Psalm

De la Geneză
glasul Domnului
tunet peste veacuri
toţi munţii
au încremenit
definitiv în lanţuri
de frica Lui
vântul s-a spulberat
iar apa mărilor
mai tremură în valuri
la nesfârşit
numai aştrii
clipesc veşnic
în extaz.

poezie de David Boia (5 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare. Un zbucium nesfârşit de valuri.

David Boia (19 iulie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strident

Cine amplifică
Efectul de ecou
A strigat el simandicos
Iar glasul lui suna strident
Ca un tunet în furtună
Şi arunca priviri
Ca un fulger din cer
Într-un deşert de idei
Dar a primit stringent
Răspuns peste măsură
Noi măi în cântece umane
Până la stadiul de şlagăr.

poezie de David Boia (18 ianuarie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hyperion

De fiecare dată
când scria Eminescu
să deghiza în propriul lui poem
cazul ce mai celebru
a fost când a scris Luceafărul
s-a deghizat aşa de bine
încât s-a prefăcut în Luceafăr
după modelul lui Hyperion
şi a rămas Luceafăr
peste veacuri
ca să strălucească veşnic
numai un geniu ca el
putea realiza aşa ceva.

poezie de David Boia (19 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

tunet

Tunet. Discurs despre apă de ploaie.

definiţie aforistică de David Boia (12 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus la munte

Am privit deseori munţii
Şi i-am sorbit din ochi
Din interior şi din exterior,
Fiindcă am crescut la munte
Am vrut să desenez munţi
Şi am desenat nişte vulcani
Pe urmă şapte coline verzi
Şi toate numai cu o pensulă,
Acum că e vorba de munţi
Cuget ades să devin munte
Tot mai insistent şi tandru
Până atunci adulmec munţii
Caci munţii dau inspiraţie
Şi tărie şi forţă şi putere
Ei sunt chintesenţa planetei
Mesageri viabili peste ere,
Azi mă contopesc cu munţii
Fără să aştept, fără echivoc
Aşa dintr-un reflex primordial.

poezie de David Boia (4 martie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceasul morţii sună numai odată, dar definitiv.

citat din David Boia (27 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunet de poem
Cu zâmbet de magie
Mult peste extaz

haiku de David Boia (27 februarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Allegretto

Pe ţărmul cu alge
Tot sezonul estival
Freamătă teribil
Iar cel hibernal
Şi mai acătării
Din valuri în valuri
Se transmite freamăt
Murmur din murmur
Fără de sfârşit
Ecou peste vremuri
Cu iz de zbucium
Peste ecouri suprapuse
Neastâmpăr duios
Cât permite oceanul

poezie de David Boia (26 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Finlanda

Se ştie de peste veacuri,
Ţara multor mii de lacuri.

distih de David Boia (16 octombrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pruncul din iesle
Lumină peste veacuri
Pe scena lumii

haiku de David Boia (11 decembrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răposaţi. În definitiv au plecat definitiv.

citat din David Boia (22 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici unul dintre noi nu e întreg. Toţi suntem mai multe lucruri deodată, crâmpeie, umbre, năluci. Veacuri după veacuri, toţi numai ne-am închipuit că plângem, că ne bucurăm.

citat din Marguerite Yourcenar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Estimând munţii

Am estimat iarăşi munţii
Cu sârg din proprie iniţiativă
Pe plaiuri natale şi nu numai
Cu multă năzuinţă şi determinare
Creaţi din seva puterii divine
Se vedeau plini de stimulente
Nu vreau să intre acolo impostori
Şi totuşi le-am cerut iertare
De la poale până peste piscuri
Şi totuşi le-am cerut clemenţă
De la nadir până dincolo de zenit
Să nu apară discordanţe organice
Am conceput scenarii de lumină
Pentru noi şi destinul munţilor
Mai bine să vină mii de serafimi
Ca să înconjoare munţii din azur
Mai bine să vină mii de heruvimi
Ca să vegheze peste munţi de sus
Pe viitor invoc cete de arhangheli
Să investească aici în munţi noştri.

poezie de David Boia (26 iulie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-au spulberat

S-au spulberat atâtea ceasuri rele,
Ce parcă nu au încetare,
S-au spulberat visele mele,
Sau poate şi asta mi se pare?

S-au spulberat razele clare,
Care mi-au năpădit cândva privirea,
S-au spulberat zilele care,
Am rătăcit simţind mâhnirea?

S-au spulberat zările-nalţe,
Spre care eu zburam mereu,
S-au spulberat şi multe alte,
Pe care nu le mai ştiu eu?

poezie de Cătălina Melinte
Adăugat de Cătălina Melinte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cronică

Se crede că
Există poezie
Dinainte de Homer
De fapt se ştie cert
Un fior de viaţă
E poezia
Ce curge
Din poarta
Inspiraţiei selecte
Peste suflete
Peste ere
Peste conştiinţe
Peste galaxii
Şi asta cu siguranţă
În felurite ipostaze
Ca să înflorească veşnic.

poezie de David Boia (3 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geneză

Când mă desprind de tine
încerc să disimulez
primordialul.

Mi se preface carnea
în bulgări tari de pământ
ce-aşteaptă să-i sfarme
plugul Domnului.

Aeru-i suflet desprins
în fluturi de lumină,
de beznă şi-oxigen.

În unda mărilor negre
îmi scald gândurile -
puse la uscat pe ţărmuri.

Prin vene rebele,
scurgeri de lavă mistuie fiinţa
ca să renasc din
al cincilea element.

poezie de Nicoleta Grădinaru (august 2002)
Adăugat de Nicoleta Grădinaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirile, ca şi aştrii, sunt stele de foc.

aforism de David Boia (1 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călător solitar

Explorator de unul singur
Pe trasee întâmplătoare
Pe itinerare total fortuite
Simpatic melancolic şi răzleţ
Fără alianţe fără însoţitori
Numai ca vântul terestru
Care suflă pe întinderi
Şi nu se ştie de unde vine
Nici încotro se îndreaptă
Sau ca vântul stelar
Hoinar străin intergalactic
În căutare de competenţe
Vizibil în cozi de comete
Veşnic fluctuant şi alternant
Trecător prin portaluri optice
Propriul mentor şi călăuză
Translucid ca un ideal
Până la porţile infinitului
La cheremul unui destin haotic
Survolând ecoul depărtărilor
Veşnic tânăr şi nestatornic
Procreând idei din instinct
Ca să evite impedimente
Ca să ocolească deficienţe.

poezie de David Boia (2 martie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul toamnei

mă rostogolesc prin câmpul de lavandă
hainele se îmbibă cu parfumul suav
n-am mai trăit frumoasă sarabandă
timpul este receptiv, cucernic, brav.

soarele e blând şi orele au gust
sorb elixirul toamnei ca tot omul
visul se îndulceşte cu un pahar de must
prind rădăcini peste veacuri ca pomul.

vântul împrăştie arome peste dealuri
şi cântece vesteşte din grup de ceteraşi
se umple lumea mea cu terne idealuri
pe drumuri de iubire se fericesc nuntaşi.

râuri de împlinire curg valuri după valuri
azi scriu poemul toamnei pentru înaintaşi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfinţii sunt ca aştrii: au lumină proprie.

citat din David Boia (9 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!