De câte ori trece un om zdrenţăros se găseşte câte un câine de salon să-l latre, deşi nu l-a asmuţit stăpânul. Adesea câinii de salon sunt mai răi decât stăpânii lor.

citat din Le Sin
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salon literar

- Pentru salon vreau mobilă mai rară.
- Vreţi "Renaissance"? Un rococo subtil?
- De-i un salon de artă literară
- Atunci orice, că ăsta n-are... stil.

epigramă de Blenstock şi Curnonsky din Râsul lumii la români (2010), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Canină ...

Nu-s câine de salon, ci maidanez
Şi bântui noaptea, ca un huhurez.
Sunt ruda căţeilor de pripas;
Lătrăm la unison, cu-n singur glas.
Şi lumea mă goneşte: "marş tu, javră!"
Întinde curse pline cu otravă,
Că mă întreb cu mintea mea de câine,
De ce otravă-n loc de-un colţ de pâine?!
Aud adesea un apelativ
Ce-a devenit de-acum, lait-motiv,
Când oamenii îşi zic pe nume câini,
Spălându-se astfel, degrab', pe mâini.
E drept că ne-adunăm toţi laolaltă;
Puterea noastră-i înzecită-n haită.
Apelativul însă ne jigneşte...
Suntem mai buni ca oamenii, fireşte.
Ne mai înfigem colţii-ntr-un picior,
Vecini cu zdrenţărosul cerşetor,
Bătându-ne pe-acelaşi dumicat,
Cu blana udă, maţu-nfometat.
N-oi fi eu câine de salon, cu stil,
Dar sigur mai viteaz şi mai abil
Şi nu mă dau pe câinii de salon,
Cu pedigree şi-al lor faimos blazon.
Chiar dacă uneori sunt şchiop, sau ciut,
Sunt mai descurcăreţ şi de temut.
Mă strigă ticălosul om "potaie";
Amprenta mea dentară-i pe ţurloaie.
Şi îl învăţ aşa, să ia aminte,
Să caute cu grijă prin cuvinte,
Că sunt şi eu un suflet de căţel,
Ce omului i-a fost mereu fidel.
Pe fugă mă pitesc într-un ungher
Înspăimântat de laţul de hingher,
Pus să mă pună la un adăpost,
De parcă eu aş crede, ca un prost...
Şi latru-n miezul nopţii, dau din gură,
Sporovăind cu-o altă corcitură.
La ziua îmi ţin gura răguşit,
Că am vorbit până am isprăvit.
În noapte bate ora ceasu-n turlă.
Un câine a urlat şi încă urlă.
Ca să mai dormi nu-i rost, căci un buldog
Latră pornit, în loc de epilog.
Eu vreau s-adorm în patul de mahon,
În seara asta însă, ghinion.
Toţi câinii di-mprejur latră-n răstimp,
Iar eu mă răsucesc, în pat, pe ghimpi.
Dar n-ai ce-i face, asta-i viaţa lor;
Să latre a-nvăţat şi-un câine chior
Şi stau în frig şi ploi, la datorie,
Sunt pazici buni şi fără de simbrie.

poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ori de câte ori un medic intră într-un salon sau într-o adunare, întotdeauna are aerul să spună: "Tocmai mi-am mântuit aproapele."

citat din Claude Bernard
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori...

De şapte ori câte şapte
Am spus rugăciunea în noapte,
De şapte ori câte şapte
Mi s-a răspuns doar în şoapte,
De şapte ori câte şapte
Sunt mai aproape de fapte,
De şapte ori câte şapte
Însoţesc calea de lapte,
De şapte ori câte şapte
Voi împleti minţile coapte
Cu iubirile apte...

poezie de Vasile Zamolxeanu (2 iulie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori...

Mă pierd zile la rând... cu capu-n nori!?
Privesc cu ochii goi chipuri prin sticlă
Şi-i strig în van; aivea nu se-aplică
De câte ori, de câte ori...

M-avânt cu gând d-elan în fiecare zori,
Trăiesc clipite de tumult de vis;
Sunt un torent de reuşite, nedescris
De câte ori, de câte ori...

M-afund în misticism ce-mi dă fiori
Cu închinări la ţeluri destrămate;
Invoc în van pe Dumnezeu la pietate
De câte ori, de câte ori...

Mă simt rănitul d-exterminatori
Şi-mi vreau răscumpărări de libertăţi şi bunuri
Furate de la viaţa-mi, cu mentalele străbunuri,
De câte ori, de câte ori...

Mă resemnez în cânt de coardă de viori
Înghesuit în mine, adâncul... Îmi deplâng
Destin de începuturi cu piciorul stâng
De câte ori, de câte ori..

De câte ori mă ştiu prin amintiri cu nori,
De câte ori mă văd plângând săruri de mare,
De câte ori am dăruit sau am primit o floare?!?...
De câte ori, de câte ori...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 septembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul jucătorului pierit

Părea o carieră masa din salon
Cu pietre răspândite peste tot
Iar jucătorul, cu privire de spion,
Nervos dădea din cap ca un robot

Reflexe desuete, parol, de filfizon
Sub policandrul de la Maryott
Părea o carieră masa de salon
Cu pietre răspândite peste tot

Certamente, e urmărit de ghinion
Fiindcă potul l-a săltat un cipriot
Jimbat, cu aer de trişor bufon;
Cum a putut să joace ca un idiot?
Părea o carieră masa din salon

parodie de Constantin Ardeleanu, după Leonid Dimov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori, în mijlocul arborilor muţi şi neclintiţi ne-am simţit ca în tovărăşia unor vechi prieteni guralivi! De câte ori nu le-am destăinuit lor durerile noastre şi de câte ori, mai cu seamă, nu ne-au alinat ei aceste dureri.

citat celebru din Calistrat Hogaş
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu trece mult şi iată că ia fiinţă un centru literar, o bisericuţă în care el e Dumnezeu, singurul Dumnezeu; căci adevăratele religii nu au niciodată mai multe zeităţi. Lumea va veni în acel salon ca să-l vadă, să-l audă, să-l admire, aşa cum vin pelerinii uneori de foarte departe la anumite locuri sfinte. Va fi invidiat el şi stăpâna casei! Vor vorbi amândoi de literatură aşa cum vorbesc preoţii de dogme, în mod ştiinţific şi cu gravitate; vor fi ascultaţi atât el cât şi stăpâna casei şi, părăsind acest salon literar, oamenii vor avea impresia că au ieşit dintr-o catedrală.

Guy de Maupassant în Cannes
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândeşte-te adesea în mintea şi în sufletul tău: Doamne, de câte ori am căzut, tu m-ai ridicat! Şi de câte ori după ce m-ai iertat, m-ai strâns lângă inima ta! Gândeşte-te adesea... şi nu te mai despărţi vreodată de El.

citat clasic din Sfântul Josemaria Escriva
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pisică - Pisicile îşi trădează stăpânul. Tigri de salon. E bine să li se taie coada, ca să nu căpieze.

Gustave Flaubert în Dicţionar de idei primite de-a gata
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturie a acelor vremuri au rămas castanii, dar nici ei nu mai stiu câte jurăminte de iubire s-au rostit sub candelabrele lor, câte drame s-au trăit în umbra lor, câte lacrimi au adiat şi câte taine a îngropat frunzişul lor.

Daria Dalin în Lacrimile tulipanului
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dependentă de fluturi

Bună ziua.
Mă numesc Issabella
şi sunt dependentă
de fluturi...

da sunt dependentă
de fâlfâitul aripilor...

De câte ori te văd,
înghit câte unul,
nu am preferinţe,
pot fi şi de noapte,
doar că mă gâdilă
mai tare... sunt pufoşi.

Prizez
de pe aripile lor
vise...
de câte ori te văd...

am înghiţit
atât de mulţi
din ziua aceea de ianuarie,
încât,
mi-au fâlfâit întreaga fiinţă,
până am zburat
şi nu am mai văzut...

poezie de Raluca Turliu
Adăugat de Florina Obreja
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinii bastarzi sunt mai răi decât părintele lor de rasă.

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joc

Întrecui răbdarea pâinii
şi acum mă latră câinii.
Sunt flămânzi şi m-ar mânca
dacă nu s-ar încurca
printre sârma cea ghimpată
din grădina blestemată
de un vreasc fără noroc
ce-a ars din greşeală-n foc.

Câinilor, voi, pui de lele,
cruţaţi-mă de belele
şi sfâşiaţi Luna plină,
că numai ea e de vină
când simţiţi că-nnebuniţi
şi de lupi vă amintiţi!

Dară câinii n-ascultară
şi de mine se legară
cu privirea lor de foc
dintr-un joc făr' de noroc.
Cu inima cât o pâine,
din om am devenit câine,
să mă apăr ca un zmeu
chiar de sufleţelul meu
ce-a-ntrecut răbdarea pâinii
şi nu vreau să-l latre câinii...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinii vin de îndată ori de câte ori sunt chemaţi; pisicile primesc mesajul, dar vin la tine mai târziu.

citat din Mary Bly
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

De câte ori m-alungi
Printre idei şi vise
De-atâtea ori străpungi
Poeme interzise.

De câte ori mă vrei
În inimă şi-n gând
De-atâtea ori mă iei
În zbor de pe Pământ.

De câte ori mă strigi
În noapte să îţi vin
De-atâtea ori înfigi
Cuţitul în destin.

De câte ori îmi vii
Pe buze şi în tâmple
De-atâtea ori tu ştii
Că tot o să se-ntâmple.

De câte ori compui
Poemul printre vise
De-atâtea ori îmi spui
Cuvinte interzise.

Tot de-atâtea ori
Te voi iubi senin
În veşnicele ploi
Tu îmi vei fi destin.

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori ne-alegem iar stăpânii, mă gândesc la soarta mea: eu nu pot fi decât rob al neamului meu. Mă trădează chiar şi numele.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Definiţie

Se găsesc 23 de adolescenţi,
Nici prea înalţi, nici prea scunzi,
Nici prea răi, nici prea cuminţi,
Nici prea slabi, nici prea activi,
Nici prea responsabili -
Asta dăunează grav sănătăţii!
Se adaugă 34 de ore pe săptămână -
De 4 ori câte 7 şi o zi de 6 -
Din care rămân doar...
Shhh!
Se mai sparge câte un geam,
Se mai trânteşte câte o uşă,
Se mai aruncă cu câte o cretă,
În fine!
Apoi se obţine câte un rezultat
Pe la câte o olimpiadă,
Niciodată pe măsura aşteptărilor,
Se mai ia câte o notă de trecere
În lucrare,
Apoi se mai face şi câte ceva bun,
Doar tre’ să existe un echilibru în toate!

Dar dacă-i vezi dincolo de aparenţă,
Vei observa 23 de suflete,
Nici prea mari, nici prea mici,
Nici prea tari, nici prea slabe,
Nici prea optimiste, nici prea pesimiste,
Însă pline de zâmbete rotunde
(Care uneori apar şi-n timpul orei…)
Şi de speranţa că vor găsi la şcoală
Sprijinul, imboldul şi puterea de a
Intra în vârtejul vieţii,
Prietenii de suflet, dar şi reperele
De care au nevoie.
E, şi-n timpul orei
Dacă se mai aude câte un bip,
Sau dacă se mai uită melancolici
Pe fereastră,
Ori dacă pe chip le-a mai apărut
Câte un coş
E clar: sunt îndrăgostiţi
Sau şi-o doresc;
Înlăuntrul lor se poartă războaie
Mai grele decât vor ei s-o arate.
Ei, ar mai fi multe de amintit.
Ca să rezum voi spune
Că totul trebuia
Să poarte un nume,
Aşa că i s-a spus
Clasa a X-a A!

poezie de Rucsandra Rizescu
Adăugat de Rucsandra Rizescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un câine educat începe să latre doar atunci când oboseşte stăpânul său!

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte vieţi date întâmplării de zestre

câte vieţi date întâmplării de zestre
câte clipe de gheaţă câte şoapte
câte biciclete câte ferestre
câte morţi aşteptându-şi rândul
câte vrăbii urbane câte mierle campestre
câte cuie roşii zi şi noapte
găuresc pământul...

poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!