* * *

Şi de-mpăratu' fi va furios,
În astă noapte a-mpărţelii,
În lanţuri, arunca-va toţi mesenii,
Din degete, de va voi pocni...

Bufonii lui vor mai împarte râsul,
Când în genunchii roşi de pizmuieli,
Vor ronţăi, flămânzi, doar oase,
În amintirea cinelor cu linguşeli?

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis rotund

motto:

"noi suntem visătorii de vise
rătăcind pe malul singurătăţii
aşezaţi lângă pârâuri secate
pierduţi de lume şi uitaţi de ea"
(Arthur O'Shaughnessy)

tu vii mereu să-mi amesteci culorile
pe pânza mare
imaculată

sunt spectatorul 1453
al propriei vieţi
3
4
7 D
şi ar trebui să ronţăi cuminte
popcorn
ca toţi ceilalţi imbecili

dar vii tu
te faci comodă
chiar pe retina mea
surâzi complice
refaci cadru cu cadru

mă faci să înnebunesc
să îmi desfac cravata
să-mi număr erecţiile infinite

vii şi râzi goală
pe frica mea
de eternitate

sunt spectatorul 1453

poezie de Adrian Păpăruz din manuscris (12 iulie 2010)
Adăugat de Adrian Păpăruz
Comentează! | Votează! | Copiază!

îmi plăceai mai mult goală
te strângeam de sâni
şi mâncam mere
după sanctificarea ta
toţi merii fac corcoduşe

gogyohka de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurul mod de a te apăra de linguşeli este să îi faci pe toţi să înţeleagă că nu te jignesc spunându-ţi adevărul. Dar când toţi îţi vor spune adevărul, nu te vor mai respecta.

citat clasic din Niccolo Machiavelli
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

reinventează-mă
şi ascunde-mă în tine,
până când ne vom sublima
flăcările

catren de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Falange cu ştaif

E naşpa să nu ai aripi!
Toţi au..
Unii au şi de rezervă cu oase cromate
cu deschidere patru D
eu am tot cinci degete
din generaţia omului...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

tu laşi urme de vis pe fereastra
dinspre apocalipsă
nu ştii ora când vei redeveni sămânţă
dar poţi sculpta din memorii
inima care o va-nflori

gogyohka de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Midnight

E noapte, negrul misterios
Se-aşterne, iar lumina lunii
Cade peste crengi furios
Şi vântul suflă-anevoios

Doar paşii ei sunt urma vieţii
În noaptea asta mult prea derutantă
De la misterele multiple ale ceţii,
Şi de la bufniţele ce tot zboară.

E miezul nopţii, da e ora asta
Când noaptea e mai noapte ca orice
Doar luna plină, parcă ne-nconjoară
Ca mama cea mai iubitoare.

poezie de Vasile Gribincea
Adăugat de Vasile Gribincea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vechime

Vreţi vârsta vinului ce-alintă?
N-o ştiu. Dar afle toţi mesenii
Că-i de pe vremi, când podgorenii
Nu se-nvăţaseră să... mintă.

epigramă de Marţial din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

mai întâi o singură zi
o singură noapte
fără niciun cuvânt
fără nicio literă
nimeni să nu spună ceva
pe întreaga planetă
liniştea să ţipe doar
înlăuntrul fiecăruia
de mâini să ne strângem
de suflete să ne ţinem
ochi în ochi să învăţam să ne tolerăm
crezurile dorinţele iubirile
mai apoi să facem asta o săptămână
o lună
un an
până vom fi iarăşi ce-am fost
OAMENI
chiar şi mai mult decât atât

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

mai întâi o singură zi
o singură noapte
fără niciun cuvânt
fără nicio literă
nimeni să nu spună ceva
pe întreaga planetă
liniştea să ţipe doar
înlăuntrul fiecăruia
de mâini să ne strângem
de suflete să ne ţinem
ochi în ochi să învăţam să ne tolerăm
crezurile dorinţele iubirile
mai apoi să facem asta o săptămână
o lună
un an
până vom fi iarăşi ce-am fost
OAMENI

chiar şi mai mult decât atât...

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalmul 353 (după numărul unei celule din închisoare)

Doamne,
Cei care vor din cer să te răstoarne
Ne-au rupt din oase şi ne-au smuls din carne
Ne-au pus obloane grele la fereastră
Să nu vedem zidirea Ta măiastră.

Flămânzi şi goi ne-au aruncat în hrube
Încovoiaţi de boală, roşi de bube
Şi zilnic scurmă în acest gunoi
Să vadă, câţi au mai rămas din noi.

Dar noi, din fund de iad şi de pe brânci
Ne aplecăm pe tainele adânci
Cu sufletul călcăm pe legi şi fire
Şi ne-mbătăm c-un strop de nemurire.

Iar când groparii vin în ţintirim
Noi din morminte le strigăm: "- Trăim"
Fiindcă aici nu ne hrănim cu pâine,
Ci cu nădejdea zilelor de mâine.

Şi-asupra lor apasă un blestem:
Ne au în mână şi, tot ei, de noi se tem.
Să tremure! Că noi, cei din morminte,
Vom trece peste ei! Vom merge înainte!

poezie celebră de Petre Strihan
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râzi mereu, râzi, fă pe nebunul, nu fi niciodată supărat. Râzi chiar şi când simţi că lumea se prăbuşeşte peste tine, continuă să râzi. Sunt persoane care trăiesc parcă numai ca să-ţi vadă râsul, iar alţii vor roşi când vor pricepe că nu au reuşit să ţi-l omoare.

citat din Roberto Benigni
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

îmi lipseşti precum
o potecă
prin jungla sufletului

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ne jucăm de-a iubirea
pe căţărate...
tu pe un înger,
eu pe o moarte...

catren de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

inventează ceva rotund şi albastru...
ceva în care să-mi învelesc sentimentele
în nopţile reci când în sufletul
tău e atâta zăpadă

catren de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi toţi acei care dormiţi în noaptea asta

Voi toţi acei care dormiţi în noaptea asta
De fiinţele pe care le iubiţi departe,
Fără un braţ alături la stânga sau la dreapta,
Doar de pustiu deasupra având parte –

Să ştiţi că nu sunteţi singuri pe pământ,
Lumea-întreagă cu voi lacrimi împarte,
Câţiva pentru o noapte, două, alţii pentru
Toţi anii pe care-i mai au până la moarte

poezie de Vikram Seth, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degete la vama

Foaie verde si arama,
Petiol de par de coama,
Auzi ca venira, mama,
Zece degete la vama,

Geniale, pure, frante,
Au venit aici sa cante,
Le-au taiat la tiranie
Si acum tremura si-nvie.

Zece degete nauce,
Nici n-au unde-a se mai duce,
Parac-ar sta sa se usuce
Dupa-nfrangerea in cruce.

Zece degete se-aduna
Sa se faca iara mana,
Numai clapele ingana,
Si schelete din tarana.

poezie celebră de Adrian Păunescu din Rezervatia de zimbri
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

dimineaţa o rugă îmi curge din palme
spre cer noaptea toţi murim
eu mai abitir puţin uimit
eclozez din vise din nou fără tine
îmi tatuez în pupile privirea ta
ce culoare au ochii tăi?
uitarea e din catifea neagră
sângele meu circulă pe contrasensul fericirii
singurătatea mă descompune în amintiri puzzle
recompune-mă

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

tipul din mine a uitat să respire...
resuscitează-l, te rog,
cu un sărut...
chiar şi second lips

catren de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

tu vii să-mi amesteci
culorile minţii
pe pânza mea albă...
peste linişte

catren de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!