Soarta multor oameni a atârnat de faptul dacă în casa părintească a fost sau nu o bibliotecă.

citat clasic din Edmondo De Amicis
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarta multor oameni a atârnat de faptul că în casa părinţilor lor a fost sau nu o bibliotecă.

citat celebru din Edmondo De Amicis
Adăugat de Mihai Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa fără cărţi e o casă fără demnitate.

citat clasic din Edmondo De Amicis
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia rămâne un mister: nu ştii dacă să ai încredere în chipul ei, sau în inima ei...

citat clasic din Edmondo De Amicis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătoriile ar trebui să ne înveţe cum să fim cât mai modeşti.

citat din Edmondo De Amicis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Misterul legat de femeie e adânc: nu ne rămâne decât să ne încredem în chipul ei şi în dorinţele noastre.

citat din Edmondo De Amicis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenia este precum căsătoriile: una din zece este din dragoste.

citat din Edmondo De Amicis
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Educaţia unui popor se judecă după ţinuta de pe stradă. Văzând grosolănia pe stradă, eşti sigur că o vei găsi şi în casă.

citat celebru din Edmondo De Amicis
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Educaţia unui popor se judecă după ţinuta de pe stradă. Văzând grosolănia pe stradă eşti sigur că o vei găsi şi în casă.

citat clasic din Edmondo De Amicis
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa părintească

Că e la sat sau la oraş,
Bunicul patriot pretinde:
Să fie stăpânită de urmaş...
Casa părintească nu se vinde!

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu bunicii am avut o relaţie foarte bună, ca orice copil normal. Eram o familie obişnuită şi nu am avut o copilărie cu conflicte sau cu mari probleme. Cu toate acestea, este dificil pentru mine să mă refer la casa părintească într-un mod emoţionant, cum fac majoritatea oamenilor care îşi amintesc de locul în care au copilărit. Propriu-zis, casa părintească nu a existat. Am stat cu chirie şi ne-am mutat de mai multe ori. Poate că multora li se pare un lucru neobişnuit pentru acele vremuri, când majoritatea familiilor erau legate de o casă, fie ea şi casa bătrânească, în care locuiau mai multe generaţii. Dar aşa a fost viaţa mea.

Klaus Iohannis în Pas cu pas, capitolul I (2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căsuţa părintească

M-am tot plimbat şi eu prin astă viaţă.
Locuri frumoase multe-am cunoscut.
Dar cea mai scumpă-e casa părintească,
Acolo unde mama m-a născut!

Într-o căsuţă mică de la ţară
Mi-am petrecut şi eu copilăria.
Unde ca oaspete, seară de seară
În cap de masă stătea sărăcia.

Ne înghesuiam cu toţii într-o odaie
Şi cei mai mari şi cei mai mititei.
Mâncam turtiţe coapte pe tigaie
Şi ascultam voioşi poveşti cu zmei.

Râdeam cu toţii şi ne părea bine,
Chiar dacă foarte multe ne-au lipsit.
Dar gândurile mereu ne-au fost senine
Şi adormeam alături, fericiţi.

Era căsuţa noastră foarte mică.
Pitită la o margine de sat.
Doar că acolo am fost fericită
Şi mă simţeam ca Zâna din palat.

Copilăria mea a fost ca o poveste.
Şi azi fiind matură, o visez.
Dar din păcate deacum nu mai este.
Însă în suflet, în veci am s-o păstrez!

Prin multe am trecut în astă viaţă
Şi locuri foarte multe-am cunoscut.
Dar cea mai frumoasă-e casa părintească,
Acolo unde mama m-a născut!

poezie de Natalia Mazilu Miron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilărie pierdută

Mi-e tot mai dor de casa părintescă,
de mama şi de tatăl meu,
căci am plecat, demult, în lumea largă,
având alăturea pe Dumnezeu...

Anii au trecut pe nu ştiu unde
şi mă trezesc privind în depărtare,
cu gândul către casa părintească,
de multe ori plângând lângă o floare...

O floare care seamănă cu alta
de prin grădina casei părinteşti,
unde mi-am petrecut copilăria
acolo, pe meleaguri olteneşti...

Dar, casa părintească stă să cadă,
sub ploaie, vânt şi vijelie
şi niciodată n-am să mai găsesc,
pierduta mea copilărie...

poezie de Titina Nica Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilărie pierdută

Mi-e tot mai dor de casa părintescă,
de mama şi de tatăl meu,
căci am plecat, demult, în lumea largă,
alăturea de mine având pe Dumnezeu...

Anii au trecut pe nu ştiu unde
şi mă trezesc privind în depărtare,
cu gândul către casa părintească,
de multe ori plângând lângă o floare...

O floare care seamănă cu alta
de prin grădina casei părinteşti,
unde mi-am petrecut copilăria
acolo, pe meleaguri olteneşti...

Dar, casa părintească stă să cadă,
sub ploaie, vânt şi vijelie
şi niciodată n-am să regăsesc,
pierduta mea copilărie...

poezie de Titina Nica Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul vetrei părinteşti

În Socolu de Câmpie, lângă Budunoi,
Era vechea vatră părintească,
Unde tatăl meu lucra cu boi
Făcând pământul să rodească.

În grădină-ncepe să-nflorească
Violaceu şi roşu covorul de trifoi,
În Socolu de Câmpie, lângă Budunoi,
Pe vechea vatră părintească.

Dar în aceste timpuri vechi şi noi,
Început-au să se prăpădească
Părinţii mei şi casa părintească,
Satu-ntreg şi păsări din zăvoi,

În Socolul de Câmpie, lângă Budunoi...

rondel de Ioan Friciu (2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu am avut din copilărie o antipatie de neînvins întotdeauna contra înstrăinării. Eram legat cu atâta duioşie şi dragoste de patria mea, de casa mea părintească, că îmi cădea întotdeauna greu să mă îndepărtez de ea chiar pentru scurtă vreme... Că această patrie, această casă părintească... mi-a devenit tot mai scumpă, se înţelege de la sine.

citat celebru din Ciprian Porumbescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul casei părinteşti

În Şesuri*, pe limanul Tazlăului Sărat,
Mai dăinuie timpului casa părintească;
Vântul nostalgiei, cu duioşie, presărat,
Iute, mă-ntoarnă, de ea să-mi amintească,

Peste bariere de timp, cu pasul scăpărat,
Unde copilăria avea să-mi înflorească,
În Şesuri, pe limanul Tazlăului Sărat,
Mai dăinuie timpului casa părintească;

Chiar dincolo de viaţa pământească,
Dorul meu se va-nfrupta înflăcărat
Cu-această hrană dulce sufletească
De care nu voi fi niciodată dezbărat,
În Şesuri, pe malul Tazlăului Sărat.

rondel de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Staţia de Recrutare a fost o poveste care a venit ca rezultat al multor treziri anxioase în timpul multor nopţi.

citat din A.E. van Vogt
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La casa părintească

Eu n-aş schimba
pentru nimic în lume
străzile vechi,
locurile cu parcuri şi lumini,
nopţile albe şi râurile fără nume
copacii cu umbră şi tăceri
cuvintele ce-n visuri s-au întâlnit
şi au rămas un dor nestins
iar ochii tăi cei verzi
ca firul ierbii
înfloreau mereu în primăveri
vântul îmi aduce întruna
tăcute şoapte
şi dulci mângâieri
sub cerul albastru
aici, în colţul meu de lume
şi acum îmi aduc aminte
de seara cu lună nouă
simt acelaşi dor în suflet
pe care inima îl ştie
la casa părintească, nimeni nu-i...
şi o lacrimă îmi umezeşte faţa.

poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stăpânirea noastră asupra forţelor naturii a dus la o creştere rapidă a populaţiei, şi la o acumulare vastă de bogăţie; dar aceste lucruri au adus cu ele atât de multe crime şi sărăcie, şi au favorizat creşterea multor sentimente murdare şi multor pasiuni înverşunate, care pot pune la îndoială serios, dacă starea mentală şi morală a populaţiei noastre nu a fost în medie redusă, şi dacă răul nu a surclasat binele.

citat din Alfred Russel Wallace
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată ce-au fost; a fost un om şi-o femeie, bărbat şi muiere, oameni de treabă, el bun şi ea cuminte, încât li se dusese vestea că trăiesc bine şi toţi se bucurau când treceau pe la casa lor. Niciodată el nu zicea ba când ea zicea da, dar nici ea nu ieşea din voile lui, şi de aceea era linişte la casa lor şi toate le ieşeau bine şi cu spor.

începutul de la Spaima zmeilor de Ioan Slavici
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!