Moşii de vară...

Acum, când dau ciresii- n parg,
Noi aşteptăm,, moşii de vară",
Din lut, caniţele prin suflet,
Pe lângă toartă, salba- şi cară.

Ciresi bătrâni au luat din mac,
Culoarea rosie văpaie,
Aroma lor ne aminteşte,
De cei pierduti şi- a lor odaie.

Gatita- i cofa, străchini pline,
Miroase a orez cu lapte,
A scorţişoară şi vanilie,
Şi- a mentă ce te pierde- n şoapte.

Când vara- si coace rodul ei,
Le dăruim la cei plecati,
Pomene, nu că ar mânca,
Să nu ne ştim indatorati.

Acum, când dau ciresii- n parg,
Lăsăm in urmă,, moşi de vară",
Ne minunam de roada lor,
Parcă- am mânca întâia oară!

poezie de Marina Tuturman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţa ploilor de vară

Ce voluptoase-s ploile de vară!...
Sunt veşnic calde şi catifelate
Ca bratele femeilor ce ne-nfioară
Cu-aceleaşi biblice senzaţii repetate
La infinit -
Ca ploile fără sfârşit -
Din clipa primului păcat
De Eva şi Adam sanctificat!...

Ce voluptoase-s ploile de vară
Când se-mpreună sexele spre seară!...
Ce voluptoase-s picăturile de ploaie
Când le lăsăm să intre în odaie,
Să ne topească buzele timide
In buzele lor calde şi umide!...

Ce voluptoase-s picăturile de ploaie
Când ne repetă-n fiecare seară
Romanţa ploilor de vară -
Pe care noi,
Doi câte doi -
N-o mai cântam nici pe ghitară,
De câte ori
Nerăbdători
Ne-nchidem tainic în odaie...

Ce voluptoase-s ploile de vară
Când ne-ntregesc cu stropii calzi de ploaie
Şi ne sărută, seară după seară,
Cu-aceleaşi buze pline de văpaie,
Eternizând acel "Da capo-al fine",
Pe care noi îl repetam fără ruşine
Pe-aceeasi sofa din odaie
Armonizindu-l cu-ale ploii şoapte
Până se schimba seara-n miez de noapte...
Ce voluptoase-s ploile de vară
Când ne saruta pina ne omoară...

poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păşim tăcuţi prin viaţă...

Apleacă- ţi fruntea Doamne, priveşte- n casa mea,
Mă vântură de griji, mă plouă cu speranţă,
Din coşul milei Tale, Tu dăruie- mi de- ai vrea,
Odihnă, stropi cu smirnă şi- un cânt dintr-o romanţă.
O brumă de culori, aşterne- mi la picioare,
Sub tălpi s-aud cum frunza doineste- a nemurire,
Presară- mi tihnă- n suflet, căldură şi mult soare,
Croitu- mi-ai destinul, l-aştept cum se cuvine.

In sufletul pribeag, se plimbă anotimpuri,
Acum e primăvară, e raiul pe pământ,
Adormi, visezi că- i vară şi păsări cântă- n crânguri,
In zori când te trezeşti, pustiu şi frunze- n vânt.
O! Doamne, cât aş vrea din ani toamna să plece,
Cu vară să ne naştem, cu ea când vom pleca,
Un tril de ciocârlii, când drumu- i la răscruce,
Va umple tot văzduhul, in Cer va răsuna!

Păşim tăcuţi prin viaţă, privim a biruinţă,
Tot ce-a fost bun sau rău, in urmă vom lasă,
TU, Doamne, dă- mi putere, sporeşte- a mea credinţă,
Furtuni mereu au fost, minuni s- or intampla!

poezie de Marina Tuturman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de vară

Ce frumos miroase iarba
Într-o zi caldă de vară.
Când e cosită de un fecior voinic...
Om simplu de la ţară.

Ce frumos miroase pâinea
într-o zi caldă de vară.
Când este coaptă de o mândră fată,
Ţărăncuţă de la ţară.

Ce frumos miroase ploaia
Când spală pământul.
Într-o zi caldă de vară,
Ce liniştit mai bate vântul.

Ce frumos miroase floarea
Cea de tei şi de salcâm.
Ce frumos mai cântă cucu
Cocoţat pe un stog de fân.

Ce frumoşi mai sunt copiii
Cu cireşe la urechi.
Jucându-se cu veselie,
Alergând perechi, perechi.

Iată aşa trece vara
Cu zile calde şi senine.
Cu miros de pâine coaptă
Şi cu inimi de bucurie pline.

poezie de Vladimir Potlog (13 iunie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilema

Ce sunt,, Moşi de vară, iarnă",
Vrea copilul să discearnă;
Cei de iarnă sunt mai buni,
Sunt mai... tineri cu trei luni!

(Moşii de iarnă – 6 martie 2021; Moşii de vară – 19 iunie 2021)

epigramă de Carmen Cristina Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vară, vară

Vară, vară şi iar vară,
Taberele-s pline,
Toţi copiii stau afară,
Iar profesorii-o duc... bine.

epigramă de Vasile Iuşan din Estivale (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vraja unei nopţi de vară

Peste zăvoiul cu mistere
Cuprins de tainică tăcere
Luna argintul îşi presară
În vraja unei nopţi de vară.

Iar noi în dulce contopire
Trăim povestea de iubire
Cu inimă caldă uşoară
În vraja unei nopţi de vară.

Către înalte necuprinsuri
În lumi de basme şi de visuri
Noi am pornit întâia oară
În vraja unei nopţi de vară.

Din sufletele noastre pline
De tot ce e frumos şi bine
Am aruncat orice povară
Sub vraja unei nopţi de vară.

Şi-acum în permanenţă gândul
La fericire noi avându-l
Vom reveni aicea iară
În vraja unei nopţi de vară.

poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Merele de vară

Mi-aduc aminte merele de vară,
Când noi copii la mama mai eram,
Când stam pe bancă câteodată seara,
Cu câtă poftă le mâncam!

Şi câteodată când ploua afară
Iar noi priveam la stropii de pe geam,
Mama fugea prin ploaia cea de vară
Şi câte-un măr cu lacrimi ne-aducea.

Şi îmi aduc aminte că într-o vară
Ne-a venit pe la poartă un sărman
Şi cum s-a luminat în prag de seară,
Când mama i-a cules un măr din ram.

Dar de când nu mai este mama,
Nici pomul nu mai face rod,
Şi parcă degeaba mai vine vara
Şi vara parcă nu mai are rost...

De-atunci am mai mâncat mere de vară,
Dar parcă şi-au pierdut parfumul sfânt
Şi mi-amintesc gustul de-odinioară,
Pe-o bancă, lângă mama la mormânt.

Merele de vară sunt,
Sfinte pe pământ,

Merele de vară plâng,
Mamei la mormânt...

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joaca de-a mâncatul florilor

Vă propun un joc, nu vă va părea rău deloc...
Hai să mâncăm flori, să ne-mbătăm cu mirosuri.
Să ne lăsăm ispitiţi de pofte şi să ne pierdem cu toţii de tot,
În fantezie, graţie, visare de-ţi stau inima şi mintea pe loc.
-Spune-mi dacă aş mânca floarea soarelui,
Aş fi aleasa lui? M-ar iubi numai pe mine?
-Dacă aş mânca mac,
Aş face "mac-mac"?
-Dacă aş mânca un ghiocel,
Aş vesti Primavara, niţel?
-Dacă aş mânca o floare albă
M-aş curăţa de toată "prăfuiala"?
-Dacă aş mânca un crin.
M-aş îmbăta de parcă am băut vin?
-Dacă aş mânca o floare de nu mă uita,
N-aş fi deloc uitată?
-Dacă aş mânca flori multicolore,
M-aş transforma într-un Curcubeu?
Dar, aş fi... tot EU.
Se spune:
"Un fir de praf nu murdăreşte o floare."
"Poţi rupe toate florile dar nu poţi opri primăvara/."
"Pe femeie să nu o atingi nici cu o floare."
"Pământul râde prin flori."
Să lăsăm mâncatul lor... este sublim,
Doar să le privim şi să le mirosim.

poezie de Dorina Baila
Adăugat de Dorina Baila
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gheaţa din suflet...

Mai vreti s-aveti zăpadă? La ce vă trebuieste?
când sloiuri, iceberguri vi se topesc in suflet,
Sunt mulţi ce vor cu gândul,, să- nmormânteze cerul"
şi noaptea nemuririi să o câştige-n cuget.

Mai vreti s-aveţi izbânda? Cui oare foloseşte?
când pietrele-cuvinte lovesc in demnitate,
Iscaţi războaie-n stele si-ntunecati pământul
nimicul vă hrăneşte, sorbiti din răutate.

Se răsucesc azi polii când ne-aruncaţi la vulturi
din Eva si Adam puţini au inceputul,
Sunt mulţi ce-şi au obarşia in viermele edenic
uscati vor fi la soare, nu vor cunoaşte lutul.

Mă număr printre-acei ce îşi doresc zăpadă
cu iarnă, vară, ploi, albine si mulţi fluturi,
Detest minciuna-n grup si vrajba de doi lei
Pe cei ce se văd zei si zboară in adâncuri!

poezie de Marina Tuturman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împrăştiaţi, fără de întoarcere...

Ne-mprăştiem prin lume, uitându-ne strămoşii...
Ne-mprăştiem prin lume, ne-mprăştiem ca proştii.
Lăsăm în urmă mame, lăsăm în urmă taţi,
Lăsăm în urmă prunci, bătrâni rămân uitaţi...

Lăsăm în urmă totul – tradiţii, moşteniri...
Lăsăm hoţi să ne fure trăirea din simţiri...
Ne-mprăştiem prin lume, visând la "altceva",
La tot ce, de sub nas, ni s-a furat cândva...

La tot ce am avut şi nu vom mai avea...
Noi i-am lăsat să facă mai rău ce se putea.
Ne-mprăştiem prin lume, pentru c-aşa se vrea,
Că nu pot vinde ţara cu tot cu noi în ea...

Că nu ne pot seca când straja e acasă,
Că doar astfel se poate ca planul să le iasă.
Ne vor împrăştiaţi, prin lume rătăciţi,
Iar la întoarcere să nu mai fim primiţi...

poezie de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi (11 ianuarie 2020)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe de albastru

De-mi eşti seninul zilelor de vară,
Te-mbrăţişez cu braţele-mi de cer
Şi c-o privire ca întâia oară
Când ochii-au fost iubirii mesager.

Iar dacă-mi vii ca mângâierea apei
Şi mă cuprinzi în valuri de sărut,
Mi te voi scrie-n amintirea pleoapei
Ca un poem al clipei ce-a trecut.

Cu ochii-nchişi, te voi putea privi
Şi-ţi voi fi cer de-albastru şi de rouă
În clipele când tu mă vei iubi
Şi orice timp va fi o vară nouă

Iar de va fi, sub pleoapa mea să dori,
Ne vom topi-n albastrul unei flori.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Postul stă nu numai în a mânca rar, ci în a mânca puţin; şi nu numai în a mânca o dată, ci în a nu mânca mult.

Sfântul Serafim de Sarov în Rânduieli de viaţă creştină (2007)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţi de iarnă

Nopţile de iarnă sunt acum mai mari
Cu multe ceasuri decât nopţile de vară,
Şi vinete furtuni împing norii telegari
Peste-a turnurilor înaltă gheară.
Să lăsăm să ardă deci focul în cămine
Şi cupele de vin să se reverse;
Să lăsăm vraja cântecelor să ne-aline
Şi armonia vorbelor alese.
Acum când în lumânări fiecare rază
Aşteptă cu tremur mut şoapte de iubire,
Iar tinerii se maschează, beau şi, oftând, flirtează,
Somnul greu desface-ale farmecelor fire.

Potrivit este acest anotimp, prin urmare,
Cu lungul discursul al celor în braţele iubirii;
Totuşi, prea multa grabă poate-avea iertare
Când frumuseţea îşi oferă trandafirii.
Nu toţi fac toate lucrurile cum ar trebui;
Unii merg elegant şi,-n ţinută, sunt sublimi,
Unii ştiu să spună, inteligent, cimilituri,
Iar unii poeme recită cu glas de heruvimi.
Vara îşi are în bucurii temei,
Iar iarna, lângă foc, plăcerile sunt dulci şi coapte;
Deşi-s doar jucării, dragostea şi jocurile ei
Ne-ajută să scurtăm o monotonă noapte.

poezie de Thomas Campion, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii au suflet de înger

Copiii au suflet de înger,
Când dorm în patul lor
Somn dulce şi uşor.
Când se roagă lui Dumnezeu
Să fie sănătoşi şi pacea să dăinuiască pe pământ mereu.
Copiii au suflet de înger când spun o poezie,
Despre un ghiocel, despre un puf de păpădie
Copiii au suflet de înger, noi asta bine o ştim,
Mai ales când ne cer iubirea şi noi nu putem s-o dăruim.
Copiii au suflet de înger când cerşesc pe stradă o bucată de pâine,
Dar noi trecem pe lângă ei fără să ne gândim la ziua de mâine!
Copiii au suflet de înger, dar poate şi îngerii au suflet de copii.
Cine ştie asta, poate tu, Doamne, ştii?

poezie de Vladimir Potlog (21 ianuarie 2024)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul râs

Am cosit fân sub soarele de vară.
Munca mi-a fost răsplătită bine.
Iar acum, când recoltatul a luat sfârşit,
Şi s-a făcut frig în lume şi în mine,
Aş dori, drept bonus, un râs cald –
Când, iată,-mi descleştez mâinile şi cad.

poezie de John Betjeman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din lume adunate... şi-n alt fel la lume date

"Iarna-i grea, nevasta-i rea,
Vacile n-au ce mânca
Mă dusei la un vecin
Să cer o pală de fân.
- N-am, vecine, fân de dat,
Că... cu greu l-am adunat!"
culese de la Sârbu Ion (99 de ani)

Şi-n alt fel la lume date...

- Iaca-ţi zic (De n-o fi bine
Nu te supăra pe mine)
Cât a fost vara de vară
Tu stăteai cu mândra-n poală.
Acum n-ai din porc o fleică,
Nici şoric şi nici cârnat,
Astă vară ţi-a fost bine
Şi nimic n-ai semănat...
Nici făină pentru pâine
N-ai, căci lenea dumitale,
N-a făcut două parale...
Însă tu să fii de vină?!
Erai as în discotecă
Şi pentru a fi în ton
Luai o mândră lângă tine
Şi un Alexandrion.
O Stalinskaia, sau poate,
Dacă nu-ţi era deschis
Fiindcă se blocase contul,
Un Bucegi era permis.
Bani au fost, dar buzunarul
S-a golit cam repejor,
Acum nu veni la mine să îmi ceri
Căci n-am... Pardon!
Eu am strâns, sudoarea frunţii
În recoltă se adună...
Mergi! Munceşte, fă parale
Dacă n-ai de unde, fură!
Îţi luai Kent, îţi luai cafea,
Nu era nimeni ca tine,
Acum de ce vii la mine,
Mama ta de puşlama?!
Amanta sucul nu-şi plătea,
Te lua un taxi de la scară,
Deh! O distracţie de-o vară...
Degeaba ceri, eu n-am ce-ţi da!
Deci, ia mai pune-ţi pofta-n cui!
Grânaru-i gol şi nimănui
Nu îi dă mâna să te ţină...
Aşa nevastă, aşa vecină!
Bate cocoşul să îţi ouă,
Vacilor dă răbdări prăjite,
Pune pe foc economia
Şi fiule, să iei aminte!
De-ai fi un greier pe ogoare,
Din zori în seară de-ai cânta,
Profitul tău n-are valoare
Şi iarna nu ai ce mânca.
Îţi cântă maţul tricolorul
Pe când pe alţii-n cot îi doare...
Să iei aminte la furnică!
Vara e mierea strânsă-n floare.
Trudeşte pentru a avea...
În lume toate-s trecătoare.

pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima dorinţă a peştelui când e prins de pescar (după un aforism de D. C. Mazilu)

Când stă să treacă-n nefiinţă,
Îşi spune ultima dorinţă:
‒ Când m-oi mânca, numaidecât
Să ţi se-nfigă-un os în gât,
Să simţi şi tu, al meu călău,
Ce simt acum cu acul tău!

poezie de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire, după D.C. Mazilu (20 februarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi mama mea a fost, este o Ana!

te-am scos de la toate plăţile lumii
mamă
hainele ţi le-am scos din şifonier
am plâns cu paltonul tău
şi rochiţa de vară
în camera ta
miroase a scorţişoară
şi a mere coapte în suflet
sunt toate aşa cum le-ai lăsat
îmi zâmbeşti la fel de stingheră
din rochia de mireasă
lângă tata
timpul aici nu există...

uite
în geamul tău
Dumnezeu surâde a viaţă

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

CIRCUITUL APEI ÎN IUBIRE

Ploi de vară, ploi de vară,
Fete mari şi repezite
Care stau să se mărite
Prima oară, prima oară.

Ploi de vară, ploi de vară,
Mame grijulii şi treze
Care stau să alăpteze
Şi coboară, şi coboară.

Ploi de vară, ploi de vară,
Taţi posomorâţi, tunând,
Care stau doar aşteptând
Să răsară, să răsară.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ţi-aş mânca

tocul cui de la pantofii de carton
dar mă tem să nu-mi crească
glicemia cea de toate zilele. de atâta
bunătate îmi introduc insulină
preventiv. ţi-aş mânca buzele
dulci până îmi sare iubirea direct
pe caietul cu poezii. ţi-aş mânca
ochii albaştri daţi peste cap
când te enervezi. şi o faci des.
mi-aş mânca volumele de poezii
sau pânzele pictate zeci de ani, dar
mă tem să nu-mi crească glicemia
sau colesterolul. mă mulţumesc
să te beau încet, încet, toată viaţa.

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!