Iubesc frumosul dezgolit
Înfrunt pudicitatea nudă
A celor ce se mint... urât,
Că dragostea e o zăludă
Și goliciunea le stă -n gât.
De prefăcuți și prefăcute
E raiul plin și iadul geme,
Cu ață albă sunt cusute
Nevinovatele... probleme.
Când firul la final, se rupe,
Și măștile se pun pe foc,
Ipocrizia gri... se-ascunde,
Plângându-se de nenoroc.
Eu... te prefer... sinceritate,
Iubesc frumosul dezgolit,
Ce a sedus păcatul... poate,
Și mi-a dat verde... la iubit.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Se-ascunde soarele
Se-ascunde soarele în noapte,
Îndrăgostit și obosit,
Luna-n ureche-i toarnă șoapte
Și cu-n sărut... l-a amețit.
Se-ascunde dezgolit de vise,
De căutări și de chemări,
Lăsând... ferestrele deschise
Spre garofițe și bujori.
Se-ascunde așteptând sărutul,
Pe colțul buzelor virgine
Și căutând... spre așternutul
Ce forma trupului reține
Se-ascunde-n taina din perdele,
Pictând apusurile-arzânde,
Pe umbre ce se-ntind... rebele
Ispititoare și plăpânde.
Se-ascunde-n ochii de tăciune,
Sau după nori de ploaie, grei,
Sperând mereu într-o minune
Și-n dragostea... unei femei.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oțetul
iubesc raiul pentru că raiul
ca iadul nu
m-a dezamăgit! iubesc merele. merele
putrede... dar cine poate spune că nu
iubește putreziciunea
alimentelor bio?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se-ascunde soarele în mare
Se-ascunde soarele în mare,
La ceas de taină și ispită
Când liniștea-i... înlocuită
Cu enigmatice... vapoare.
Se-ascunde ușurat de haine,
În adâncimi protocolare
Redefinind, imensa zare,
Ca pe-o iubită... fară taine.
Se-ascunde liber de păcate
În valuri, ca o blândă vrajă
Ce-aruncă veșnic, pe o plajă
Vise din viață... decupate.
Se-ascunde soarele în mare,
Când vine vremea să se culce
Îmbrățișat, de-o muză dulce
Sedusă de... a lui chemare.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dublă pensionare
Vigoarea mea, cândva zăludă,
Azi-noapte și-a golit paharul,
Când eu, mascul în stare nudă,
Erotic, mi-am depus dosarul!
epigramă de Constantin Deneș din săptămânalul "Amprenta" din Buzău (8 august 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea bărbatului pe-nțelesul oarecui
Te mint că te iubesc, din răzbunare;
Vreau să mă simt iubit, nu să iubesc,
În vorba-mi să te crezi mereu mai mare,
În suflet niciun loc să nu-ți găsesc!
Să nu te pierd și nici să nu te am,
E tot ce pot din tot ce mai voiesc;
Să mă iubești la fel cum te iubeam
Când mă iubeai la fel cum te iubesc!
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (30 octombrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste oferită
"Mânca-te-ar raiul", raiul vis
Permisiv, moral ucis,
Uliul rău de zbor decis
N-are porumbei de prins.
Porumbița porumbește
Raiul, raiul românește,
Îl râvnesc când te dorește,
Îl iubesc când te iubește.
"Mânca-te-ar raiul" cel rai,
Frunza fericind un plai
Pe care cântă din nai
Dragostea ce-o ai, s-o dai!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Refuz
Refuz raiul, Doamne sfânt,
Prefer iadul pe pământ,
Îmi doresc aicea traiul,
Nu cred bancul tău cu raiul.
epigramă de Florea Ștefănescu (octombrie 2006)
Adăugat de Florea Ștefănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un an se naște
Încă un an din viață-i dus,
Lăsând în urma lui regrete
Și pasiuni... ce au sedus
Tăcerile... din menuete.
Nici nu ai timp, a socoti,
Erori, iluzii sau speranțe.
Ce pot și-acum a învesti
În nebunii și aroganțe.
E noaptea albă, e festin,
Deși ne ramolim, firește,
Abia simțit, câte puțin,
Dar chefuim împărătește.
Încă un an la ușă... bate,
Ce artificii!!!!... ce miraj!
Și mii de vise... aprobate,
Celor prezenți în anturaj.
Prieteni!... ridicați paharul,
S-avem norocul la picioare
Când cerul își revarsă harul
Un an se naște, altul moare.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prefer
Prefer să mă rog
Nu sunt la minte olog,
Prefer să spun tot
Cu riscul de-a părea idiot,
Prefer să fiu drept
Nu spun că aș fi înțelept,
Prefer să visez și să sper
În loc să fiu trist, pesimist, a-l celui obtuz partener,
Prefer să iubesc
Decât să urăsc,
Prefer să ofer
Înainte să cer,
Prefer să-nțeleg
Evidența n-o neg,
Prefer să mai sper
Cu ochii ațintiți către cer,
Că și un imberb
Dorește s-ajungă la rangul de cerb,
Prefer să apară un ser
Ce apăra mintea de ger,
Prefer să prefer
Mereu ca pe-un ler,
S-aud cât mai mulți
Să spună: EU SPER!
poezie de Octavian Lupascu (11 martie 2012)
Adăugat de Octavian Lupascu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
La bară
În toată-i goliciunea nudă,
În bar, la bara ei asudă
Și etalează-n lumea "cultă"
Picioare lungi și mintea scurtă...
epigramă de Constantin Enescu (22 martie 2010)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Posibilități
Prefer filmele.
Prefer pisicile.
Prefer stejarii de-a lungul Wartei.
Prefer pe Dickens lui Dostoievski.
Prefer să-mi placă oamenii
și nu omenirea.
Prefer să am la îndemână un ac cu ață, caz că...
Prefer culoarea verde.
Prefer să nu cred
că există întotdeauna motive pentru a blama orice.
Prefer excepțiile.
Prefer să plec devreme.
Prefer să vorbesc cu doctorii despre altceva.
Prefer vechile ilustrații în linii fine, alb negru.
Prefer absurditatea de a scrie poezii
absurdității de a nu scrie poezii.
Prefer, când este vorba de dragoste, sărbătorile neaniversare
care pot fi celebrate în fiecare zi.
Prefer moraliștii
care nu-mi promit nimic.
Prefer bunătatea inteligentă celei abundente.
Prefer pământul în haine civile.
Prefer țările cucerite celor cuceritoare.
Prefer să am câteva îndoieli.
Prefer infernul haosului vis-à-vis de cel al ordinii.
Prefer poveștile fraților Grimm primei pagini a cotidienelor.
Prefer frunzele fără flori florilor fără frunze.
Prefer câinii care nu au coada tăiată.
Prefer ochii deschiși la culoare, de vreme ce ai mei sunt negri.
Prefer sertarele birourilor.
Prefer multe lucruri pe care nu le-am menționat aici
altor multe lucruri pe care de asemenea le-am lăsat nenumite.
Prefer zerourile lăsate de capul lor
celor aliniate în spatele unei cifre.
Prefer vremea insectelor vremii stelelor.
Prefer să bat în lemn.
Prefer să nu întreb cât de mult timp și când.
Prefer să nu uit că există posibilitatea
ca existența să aibă propriul ei motiv pentru a ființa.
poezie clasică de Wislawa Szymborska, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Verile de ploaie
Verile de ploaie și de soare
Caută nuanțe de prea plin
Și dimensiuni protocolare
Patimei paharului cu vin.
Insetat, nisipul le conduce,
Imitând prezentul dezgolit,
Care poate... visele seduce,
La un pas de minus infinit.
Se pictează spații răcoroase,
Nudității incinse, conjugări,
Ce se vor a fi simandicoase,
Taxă pe prostie... și țigări.
Încă am... cuvintele la mine,
Pot zâmbi ispitelor... tacit,
Verile de ploaie sunt puține,
Soarele-i mereu îndrăgostit.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu sunt victimă și niciodată nu mi-a plăcut să mi se spună așa. Sunt un învingător, pentru că nu am renunțat niciodată la iubire, la frumos, la frumosul din oameni, la frumosul naturii, la frumosul primăverii, la frumosul reînvierii.
Ilorian Păunoiu în Agapologia - Logodna iubirii cu libertatea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Verde trup
Verde-n dimineți cu rouă,
Verde-n clipele când plouă,
Verde-n buze ce-nfloresc,
Verde-n sâni ce se topesc,
Verde... peste amintiri,
Verde-n prag de despărțiri,
Verde... în adânc de dor,
Verde-n dulcele amor,
Verde-n nopți fără de stele,
Verde-n apa din ulcele,
Verde... la-nceput de noapte
Verde-n mincinoase șoapte,
Verde-n așternut arzând,
Verde-n tine când pătrund,
Verde-n iarba încolțită,
Verde... când e tăvălită,
Verde-n ochiu-nlăcrimat,
Verde... trupul de bărbat.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Thomas Leroy: Știm cu toții povestea. Fată feciorelnică, pură și dulce, prinsă în corpul unei lebede. Își dorește libertate, dar numai dragostea adevărată poate rupe vraja. Dorința ei aproape i se acordă sub forma unui prinț, dar înainte ca el să-i declare dragostea, geamăna sa senzual, lebăda neagră, trișează și-l seduce. Devastată lebăda albă se aruncă albă de pe o st â ncă albă și se sinucide, iar prin moarte, își găsește libertatea.
replică din filmul artistic Lebăda neagră (25 februarie 2011)
Adăugat de Iulia Florescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prefer
Prefer să te iubesc în tăcere,
pentru că în tăcerea mea nu întâmpin respingere.
Prefer să te iubesc în singurătate,
pentru că în singurătatea mea nu aparții nimănui, ci doar mie.
Prefer să te ador de la distanță,
pentru că distanța ne ține pe amândoi departe de durere.
Prefer să te țin prizonieră în gândurile mele,
pentru că în gândurile mele doar eu am libertatea de a decide.
Prefer să te sărut în bătaia vântului,
pentru că vântul este mai delicat decât buzele mele.
Prefer să te îmbrățisez în visele mele,
pentru ca visele mele sunt fără sfârșit.
poezie celebră de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumusețea mi-a fost noroc și nenoroc. Noroc când nu am arătat-o toată, nenoroc când o tot arăt.
citat din Mariana Rodriguez
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toarnă-mi fiori în trup
Dă drumul hergheliilor de vise,
Alintă-mă... cu-o pană de păun,
Îmbracă-mă-n tăcerile nescrise
Și-ascultă depărtările ce spun.
Descătușeaz-albastrele destine,
Învață-mă să zbor... imperativ,
Mă învelește-n clipele carmine
Și caută-i ispitei... un motiv.
Aprinde orizontul și zâmbește,
Sărută-mă și iartă-mă... firesc,
Țigara vieții arde-mpărătește
Păcatul... și eternul"Te iubesc"
Adună amintiri făr-de regrete,
Alungă-mă și uită-mă în zori,
Mă șterge din detalii desuete
Și-oferă-mi diminețile cu flori.
Eliberează fluturi spre amiază,
Toarnă-mi fiori în trupul dezgolit,
Cu degete nebune mă pictează
Și îmi șoptește... bine ai venit.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul
Am prețul iluziilor mele,
Am dorul de concret și de singurătăți;
Sfărâm lacrimi-n miezul de durere...
Vă iubesc de vreți sau nu mă vreți!
Am intuiții clare obsesive,
Am ruga mea de Înalt și sinceritate;
Ard ca verbul între substantive...
Vă iubesc pe toți, în taină și-n șoapte!
Am atâtea zboruri noi încât
Uit de mine-n dor de Absolut;
Transform în frumos ceea ce-i urât...
Vă iubesc mereu; pe suflet vă sărut!
Am pagini nescrise și multă trufie,
Am de toate-n mine și vă dau și vouă;
Poezia mea e singura vie împărăție...
Vă iubesc continuu... cu sufletul de rouă!
Am crez în lumea cea de mâine,
Am jertfa unui prezent ardent;
Sunt pentru toți... "clipa ce rămâne":
Vă iubesc cu fiecare nou sincer sentiment!
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Văpăi
Nu seamănă cu tine,
nimic din ce-am iubit,
nimic din ce iubesc,
n-a-nlocuit parfumul,
scriu alchimii de gânduri
mințindu-mi c-am murit,
dar, nasc lumini și umbre,
'nălțîndu-mă ca fumul.
Nebănuite aripi,
din ochi și coaste-mi cresc,
stă noaptea, o felină,
la pânda-nfiripării.
plutesc cuvinte-n rime,
și-n slove'ți încropesc
răvășitoare-arome'n,
veșmintele obstinării.
Îmi rupi cerul în două,
răstălmăcind tăcerea,
miresmele iubirii,
cu flăcări le-ai sedus,
am buzele havuz,
din care-mi sorb puterea,
dar palmele ți-s jar...
Și uit... ce-ar fi de spus.
N-am vrerea să-ți rezist
când luminezi ca focul,
mi-ești iadul ce-mpresoară
dezlănțuind văpăi,
iubirea-i ciuta noastră
ce nu-și găsește locul,
când șarpele ispitei
se-ascunde'n, ochii tăi.
Îți scriu secvențiale,
pe coli de veșnicie,
antet ți-este parfumu'n
văpăi-ingrediente
să nu m-acuzi vreodată
de vreo bizarerie
când simțurile mele
devin... raționamente.
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!