
Ne rotim ca într-o horă,
Dintr-o parte-n altă parte
Umbra mea cu mine soră.
Speriat ca un lunatec
De ciudata companie,
Eu alerg ca un zănatec-
Poate-o scutur de sclavie...
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre râs
- poezii despre zile
- poezii despre sperieturi
- poezii despre seară
- poezii despre sclavie
- poezii despre iubire
- poezii despre bucurie
- poezii despre Soare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Să socotesc iubirea mea?!
Să socotesc iubirea mea în clipe,
Iubita mea cu trupul diafan,
Când umbra ta, ca pe-un solar cadran,
A prins în trupul meu să se-nfiripe?!
Să socotesc iubirea mea în ore,
Iubita mea cu plete de copt lan,
Cu chip nepământean, de porțelan,
Ce risipești parfum de pasiflore?!
Să socotesc iubirea mea în zile,
Iubita mea cu șold rubensian,
Dar să-mi înec dorințele, profan,
La pieptul desfrânatelor dalile?!
Să socotesc iubirea mea în ani,
Iubita mea cu glezne de cancan,
Pășind la brațu-ți ca un narcoman,
Când ne-om plimba sub desfrunziți castani?!
poezie de Mihaela Banu din In cartea Eu râul tău, tu matca mea (iulie 2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre păr, poezii despre plimbare, poezii despre ore, poezii despre glezne, poezii despre dorințe sau poezii despre desfrânare
Ești umbra mea...
Ești umbra mea ce mă-nsoțești
Cu-aceeași ochi desculți de vină
Urmându-mi pașii în surdină
Topești arzând și mă privești.
Asculți galopu-ngemănării
A două fluvii de lumină
Ce zbat în albul de hermină
Ca valul înspumat al mării.
Ești umbra mea ce-mi dai putere
Să șterg de-nnourare gândul,
Iar de va fi să-mi vină rândul
Ți-oi unge rănile cu miere.
Ești umbra mea din fragezi clipe
Când ploaia-n brațe calm ne ține
Și tandru-n picurii-ciorchine
Fiori încep să se-nfiripe.
Întinzi de corzi vioara vieții
Vâslind la țărmuri de poveste,
Nălțând iubirea, sus, pe creste
Și soare-aduci în schimbul ceții.
poezie de Sibiana Mirela Antoche din Tangoul viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vioară
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viață
- poezii despre miere
- poezii despre lumină
- poezii despre gânduri
- poezii despre fluvii
- poezii despre apicultură
Ți-aud umbra...
dintr-o parte într-o parte
caut un loc să mă așez,
să-mi frâng dorurile toate,
să adorm și să visez
să visez că nu mai plouă,
să visez doar răsărit,
să visez doar stropi de rouă
peste cimpul înflorit
să visez ca altă dată
florile în jurul meu,
să visez ochii-ți de fată,
genele și părul tău
dintr-o noapte într-o noapte
îmi trec zilele grăbit,
ți-aud șoaptele plecate,
prea mult ele m-au iubit
ți-aud umbra vinovată,
vinovat mi-e gândul meu
împreună dintr-o dată,
ne privim dar sunt doar eu
dintr-un gând care te caută
storc atâtea amintiri,
lăcrămioarele te iartă
când mi-apar pe sub priviri
dintr-o clipă într-o clipă
iernile îmi bat la geam,
toamnele ce-mi stau pe prispă
mai fac flori două pe-un ram
una este pentru tine,
una este viața mea,
ofilită se mai ține
agățată de-a ta stea
se deschide doar în noapte
când te vede strălucind,
soarbe razele vărsate
și visează gungurind
dintr-o parte înc-o noapte,
dintr-o clipă într-un gând,
te mai caut rostindu-ți șoapte,
eu le-aud, eu îmi răspund
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre flori, poezii despre visare, poezii despre toamnă sau poezii despre somn
Treacăt
Privesc în treacăt berzele din parc
Li s-a tăiat din aripi chiar și zborul
Și-au fost lăsate libere-ntr-un țarc
Să le privească-n grabă trecătorul
Chiar umbra mea din treacăt le privește
Și mă privește parcă și pe mine
Și-n treacăt din trecut îmi amintește
Când eu zburam, ea nu sta lângă mine
Ci se târa ca șarpele-n țărână
Pe jos, ca berzele să n-o zărească
Iar eu dădeam în treacăt dintr-o mână
Să trec din cer în cer printr-o fereastră.
Când a trecut un cioc prin visul meu
Și cerurile s-au făcut ruine
De-atunci departe-mi trece Dumnezeu
Aproape numai umbra stă cu mine.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre religie, poezii despre parcuri, poezii despre aripi sau poezii despre Dumnezeu
Nu poți părăsi
Nu părăsi, ci uită
Când totul este șters,
Cine mai umple timpul
Ce nu mai are sens,
Neînțelegeri mute
Din vremea care-a fost,
Cine-ntre pereți moare
De gânduri, fără rost,
În inima de soartă,
Nu mai pleci nicicând,
Nu mai pleci niciund'
Nu poți părăsi,
Nu mai poți fugi
Nici de umbra ta
"Ne me quittes pas"
Dă-mi perle de ploaie
Pe-ntinsuri uscate
Să le-ngrop cu mine
Pregătit de moarte,
Corpu-mi va-nveli
Orgile luminii
Din ruga udă-a ploii
La zeul iubirii
Ce va dicta o lege
Numindu-mă al ploii rege.
Dar nu pleci nicicând,
Doar petreci un gând,
Nu poți părăsi,
Nu, nu poți fugi
Nici de umbra ta
"Ne me quittes pas"
Și voi inventa
Vorbe fără sens,
Ce te vor cuprinde
Cât în suflet mi-ești
Și îți voi șopti
Despre-un alt pământ
Despre vechi iubiri
Care s-au trecut.
Dar nu pleci nicicând,
Doar petreci un gând,
Nu poți părăsi,
Nu, nu poți fugi
Nici de umbra ta
"Ne me quittes pas"
Vedem des căderi
De foc, care-a nins
Dintr-un vechi vulcan
Ce se credea stins,
Un pământ arzând
Cenuși printre timpuri,
Șterg rănile lui
Cu noi anotimpuri,
Și când vine seara
Cerul plin de stele
Lucește alb, negru,
Roșu și albastru,
Inepuizabil, în rănile mele
Dar nu pleci nicicând,
Doar petreci un gând,
Nu poți părăsi,
Nu, nu poți fugi
Nici de umbra ta
"Ne me quittes pas"
Nu vei putea plânge
Că nu poți pleca,
Te va urmări
Doar lumina mea,
Voi dansa în focul
Cântecului meu,
Va râde apusul
În umbra-mi de zeu,
Prin ceața de mâine
Poate va lătra
Nemurirea mea
Umbra unui câine...
Dar nu pleci nicicând,
Doar petreci un gând,
Nu poți părăsi,
Nu, nu poți fugi
Nici de umbra ta
"Ne me quittes pas"
cântec, muzica de Jacques Brel, traducere de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre moarte, poezii despre foc, poezii despre câini sau poezii despre vulcani
În umbra dorului
Ajung deodat' cu spatele la soare,
Iar umbra mea apare, și-i doar ea,
Mă dau în stânga și în dreapta, nu dispare,
S-a atasat de mine de parcă știe ea ceva.
Pare că -i doar nuanța ei predominantă,
Nimic să nu răsară de sub ea,
Eu stau și plâng, și nu se simte importantă,
De un' să știe ea durerea mea?
O amintire mă sufocă, o amintire sumbră,
Tânjesc la ce-am iubit cândva în viața mea,
Și parcă nu mai înțeleg nimic din umbră,
Când dorul se așează peste ea.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, citate de Vlad Bălan despre dor, citate de Vlad Bălan despre viață, poezii despre plâns, citate de Vlad Bălan despre plâns, citate de Vlad Bălan despre iubire, poezii despre durere, citate de Vlad Bălan despre durere, poezii despre amintiri, citate de Vlad Bălan despre amintiri sau citate de Vlad Bălan despre Soare
Ești umbra mea...
Ești umbra mea ce mă-nsoțești
Cu-aceeași ochi desculți de vină
Urmându-mi pașii în surdină
Topești arzând și mă privești.
Asculți galopu-ngemănării
A două fluvii de lumină
Ce zbat în albul de hermină
Ca valul înspumat al mării.
Ești umbra mea ce-mi dai putere
Să șterg de-nnourare gândul,
Iar de va fi să-mi vină rândul
Ți-oi unge rănile cu miere.
Întinzi de corzi vioara vieții
Vâslind la țărmuri de poveste
Unde iubirea-n faguri este
Și-unde sfârșesc florarii ceții.
Ești umbra mea din fragezi clipe
Când ploaia-n brațe ne ținea
Și tandru-n picuri ne zâmbea
Știind ce-avea să se-nfiripe.
poezie de Sibiana Mirela Antoche
Adăugat de SIBIANA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Către tine
Azi m-am oprit să mă uit la drum...
Calea era doar pe partea mea.
Am adunat pașii...
Ultimile tale cuvinte sunt închise în mintea mea
Și nu-mi mai spun că mi-e dor de tine,
Și nu-mi pretind zâmbetul a fi adevărat
Pentru acele zile când nu mi-ai spus nimic despre timpul tău.
Gândurile mele sunt gata
pentru altoirea din primăvară.
Mîine, zgomotul vieții se va întoarce la mine
Și-ți voi scrie din nou...
La tine, în lungul drumului... soarele...
Și umbra nu l-a însoțit niciodată.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre primăvară, poezii despre prezent sau poezii despre cuvinte
Gardul viu și umbra ideală
Umbra se sprijină de mine
Ca o catetă mișcătoare
Ce se învârte pe pământ
Cu silueta după soare.
În mine, însă, un gard viu
Crește în sânge și în oase,
În carne, mă ține-n iubiri
Cu sentimente mătăsoase.
Umbra și gardul sunt mereu
Izbânda faptelor, banală,
Însă femeia-i gardul viu
Și umbra mea, cea ideală!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre idealuri sau poezii despre creștere
* * *
îmi erai cer indecis
eu nu știam dacă sărut
talpa ta
sau umbra prelinsă în iarbă
desculta
umbra mea inafara
pasilor tai descalcati
aruncati peste fantani
secate
da
umbra mea semana
cu pielea de șarpe
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi sau poezii despre sărut
Jocul umbrelor
Pe umbra ta prelung-armonioasă,
Am așezat cu grijă umbra mea,
Și ne-am iubit, cât umbra mea dorea,
Și-am construit pe umbra ta o casă.
Veneam cu brațele deschise-n ea,
Mă așteptai în ușă, drăgăstoasă,
Cu umbra pâinii, aromind pe masă,
Și umbra ta stătea lângă perdea.
Și-acum, aud că umbra ta aleasă
A conspirat nemeritat ceva
Și a vândut, pe-un fel de cacealma,
Umbrarul unde ne simțeam acasă.
Lumina, astăzi, nu ne mai apasă
Și s-a închis în tine umbra ta.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Mariana Albu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Adrian Păunescu despre lumină, poezii despre pâine, citate de Adrian Păunescu despre pâine, citate de Adrian Păunescu despre prezent, poezii despre jocuri, citate de Adrian Păunescu despre jocuri, citate de Adrian Păunescu despre iubire, citate de Adrian Păunescu despre dorințe, poezii despre acasă sau citate de Adrian Păunescu despre acasă
Te du, tristețe!
Ce faci?! Iar vii tiptil în umbra mea?!
Mai lasă-mă odată, tu, ciudato!
Știam că te-am ascuns într-o lalea
uscată, ce-n gunoi am aruncat-o.
M-ai stors de vlagă, încruntând privirea
ce altădată-n Soare strălucea...
În Suflet mi-ai adus nefericirea,
punând-o-ntr-un buchet, de ziua mea!
Te bucuri, ticăloaso, de-mplinirea
ce simți când vezi cum sufăr și mă zbat!
Toti știm că nu îți place ca IUBIREA
să locuiasc-al Inimii curat.
Te crezi superioară, prețioasă,
când îți arunci veșminte, la vedere.
Mă faci să nu mai vreau să ies din casă
și-ai vrea să mă-nvelești iar cu durere.
Nu te mai vreau! Dispari, îți spun! De-acuma,
nu mai primesc sinistrele-ți povețe!
Te fac uitată pentru totdeauna.
Hai, fă-ți bagajul și TE DU, TRISTEȚE!!!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ziua de naștere, poezii despre uitare, poezii despre tristețe, poezii despre suflet, poezii despre sfaturi, poezii despre nefericire, poezii despre lalele sau poezii despre inimă
Umbra din cerc.Eu nu sunt
Mă văd înconjurată de umbre
Dispuse într-o simetrie corectă
Ca o placentă din care
Urmează să mă nasc
Din mine dincolo de mine
Pășind peste orizontul privirii.
În stânga, umbra mamă,
În dreapta, umbra tată,
În spate, umbra care mă ține pe loc
Și-n față umbra ta.
În mijlocul cercului, creându-mă
Mi-e frică de întunecimea
Proiecțiilor care mă limitează.
"Deschide ochii și privește în tine.
Umbrele-și întind lipsa de culoare
Împinse de lumina care-ți izvorăște
Din fiecare chemare la viață.
Cercul nu începe cu tine.
Cercul e închis.
Arcurile lui se termină undeva
În spatele pașilor tăi."
poezie de Oana Tonca
Adăugat de Ina Carlan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre ochi, poezii despre naștere, poezii despre mamă, poezii despre limite sau poezii despre frică
Bând singur sub lumina lunii
Eu aici printre flori cu o singură cupă de vin;
Fără prieteni apropiați, îmi torn singur.
Ridic cupa către luna plină, îi implor compania,
Apoi mă întorc cu fața către umbra mea și deja suntem trei.
Luna nu știe cum să bea,
Iar umbra mea nu poate decât să-mi urmeze trupul.
Totuși, pentru o vreme fac luna și umbra tovarășii mei;
Pentru a avea bucuria întreagă, ea trebuie să țină până în zori.
Cânt luna se leagănă încoace și încolo.
Dansez umbra se răsfiră și tremură.
Cât sunt treaz, ne bucurăm împreună;
Când mă îmbăt, fiecare o apucă pe drumurile lui.
Fac legământ să călătoresc întotdeuna liber de sentimente,
Dându-le întâlnire departe, în Calea Lactee.
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Lună, poezii despre prietenie, poezii despre lună plină, poezii despre lumina lunii sau poezii despre libertate
Unicul gând al vieții mele este el. Dacă totul ar pieri și n-ar rămâne decât el, eu aș continua să exist; iar dacă totul ar rămâne și el ar fi nimicit, universul s-ar transforma într-o uriașă lume străină mie și mi s-ar părea că nu mai fac parte dintr-însa. Iubirea mea pentru el e asemeni stâncilor eterne de sub pământ: nu prilej de încântare, ci necesitate. Eu sunt El. El e mereu, mereu în mintea mea, nu ca o plăcere, așa cum nici eu nu sunt o plăcere pentru mine însămi, ci ca propria mea ființă.
Emily Bronte în La răscruce de vânturi
Adăugat de Faur Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe citate despre viață, citate de Emily Bronte despre viață, citate despre stânci, citate despre plăcere, citate despre iubire, citate de Emily Bronte despre iubire, citate despre gânduri, citate despre existență sau citate de Emily Bronte despre existență
Pleacă, tristețe!
Ce faci, iar vii tiptil în umbra mea?!
Mai lasă-mă odată, tu, ciudato!
Știam că te-am ascuns într-o lalea
Uscată, ce-n gunoi am aruncat-o.
M-ai stors de vlagă, încruntând privirea
Ce altădată, 'n Soare strălucea...
În Suflet mi-ai adus nefericirea,
Punând-o-ntr-un buchet, de ziua mea!
Te bucuri, ticăloaso, de-mplinirea
Ce simți, când vezi cum sufăr și mă zbat!
Toti știm că nu îți place ca Iubirea
Să locuiasc-al Inimii curat.
Te crezi superioară, prețioasă,
Când îți arunci veșminte la vedere,
Mă faci să nu mai vreau să ies din casă
Și-ai vrea să mă-nvelești iar cu durere.
Nu te mai vreau! Dispari, îți spun! De-acuma,
Nu mai primesc sinistrele-ți povețe!
Te fac uitată pentru totdeauna...
Hai, fă-ți bagajul și... PLEACĂ, TRISTEȚE!!!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasăre neagră
umbra se desprinde de mine
în fiecare seară
și devine pasăre neagră
cuvânt de cercetat întunericul
dar se întoarce
la streașina trupului meu
în fiecare dimineață
acolo unde i-a rămas cuibul
într-o zi, în cuibul ei
a apărut o umbră micuță
care avea un dulce piuit de viață
iar umbra mea o hrănea
într-o îmbrățișare
cu mici porții de întuneric
hrană pentru o nouă
pasăre neagră
poezie de Ionuț Caragea din Umbră lucidă (aprilie 2016)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre păsări, poezii despre negru, poezii despre dimineață, poezii despre devenire sau poezii despre cercetare
Ferecata-mi așteptare
mi-e pasul dor de umblet obosit
în care furii' sau trezit devreme,
și mi-au luat din suflet într-o zi
toată dorința care-n mine geme!
mi-e gândul dus departe pe sub cer
după parfumul de castan în floare,
și-n nebunia mea încă mai cer
nopți de dor în toamna ce mă doare.
mi-e zâmbetul petale-n crizanteme
în simfonia florilor perene,
când nopțile de ploi în mine geme
iubire mea rămasă-n gând și vreme.
mi-s toate ferecate-n așteptare
tumultul toamnelor, singure, ploioase,
când prin fereastră mi-se zbate zarea
și-mi fură iar apusul de pe case.
poezie de Silvia Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte sau poezii despre nebunie
Uneori iubita mea
Am să-ți mai scriu din când în când
Să nu te superi, doar în gând
Doar despre cum ne-am cunoscut
Despre imagini ce-au trecut
Sunt clipe ce-au părut un vis
Sunt amintiri de care-am scris
Ai apărut în viața mea ca din senin
Nu mă-ntreba de ce tu ești al meu destin
Aș vrea să știu ce îți dorești
Să ne vedem doar să vorbim
De întâmplări ce le-am trăit să ne amintim
Sau vrei să-mi spui că mă iubești
Stau și mă gândesc dacă e vis sau realitate
Atunci când tare inima îmi bate
Când totul se petrece cu multă voluptate
Cred că trăim o altă realitate
Iar uneori când mă mai bănuiești
Din nu știu ce motive
Că viața ce cu mine o trăiești
Ar îmbrăca și forme mai fictive
Nu vreau să fi un martor trist
În fața unui acatist
Ce-l dau în mod eufemist
În jurământul meu pe Crist
Vezi tu iubita mea
Atât de dor îmi e de tine
Și nu mă pot doar lamenta
Te vreau aici, chiar lângă mine
În clipele când te tot strig
De disperare și de frig
Chiar dacă este vară-afară
Trăiesc în lipsa ta, o vreme glaciară
Mai ține-mă în brațe strâns
Te rog nu mă lăsa în plâns
De mine să întrebi cândva
Când îți faci timp sau poate,
Uneori iubita mea
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre trecut, poezii despre supărare sau poezii despre senzualitate
Ai fost iubita mea
Te-ai măritat demult, ce mulți trecură anii...
Acuma pot să spun c-ai fost iubita mea;
Frumusețea ta e o toamnă călătoare
Prin răzlețe frunze când albesc castanii.
De-atâtea ori simțeam că mor, sau că înviez.
Inocent și liric ardeam în umbra ta...
Un înger trăia-n mine și mă ademenea,
Să mă simt cu tine, cu cât mă depărtez.
Se cască largi prăpăstii la care ai trudit.
Cad bulgării de beznă pe chipul tău în mine,
Iar din păcate vechi la care ai consimțit,
Dai farmec nou atâtor amintiri de tine.
Tot mai mult îmi pare că lumea-i nemișcată
Simt brațele curgând două aripi grele;
Târziul se desfată-n zarea-mpurpurată
Și e scrum amiaza vremurilor mele.
Nici măcar o umbră nu-mi este mărturie
Cum stam ascuns copil în gândul meu curat,
Iar stropii de idei în care ai colindat,
Îmi par răspunsul crud: așa a fost să fie.
Ești roata unei vieți ce nu se mai învârte,
O pagină absentă în cartea tăinuită.
Pe fire moi de gânduri brumă se așează,
Un sac de ani coboară geana să-mi sărute.
Gândul fără aripi de tine se agață,
Rebele vânturi trec mușcând fugar petale;
Din lumi obscure vii pe-o punte perimată
Cu stele-n loc de ochi și trup fluid de ceață.
Te-ai măritat subit, erai atunci frumoasă,
Ca cerul mângâios privit prin rămurele;
Ești din mine smulsă de alt destin aleasă,
Iar din copilărie, mireasa vieții mele.
poezie de Stelian Platon (10 decembrie 2010)
Adăugat de Stelian Platon
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre copilărie, poezii despre îngeri sau poezii despre vânt