În rai pe-un deal

Limba Română-i satul meu natal

monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele (2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Satul îngerilor: satul natal al poeţilor de pretutindeni.

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (24 martie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acasă, adică în cer: în satul meu natal!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (iunie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Satul meu natal este centrul lumii mele interioare.

aforism de Costel Zăgan din Definiţii eretice (30 octombrie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am ajuns cel mai bun din lume, dar sunt optimist: în satul meu natal nu mă cunoaşte nimeni!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (20 februarie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Satul natal al lui Dio se află la o aruncătură de băţ ciobănesc de rai: taman în mijlocul iadului contemporan.

Costel Zăgan în Deşertul de catifea, Satul natal ca intrigă a subiectului (2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celestul anonim

Tatăl, nor necunoscut.
Satul lui natal e-n nori?
Cred că-n stele s-a născut
Al zăpezii fiu din flori.

epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (20 ianuarie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parcă au trecut trei veşnicii, nu trei zile, de când Dio, îmbrăcat ca de sărbătoare, a făcut primul pas într-o şcoală. Şcoala din satul natal: locul pe unde îngerii vin pe pământ!

Costel Zăgan în Deşertul de catifea (2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia:eternitatea poeţilor

Fără
să
anunţe
guvernul

Poezia
Emilyei Dickinson
s-a
înfrăţit

Cu
poezia
din
satul
meu
natal

Eu
trezesc
mugurii copilăriei
c-un
distih

Iar
Ea
îmi
şopteşte
nişte raze

Şi?

şi
soarele
răsare

În pagina mea

Hai
să-ncercăm

Tăcerea
ar
putea fi
singura
limbă
universală

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (13 mai 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incompatibilitate mondială

Satul meu natal e poezia
ea mă naşte zău din mers
sufleca-ţi-aş moarte iia
să te-mpiedic hai c-un vers

Mă vei naşte iar din mers
Dumnezeu este Cuvântul
cu care moartea mi-am şters
ai grijă că-ţi vine rândul

Dumnezeu este Cuvântul
sufleca-ţi-aş moarte iia
să-ţi zăresc un pic mormântul
din satul meu poezia

O tăcerea-i doar un vers
unde Dumnezeu n-a mers

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (15 martie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lângă fericire

Dragă Kitty azi sunt aproape fericită
Eşafodu-i gol Toţi călăii au fost trimişi
acasă în şomaj tehnic Vor primi aceeaşi
leafă Însă nu vor mai ucide pe nimeni
Se pot orienta spre alte meserii Profesori
doctori sau ţărani Îl tentează primele Dar
aşteaptă o ofertă şi din satul lor natal
Fantomele de la cimitir au închinat toate
steagul

poezie de Costel Zăgan din Contrajurnalul Annei Frank (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sat natal

În suflet pe-un deal

monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele (7 decembrie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plecând să învăţ, am părăsit satul pentru totdeauna. Satul însă nu m-a părăsit niciodată.

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (18 iunie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Satul meu

Convoaiele de cară, nici nu mai trec pe deal,
Vâlcenii ce duc mere le cară-n limuzine
La pieţele Craiovei prin satul meu natal,
Din care nu mai pleacă azi oameni spre uzine.

Din satul meu natal toţi tinerii plecară.
Poeţii săi cei mulţi s-au risipit ca norii;
La lilieci, pe rând şi cei bătrâni se cară,
Doar cerul e acelaşi... şi stelele şi sorii!

Spre sat, destul de des, îmi trimit gândul-
Acolo, copilăria mi-a rămas!
Şi am s-o caut, până-mi vine rândul
Să plec în moarte, din ultimul popas!

Şi-acela eu aş vrea să fie- satul -
În care am văzut lumina zilei,
În luna lui Gustar, când treieratul
Era în toi. Amin! Pun punct idilei.

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Satul din cer

Trăiesc
în
satul
cu
cele
mai
frumoase
fete
din
lume

Dovada

Primarul
umblă
cu
pistolul
la
brâu

Popa
cu
puşca
pe
umăr

Iar
copiii
în
loc
de
porumbei

Cresc
îngeri

poezie de Costel Zăgan din Interludiu (1 august 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

SIMFONIA CIOFULUI...

Nu vreau cedrii din Liban,
Nici să mă scald în Nil,
Vreau răchiţi în satul meu natal,
Să mă simt din nou copil.

Am ascultat la Ciofu simfonia,
Din ape limpezi curgătoare,
Cântând prin unde veşnicia,
Trimisă prin susur de izvoare.

Oare de ce de multe ori,
Mă cuprinde dor de casă,
De fânaţele cu flori,
Şi grădini cu iarba grasă?

Drumule să mă asculţi,
Revin în satul meu natal
Încălţat şi nu desculţ,
Cu două cârje de metal.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plângând

Am revenit în satul meu natal plângând,
Unde mai am o palmă de pământ
Şi o căsuţă părintească nevândută,
Cu grădina plină de iarbă nepăscută...
Acolo m-am născut în urmă cu mulţi ani,
Părinţii mei, Dumnezeieşti ţărani...
Am ajuns acolo mai de dimineaţă,
Pe vecinii noştri nu i-am mai prins în viaţă,
Glasul părintesc nu-l mai ascult,
Sărmanii de ei, nu mai sunt de mult.
De aceea astăzi, sufletul mă doare,
Nu are cine să-mi pună întrebare,
Părinţii nu mai sunt, acum îi port în gând,
În satul meu natal, mă întorc plângând.

poezie de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Satul meu povestea mea

Satul meu ca o grădină

ba e preş gură de rai

şi nu ştii cât o să ţină

puntea între fugi şi stai

Ba e preş gura de rai

cerul pare de mătase

oamenii ba câini ba cai

au zile şi stele-n oase

Cerul pare de mătase

şi nu ştii cât o să ţină

amintirea ce-ţi rămase

satul meu ca o grădină

Cât e preş gura de rai

ce frumos e însă vai

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (17 mai 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apollinaire se plimbă prin satul meu natal

Nimicul
nu-i
totuşi
un
răspuns

La
atâtea
întrebări
nerostite
ale
tăcerii

Doamne
şi eu
tac
în
numele
tăcerii

Şi
nu
m-aud
decât
pe
mine

Apollinaire
se
scoală din morţi

Şi
vorbeşte
iată
prin
gura lui
Allen Ginsberg

Vorbeşte
cu
haikuuri oceanice
cu
demente taxiuri
urlătoare în albastru
cu
statuile de culoare
ale lui
Buddha

O muzică profundă
wagneriană
izbeşte
cele
două războaie mondiale
de
calea lactee

Făcându-le
praf şi pulbere
şi
steluţe
pentru
adormit
poeţii somnambuli
ai mileniului III

Merg şi eu

Pe
străzile
din
satul meu
natal

În fracul
alb-negru
al
poeziei
franco-americane

Improvizând
tăceri globale

Deasupra
mult deasupra
viitorului omenirii

Mă uit
prin
geamul cerului

Poate
zăresc
vioara lui Bacovia

Ori
Anemonele
lui
Ştefan Luchian

Tzara
îşi
duce
pistolul
la tâmplă
ca pe-o
mitralieră
a unui
greier sinucigaş

STOP

Nu cânta

Nu scrie

NU EXISTA

Ultimul mesaj
pe-o
pereche de chiloţi
de
lavandă poliedrică

"Pe-aici
se
ajunge-n
America!"

Nu ocoliţi
raiul
e înainte
dar
cu
totul
în
alt
sens

M-am întors
şi-am
plâns

Copacii din Paris
brusc
înfloresc
pe
strada mea

Ce
primăvară
new-yorcheză
domnilor
la
mine-n odaie

poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (2 mai 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

limba română

Limba Română e o poveste: fantastică pentru unii, imposibilă pentru alţii!

definiţie aforistică de Costel Zăgan din Definiţii eretice (12 februarie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Satul natal

Fuioarele de fum, la ceasul înserării.

poezie de Letiţia Iubu din Inscripţii pe un bob de grâu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!