Peisajul face vocalize

Iese nuda dintre dude
şi mănâncă dude nude

Peisaju-ntreabă unde
iese duda dintre nude

Şi pătează Doamne iartă
taman o natură moartă

poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz (2005)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dude albe dude roşii

zicea bunica de capitalişti
noi strângeam dude le scuturam pe un cearşaf
pe cele albe apoi ne aşezam şi mâncam
bunica zicea
strângeam frunze pentru viermii de mătase
să ne facem norma
două pungi de un leu
"răi tare răi mai erau şi ovreii şi nemţii
sugeau până şi măduva de pe om"

dudele negre le strângeam de pe jos
nu puneam cearşaful să nu se păteze
"se face ca sângele închegat
ca sângele de român închegat"
noi mâncam dude negre dude dulci
ca lebeniţa şi zmeura
ne întorceam cu faţa la soare şi îl priveam până totul devenea albastru
până lacrimile curgeau se opreau şi nu mai aveam

"or să vină iară
mama lor or să vină nesătuii
că noi suntem buni atâta de buni că până şi ţara
o dăm"

s-a dus bunica duzii cu ea
nu mi-aş fi amintit
dar m-am tăiat cu aparatul de ras
şi două dude roşii
au picurat.

poezie de Liviu-Ioan Mureşan (iunie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce?

Nu cresc copaci şi flori pe muntele de sare?
Cum iese apa din pământ?
Cum iese soarele din mare?
Ce-nseamnă "să mă credeţi pe cuvânt"?

Cum iese planta din sămânţă?
Stejarul dintr-o ghindă-atât de mică?
Când eraţi mici, vă atingea bunica?
Ce poate să-i provoace unui tată frica?

Unde-i cişmeaua de la care curge lapte?
Cum se cuprind tablourile-n ramă?
Cum zboară un elicopter?
Cum iese un copil din mama?

De ce e dudul plin de dude negre?
De ce e corcoduşul plin de spini?
Cum se imprimă vocile pe bandă?
Rechinii pui sunt pui, sau tot rechini?

Când un avion în aer explodează,
Şi arde, ce se-ntâmplă cu pilotul?
De ce pe cer sunt stele numai noaptea?
De ce copiii vor să ştie totul?

poezie celebră de Doru Davidovici din Dezminţire la Mit (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dude

Printre frunze mari şi ude
Stau ascunse zeci de dude
Roşii, negre şi zemoase,
Ah, cât par de delicioase!

Stau pe vârfuri şi întind mâna
Poate pot să prind vreuna
S-o mănânc, să-i simt savoarea,
Să îmi regăsesc candoarea.

poezie de Octavian Cocoş (21 iunie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi parcă

În curtea casei de la ţară,
Sub pomul încărcat cu dude,
Domneşte pacea seculară,
Şi parcă liniştea se-aude...

Fantasme bântuie prin jur,
Trezind străvechi făpturi zălude,
Plutind în tainic clarobscur,
Şi parcă liniştea se-aude...

Pe glia binecuvântată,
De roua dimineţii crude,
Sunt paşi de mamă şi de tată,
Şi parcă liniştea se-aude...

Miros de iarbă şi de flori,
Inundă pajiştile nude,
Umplând văzduhul cu fiori,
Şi parcă liniştea se-aude...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostul iese singur în evidenţă.

aforism de Costel Zăgan din Caratele... prostiei (20 august 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe unde iese vorba, iese şi sufletul!

proverbe aromâne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, măcar c-un înger, micşorează depărtarea dintre noi!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi apocrife: crocodilul din mine iese la suprafaţă!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din abisul lui Dostoievski, se iese direct în cer!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (25 ianuarie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din urnă

Viitorul
iese
în
patru
labe

mititelul

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (26 mai 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba moartă

îi iese pe gură
cu picioarele înainte
o limbă moartă - câteva cuvinte
de neînţeles duc pe umeri
sicriul bătrânei

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu culege dude de pe crengile joase.

proverbe armeneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă întreb: Care e în fapt adevărata noastră natură, cea care iese la suprafaţă în momentele de deznădejde, sau cea care iese la suprafaţă în momentele de glorie?

aforism de Andrei Ş.L. Evelin (29 iunie 2018)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Striviţi între istoria comunistă şi cea capitalistă, românilor le iese untul din frigider sub formă de lapte praf!

Costel Zăgan în Retorica lui Dracula (11 noiembrie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

copilărie -
întrecerea de mâncat
dude căzute

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa-i o uşă: intră cine vrea şi iese cine nu mai poate.

aforism de Costel Zăgan din Definiţii eretice (31 ianuarie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul meu, de pildă, cine achită diferenţa dintre om şi animal? Dintre animal şi înger?

Costel Zăgan în Retorica lui Dracula (3 iunie 2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

vântul adiind
dude căzute din pom -
raţe sătule

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătută pe muchie de cuţit

Şi-aoleu muică ce treabă
steaua noastră-i tare slabă

De-a rămas colea pe cer
într-un colţ aşa stingher

Poate Doamne-ar trebui
să-i punem punctul pe i

Care I Doamne ne iartă
dacă steaua noastră-i moartă

După calcule făcute
o de minţi recunoscute

Şi de stânga şi de dreapta
uite-aşa ne joacă soarta

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (23 mai 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu de unde, Doamne...

Nu ştiu de unde, Doamne-atâtea toamne!
Nu ştii de unde-atâtea lacrimi mute?
De vrei să îmi răpeşti auzul, Doamne,
Cine va fi tăcerea să-mi asculte?

Scriu ode şi vând clipe de iubire,
Printre imagini cu apusuri nude,
Nu ştie nimeni câtă fericire,
Mi-a pus destinul în palmele ude.

Calm, orizontul s-a prelins în mine,
Îl simt aproape către dimineaţă,
Pierdută-n vama ce fura suspine,
Zorii m-aşteaptă, să îmi vândă viaţă.

Atunci de unde, Doamne-atâtea toamne?
Nu ştii de unde-aceste lacrimi mute?
De vrei să îmi răpeşti auzul, Doamne,
Cine va şti tăcerea să-ţi asculte?

poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!