Ştefan cel Mare: Însă de rănile ei, Ţara Moldovei poate pieri.

replică celebră din povestirea Viaţa lui Ştefan cel Mare de Mihail Sadoveanu (23 mai 1934)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihail Sadoveanu este "Ştefan cel Mare al literaturii româneşti".

citat celebru din Geo Bogza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În secolul al XVIII-lea, iluministul cărturar Dimitrie Cantemir a făurit o bijuterie literară: "Descrierea Moldovei". După aceea Eminescu, Creangă, Sadoveanu s-au preocupat de... scrierea Moldovei.

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se povesteşte şoptit, la şezători ori clăci, în preajma acestei mari curţi boiereşti, că boierul cel bătrân, bunicul acestuia, ar fi hotărât cucoanei Smaranda, domniţa de-atunci, să-i facă numaidecât un fecior. Acea Smaranda născuse la şir trei fete, care de care mai frumoasă; însă Mavrocosti cel bătrân nici nu voia să se uite la ele. Lui îi trebuia un flăcău. Aşa că domniţa Smaranda, fiind însărcinată de-al patrulea şi temându-se să n'o lepede prinţul dac'a naşte iar fată, s'a sfătuit cu ţigăncile ei dela iatac şi, când a fost ceasul şi noaptea aceia, i-au adus în scutece un prunc din ţigănie. Mare bucurie la curte! Acel fecior care a crescut frumos şi a fost mare boier cu fală ca nimeni altul în ţara Moldovei, a fost tatăl cuconului Lupuşor, stăpânul de-acum.

Mihail Sadoveanu în Nopţile de Sânziene
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ştii dumneata, dragă Ancuţa, că acest mazâl de la Bălăbăneşti, care se uita acum linistit la noi şi grăieşte aşezat, a fost un om cum nu erau mulţi în ţara Moldovei. Voinic şi frumos – şi rău. Bătea drumurile, căutându-şi dragostele; se suia la mănăstiri şi cobora la podgorii. Si pentru o muiere care-i era dragă, îşi punea totdeauna viaţa. Aşa om a fost, ş-a avut ibovnice cătră toate zările. S-adulmeca pe drumuri făra hodină si fără astâmpăr...

Mihail Sadoveanu în Hanul Ancuţei - Fântâna dintre plopi (1928)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

(...) nu vreau să dovedesc că trăim într-un veac de aur. Rănile de care suferim dor prea mult şi nu le putem ascunde cu mătasa cuvintelor. Vreau să spun că nimeni nu ridică glasul pentru puţinul bine ce se face şi există în ţara noastră.
"Se ştie" că norodul sărmanei Românii trăieşte în bordeie [...]Alcoolismul la noi ar fi un flagel înspăimântător.
A! Dar sărăcia, dar lenea, dar nepăsarea!

Mihail Sadoveanu în Răni sub mătasa cuvintelor - "Cercurile culturale" (1911)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Una dintre plăcerile românilor e să vorbească de rău ţara şi despre poporul lor. Se zice că asta ar fi ceva caracteristic rasei latine. Se poate. În acest caz, obârşia noastră romană se dovedeşte cu prisosinţă.

Mihail Sadoveanu în Răni sub mătasa cuvintelor - "Cercurile culturale" (1911)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zeul verii era în cea mai mare splendoare şi putere; aşa de copleşitor, încât, la amiază, plantele şi animalele păreau fulgerate; nu erau însă decât pline de un prisos de energie.

Mihail Sadoveanu în Nopţile de Sânziene
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara nu se serveşte cu declaraţii de dragoste, ci cu muncă cinstită şi, la nevoie, cu jertfe.

citat celebru din Mihail Sadoveanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara nu se serveşte cu declaraţii de dragoste, ci numai cu muncă cinstită şi, la nevoie, cu jerfă.

Mihail Sadoveanu în M-am dus să văd numai cu duhul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vremea când se formau ca mărgăritarele în sufletul lui neasemuitele poezii, a cunoscut pe Creangă. Deodată s-au legat buni prieteni. Amândoi au petrecut multe nopţi în colţurile retrase ale vechii cetăţi ale Moldovei.
Aici, pe băncile de brad, în amurguri dulci stăteau amândoi la sfat.

Mihail Sadoveanu în Doi mari prieteni: Eminescu şi Creangă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vlad Ţepeş: are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod român, pe Ştefan cel Mare. Cu armele! Are meritul că l-a şi bătut. Şi are mai ales meritul că a coborât morala absolută prin ţepele puse în cur la nivel absolut. Dormeai cu punga de aur la cap şi ţi-era frică să n-o furi tu de la tine.

citat clasic din Petre Ţuţea (1993)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recepţia

Motto: Plahotniuc a sponsorizat recepţia ambasadei României cu ocazia Zilei Naţionale

Pân-şi ambasada Ţării mele
S-a-nfruptat cu cenţi de la bastard
Înţeleg - o mână să mai spele
Însă cum să speli un miliard?!!

Chiar să n-aibă Ţara vin şi pâine
Să le pună-n masă la recepţii
Un şoric din pestă ei porcină
Nu mai zic de sarea din concepţii

Nu mai zic nimic de Centenarul
Ce-a ajuns prilej de sacrilegiu
-Să-l sponsorizeze ordinarul
Şi hapsânul nostru hoţ în lege

Nu mai zic nimic că România
Are-n teritoriu ambasadă
Ţara cu popor în begenie
Ţara cu elită-n ambuscadă..

Ţara Decebal şi Burebista
Ţara Ştefan Vodă-Brâncoveanu
Ţara din băltoaca pesedistă
Cu dăncilă-dragnea-tăriceanu

Ţara cu Carpatul şi cu Mare
Ţara mea cu codri şi câmpie
Ai ajuns ca sponsorul cutare
Să achite Ziua României?!!

Să nutresc cumva şi eu speranţă
C-oi ajunge ziua fericită
Să trăiesc în supla ambianţă
Zisă-Românie Întregită?!!

poezie de Iurie Osoianu (1 decembrie 2018)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recepţia

Motto: Plahotniuc a sponsorizat recepţia ambasadei României cu ocazia Zilei Naţionale

Pân-şi ambasada Ţării mele
S-a-nfruptat cu cenţi de la bastard
Înţeleg - o mână să mai spele
Însă cum să speli un miliard?!!

Chiar să n-aibă Ţara vin şi pâine
Să le pună-n masă la recepţii
Un şoric din pestă ei porcină
Nu mai zic de sarea din concepţii

Nu mai zic nimic de Centenarul
Ce-a ajuns prilej de sacrilegiu
-Să-l sponsorizeze ordinarul
Şi hapsânul nostru hoţ în lege

Nu mai zic nimic că România
Are-n teritoriu ambasadă
Ţara cu popor în bejenie
Ţara cu elită-n ambuscadă...

Ţara Decebal şi Burebista
Ţara Ştefan Vodă-Brâncoveanu
Ţara din băltoaca pesedistă
Cu dăncilă-dragnea-tăriceanu

Ţara cu Carpatul şi cu Mare
Ţara mea cu codri şi câmpie
Ai ajuns ca sponsorul cutare
Să achite Ziua României?!!

Să nutresc cumva şi eu speranţă
C-oi ajunge ziua fericită
Să trăiesc în supla ambianţă
Zisă - Românie Întregită?!!

poezie de Iurie Osoianu (1 decembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba vie nu poate fi stăvilită.

citat celebru din Mihail Sadoveanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi "flăcăul" cu care vorbeam era numai de-o şchioapă, deşi intrase în a opta primăvară a vieţii lui, năcazul lui era adânc şi serios; zâmbetul meu pieri pe dată. - Şi v-au murit multe, bre Niculăeş? - Multe... răspunse el grav, rezemându-se înaintea mea în băţ, ca ciobanii.

Mihail Sadoveanu în Un om necăjit
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştefan, Ştefan, Domn cel Mare

La Putna, mă căznesc avan,
Bătând mătănii cu temei,
Căci vreau să fiu precum Ştefan...
Când este vorba de femei.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Închinare

Ştefan, al Moldovei soare,
Ştefan, glie roditoare,
Sol din cer, sabie dreaptă,
Ştefan, minte înţeleaptă,
Spaima ghearelor păgâne
Ce se cred pe tot stăpâne;

La hotar, ne-ntârziat
Un castel ai ridicat
Cu creneluri argintate,
Turnuri bine ferecate
Şi străjeri neînfricaţi
În războaie încercaţi.

Inimă nespus de mare,
În dreptate-ncrezătoare,
Dumnezeu nouă te-a dat
Să-i fii păcii împărat;
Bob de rouă din colindă
A strămoşilor oglindă,

O comoară s-a păstrat
Datina la noi în sat,
C-ai oprit în piept stihii
Şi smintitele urgii.
Ocrotit de Domnul Sfânt
Ai fost fulger pe pământ.

După fiece izbândă
--A duşmanului osândă--
Mila păcii ai sporit
Şi altare ai clădit.
Ai adus din ceruri aur,
Din al tronului tezaur,

La întoarceri din război
Când aveai victorii noi,
Făurind catapeteasmă
Cu a raiului mireasmă.
Ştefan cu credinţă tare,
Vrăşmaşului înfricare,

Curmător de spini în floare,
Creştinilor apărare,
În a vieţii încercare
Primeşte a mea-nchinare
Sufletului alinare,
Sfinte Ştefane cel Mare!

poezie de Gabriela Genţiana Groza din Irundel şi Irundica (2008)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muma lui Ştefan cel Mare

Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel,
Unde cură-n poale un râu mititel,
Plânge şi suspină tânăra domniţă,
Dulce şi suavă ca o garofiţă;
Căci în bătălie soţul ei dorit
A plecat cu oastea şi n-a mai venit.
Ochii săi albaştri ard în lăcrimele
Cum lucesc în rouă două viorele;
Buclele-i de aur cad pe albu-i sân,
Rozele şi crinii pe faţă-i se-ngân.
Însă doamna soacră lângă ea veghează
Şi cu dulci cuvinte o îmbărbătează.

Un orologiu sună noaptea jumătate.
În castel în poartă oare cine bate?
- "Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit;
Eu, şi de la oaste mă întorc rănit.
Soarta noastră fuse crudă astă dată:
Mica mea oştire fuge sfărămată.
Dar deschideţi poarta... Turcii mă-nconjor...
Vântul suflă rece... Rănile mă dor!"
Tânăra domniţă la fereastră sare.
- "Ce faci tu, copilă?" zice doamna mare.
Apoi ea la poartă atunci a ieşit
Şi-n tăcerea nopţii astfel i-a vorbit:
- "Ce spui, tu, străine? Ştefan e departe;
Braţul său prin taberi mii de morţi împarte.
Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu;
De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu!
Însă dacă cerul, vrând să-ngreuieze
Anii vieţii mele şi să mă-ntristeze,
Nobilul tău suflet astfel l-a schimbat;
Dacă tu eşti Ştefan cu adevărat,
Apoi tu aice fără biruinţă
Nu poţi ca să intri cu a mea voinţă.
Du-te la oştire! Pentru ţara mori!
Şi-ţi va fi mormântul coronat cu flori!"

Ştefan se întoarce şi din cornu-i sună;
Oastea lui zdrobită de prin văi adună.
Lupta iar începe... Duşmanii zdrobiţi
Cad ca nişte spice, de securi loviţi.

poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna Oltea: Doamne, eşti mult mai mult decât un om! Tu eşti păstor de oameni! Ştefan cel Mare şi Sfânt!
Ştefan: E greu să fii mare şi sfânt, deopotrivă! Mai ales în politică! Te rog, mamă, nu mă strivi sub legende! Vreau să trăiesc! Sunt fiul tău! Ştefan cel Viu!

replici din piesa de teatru Ştefan cel Viu (Valea Albă), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Folosul şahului poate fi socotit cât al unei religii de înfrăţire şi dezarmare.

aforism clasic de Mihail Sadoveanu
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!