Flux de gânduri şi senzaţii

Flux de gânduri şi senzaţii
curge-agale-n zori de graţii...
Nu am praf pe anii mei,
ca să-i suflu-n vânt departe,
ani trăiţi cu greu, nu grei,
roşul din venele copate
să îl distilez aparte.
Potirul gri eu am schimbat
pe-o viaţă de mătase
şi vechiul timp eu am ornat
cu colţuri de cer, albastre.
Nu e praf sub paşii mei
ce conduc la soare-n plânsuri,
este corul de amanţi
simţit în doruri şi versuri.
Nu am praf pe gura-mi fragă
ci izvor ce mă adapă,
e răsăritul venit să culeagă
lumina din stele, strălucirea din apă.
Din norii albi rarefiaţi
alung pe cei gri blestemaţi,
ascult notele viorii,
mă-mbrac în raza uitării.
Flux de gânduri şi senzaţii
curge-agale-n zori de graţii...

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu necuvântătorul

eu şi marea mea de cuvinte
mă spăl cu cuvinte, respir cuvinte, mănânc şi visez cuvinte
mă-îmbrac în cuvinte şi de adio mă ofer ofrandă
cuvânt pe cerul gurii

din aer strâng lumini şi praf de stele
respir praf de stele, mănânc praf de stele,
mă spăl cu praf de stele
şi moartea mă preface-n praf de stele

în mâna dreaptă am cuvântul ce va naşte iar cuvinte
în mâna stângă-am strâns un pumn de praf de stele
lumină scriu cu praf de stele
şi nu ştiu de cuvintele sunt ale mele

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un nor din praf de stele

Doamne stiu că ţi -am greşit
Fă-mă stea în noaptea grea
Mă las purtata-n voia ta
Norii grei asupra mea au năvălit

Fără tine sufletul mi-e ne-mplinit
Un nor din praf de stele
Un uragan ce s-a pornit
Ploaia să mă topească-n ele
Iertare-mi cer necontenit

Greşeală c-am iubit neîncetat
Visul pe care mi l-ai dat curat
Pământul soarele si vântul turbat
Greşeala mea-i de neiertat

Ridica-mă tu cu putere
La norii ce s-au supărat
Să îi împrăştii cu iubire
Să fiu acum mai cumpătat

Să întâlnesc soarele când doarme
Luna noaptea când îl îngrijeşte
Luceafărul luminând cu arome
Până -n zori când ne încălzeşte

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am pus

praf de stele într-un plic
o să-l savurez târziu
în noaptea noastră
de iubit la infinit
o să fim fierbinţi
şi o să ne dăm cu praf
să sclipim în întuneric

mi-am pus praf de stele
în ochi să vezi că strălucesc
când te arunci în braţele mele
o să fiu luceafărul coborât
pentru tandra îmbrăţişare

mi-am pus praf de stele pisat
în gura care visează săruturi
când limba se plimbă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecem desculţi...

Când se desparte
lumina de umbră
unduiri confuze
în paşi de dans
un joc ameţitor de cuvinte
ascunde un zâmbet
în raza dimineţii
se desprinde parfumul
florilor în vânt
dintr-un cântec
venit de departe
în oglinda lumii
privim răsăritul
şi norii pictează
colţul de cer
suntem o candelă aprinsă
în acorduri de viaţă
trecem desculţi
prin primăveri fară număr...
în suflet simţim cum stelele ard
şi scriem o lume de versuri.

poezie de Maria Ciobotariu (5 iulie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet drag

Noaptea eu am adunat
Praful din stele colorat
Eu ti-l dau de dimineaţă
Să îţi lumineze o viaţă

Sufletul cu tine mi-ai luat
Când de la mine ai plecat
Stai tristi singur in pustiu
De tine vreau eu ca sa stiu

Găsesti la tine-n buzunar
Praf de stele albastru clar
De spargi un bob de praf
Ajungi un cântec de taraf

Esti singur într-un pustiu
Aruncă praf de stele-n rău
Gândul te aduce în prag
Condus de sufletul cel drag

Îmbracă-mi sufletul in stele
Să pot să zbor si eu cu ele
Împrastie praful acum de zor
Caută lumina până nu mor

Zboară praf de stele colorat
Semn că sufletul ai eliberat
Simt imbrătisare si un sărut
Iubesc mai mult ca l-am ceput

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

sentimente mângâiate de ciorapul de mătase,
dantele căzute din stele, în focul dorinţelor,
mâna pusă pe buzele rujate, mii de graţii,
surâd privirilor prinse în balul naivilor,
luminile sărbătoresc secrete fierbinţi, nefericiţii.

~Gânduri de-a tumba~

citat din Maria Dumitrache DMP
Adăugat de portbaleriniicuaripi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Praf

Zile din praf
Le ducem in spate
Aripi de seraf
Ne-abat de pacate.

O noua bataie
De-aripi de seraf,
Ne umple de zoaie,
Ne-neaca in praf.

Va veni candva
Si vantul va sta
Frumosul perdaf
Din aripi de seraf
Va fi plin de praf.

poezie de Andrei Ghita (20 iulie 2007)
Adăugat de Andrei Ghita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un vis

pe cer plâng stele înnodate
de gânduri, păcate, de toate
valuri agaţă coliere de alge
de paşii rătăciţi pe un ţărm
pe valuri o plută pluteşte uitată
în larg, o stâncă
cu pleoapele udate de gânduri
aştern vise în noaptea înstelată
printre norii din suflet
de o viaţă mă răsucesc între ani
suspendat în gol
întind aripi să zbor
cad tăcut în mare, în zori

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele se nasc din praf si se descompun în praf de stele.

citat din David Boia (26 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi poeţii aruncă praf în ochii altora. Numai că praf de stele!

aforism de Gabriel Petru Băeţan din Estetica decadenţei
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem făcuţi din praf de stele, dar asta nu înseamnă că trebuie să facem totul praf.

Mihail Mataringa
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mie îmi plăcea să-i văd sufletul înflorind. Ca mugurii de dor, proaspeţi, însetaţi de fiorul vieţii, ca raza de senin pe-o cunună de albastru văzduh. Îmi plăcea să adorm cu gândul iubirii şi noaptea când e mai blândă lumina viselor, petale din Rai şi praf de stele aveam să-i prind în părul bălai. Îi râdea inima mică, la margine de gând, cu regăsire şi freamăt încropit sub tăcerea asfinţitului.

Andreea Palasescu (24 septembrie 2018)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catren din praf de stele

Se scutură galaxiile în petale
Clipind eternitate, pe genele tale.
Şi-n oricare vieţi a mele
Esti sărutul cu praf de stele

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Praf de stele

De sus, de pe un mănunchi de stele,
Ce strălucesc în miez de noapte,
Zăresc o lucitoare stea,
Cu raza ei, ce îmi zâmbea...
Să fie oare mama mea?!

Mă întrebam în gândul meu,
Cu inima zdrobită de durere,
Să fie oare ochii mamei mele,
Ce mă privesc duios şi cu căldură,
Ferindu-mă de lumea rea, duşmani şi ură?

Şi stând îngândurată pe prispa casei,
Priveam îndurerată către cer...
Sunt multe stele care pier
Şi oameni dragi, ce ne privesc de sus,
Ca vremea bună ce-a apus...
De ne privesc cu drag, din cer, de sus.

Atunci steaua lumina mai tare
Şi umbra ei mă urmărea tăcut;
Îngenunchind în faţa ei, să-mi cer iertare,
Dar dispăru în depărtare,
S-a dus pe boltă, lângă Carul Mare.

În fiecare noapte luminează neîncetat
Şi parcă ar vrea ceva să-mi spună...
Că viaţa-i praf de stele, sufletul furtună;
Pe acest Pământ suntem precum o lună,
Iar zilele noastre, toate un mister,
Ce-n zori, la fel ca steaua... pier!

poezie de Livia Mătuşa din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vârtej crepuscular de senzaţii

Amestecându-şi esenţa
cu eternul parfum al frunzei de mentă,
spuma de căpşuni la orizont se topeşte
salvând aparenţa,
lumea reală devine absentă,
zborul sufletului cinsteşte.
E dulceaţa ultimelor raze de soare,
spirale de foc printre verzile covoare persane,
vaporoase perdele transformate-n mătăsuri,
stropite ici colo cu fulgi de aur din versuri.
Pulpa suculentă de pepene galben cu aromă consistentă
ne transportă în lumea ideală aparentă,
căpşuni apetisante pe buzele-ţi roşii
deschid porţile seducţiei făcându-ne intrare
în edenul strălucirilor crepusculare.
Corpuri bronzate scăldate în mare
şi-apoi, de cealaltă parte a vieţii,
trecători grăbiţi, ciudaţi şi timizi
într-o aparentă pace,
căci mai mult sau mai puţin,
e o simplă carapace.
Vârtej crepuscular de senzaţii...
fiori devorând pielea
şi-un răcoros tremur al inimii îmbracă
părţile cele mai vii ale oraşului, în graţii...
ne simţim din nou în aceeaşi barcă.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub pleoapa universului

mi-am rupt versul din suflet îl fac lumii cadou
am presarat pe el praf de aur şi mărgăritare
lumini de la stele le strâng într-un magic halou
pornesc cu visul prin lume plină de îmbărbătare.

brodez stele albastre cu maci şi cu spice
noaptea fermecată plouă cu inspiraţii
răpesc un vis astral luna îmi e complice
când pătrund în universul versului cu graţii.

sun pleoapa universului îmi fac culcuş
îmi închipui fericită că-s copila lunii
ca pot dansa samba pe strune de arcuş
în nopţile când nu colindă nebunii.

departe sunt de geruri de al iernii frecuş
vara mă leagă de lume cu virtuale funii.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renaştere spirituală (sonet)

RENAŞTERE SPIRITUALĂ
(sonet dorului )

Când rătăceşte doru-n pribegie,
Petale de gânduri pe lacrimi se scurg,
Iar speranţa se ascunde în amurg,
Cu iubirea pe vis de nostalgie.

Din suflet răstignit, arzând ca pe rug,
Rămâne în amprentă pe hârtie,
Mărturii cu a iubirii sclavie,
Ce-n potirul heruvimilor se scurg.

Dar spiritul vieţii renaşte în zori
Pe cerul privirii încărunţite,
Să încălzească ai dragostei fiori.

Din gânduri de aşteptări umbrite
Se scurge rouă pe-nmiresmate flori,
Când plânge inima de doruri sfinte.

Maria Filipoiu

sonet de Maria Filipoiu (10 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să înţelegem că fără o politică pe termen lung, care să scuture de praf programele de învăţământ, să scuture de praf manualele şcolare, să scuture de praf scenariul de bază educator-educat, nu rezolvăm problemele.

citat din Solomon Marcus
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aluzii la iluzii...

Un "poet" al unei "bombonice",
De pizmă luat pe înserat,
Şi chinuit de lirice varice,
S-a pus şi el pe criticat...

Când noaptea tocmai curgea lin,
În ea pierdut şi-n al lui chin,
Din sufletu-i stropi de suspin
Varsă în stihuri şi venin...

Eu nu sunt critic, nici poet;
Ci doar un fir din praf în vânt,
"Mai am un dor" (şi un regret):
Să-mi aflu-n versuri locul pe pământ...

Atâta pot să cânt şi să versific
Dar nu voi face gestul ruşinos
Să fiu versificatorul-critic
Pe alţii zilnic duşmănos...

Cum noaptea se strecoară-n stele,
Şi versu-mi se va măcina la fel;
Sunt praf de stele între ele,
Dar tu, amice, vei lipsi din el...

poezie de Emilian Lican
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Din colb de praf si rouă
Din rădăcină din pământ
La răsărit de lună nouă
Se naşte îngerul cel blând

Lumini si umbre din copaci
Se împletesc ca mâinile
Sunt sufletele unor vraci
Să vindece noaptea rănile

Venit este din lumi paralele
Noroc tu ai dacă-l găsesti
E botezat cu praf din stele
Sortit ti-e toata viaţa sa-l iubeşti

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!