Surâsul tău...

În regatul florilor albinele
Au aripile unse cu miere,
Tu le admiri spunând poezii
La urdinişul stelar, cu plăcere.

Blândeţea îţi rămâne aripă
Pe raza încărcată cu lumină,
Dragostea lor împărtăşeşti
Sub crucea iubirii divină.

Mi-i dor de dor şi îndrăznesc,
În vaierul de maximă plăcere,
Să-ţi cer favoruri când tu spui
Că arzi în vise şi mistere:

Îţi cer un fluturaş şi o albină,
Şi inima, regatul, ce mă-mbie
Să te-nsoţesc acolo unde
Surâsul tău de miere-i poezie!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renaşti frumos, în poezie

Pe buzele tale apar fluturi
Cu aripile unse cu miere,
Când zâmbeşti, spui poezii,
Venite din steluţe de durere.

Blândeţea îţi rămâne şi aşa
O rază încărcată cu lumină
Iar dragostea ce-mpărtăşeşti
Sămânţă e, în clipa ei divină.

Mi-i oarecum să îndrăznesc
În aerul de maximă plăcere
Să-ţi cer favoruri când tu spui
Că arzi doar în durere.

Ai fluturi pe buze de dor,
Inima-i amară şi pustie,
Zâmbeşti, ca lumea să te vadă
Cum renaşti frumos, în poezie!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-i dor...

Mi-i dor de tine, tare dor,
De amintiri lăsate-n zbor,
De frunza verde, cerul senin
Cuprins de marele destin.

Mi-i dor de zâmbete rotunde,
Flori înlăcrimate unde
Trupu-i cald şi timpul rece,
Clipa-n veşnicie trece.

Vom rodi trăgând spre noi
Urma iubirii în doi
Pe-un căruţ plin de cuvinte
Sub o candelă fierbinte?

Pot uita ce-a fost să fie
Aripa de poezie?
Plin de doruri mi-e dor,
Nu te uit chiar dacă mor!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă dinspre pământ spre cer

Plouă, anume, dinspre pământ spre cer,
Dinspre taina iubirii spre taina de mister,
Mi-i gândul împăcat, că peste zări departe,
Ai ţesut cu inima cuvinte într-o carte.

Ai şlefuit din nuferi culoare şi lumină,
Ai şlefuit din stele crucea ta divină,
Ai venit cu mărul şi floarea vorbitoare
Să-mi dăruieşti sărutul, simbol de neuitare.

Mi-ai schimbat credinţa în vise şi plăceri,
Ai rămas în mine cu stelele şi-mi ceri
Să-mi altoieşti în vreme versul tău prin vers
Chiar dacă-n toamna vieţii plouă-atât de des.

Plouă, anume, dinspre pământ spre cer,
Dinspre taina iubirii spre taina de mister,
Mi-i gândul împăcat, că peste zări departe,
Ai ţesut cu inima cuvinte într-o carte!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa aceasta miroase a verde

Iarba pufoasă doarme a ploaie
La atingerea mâinii scăldată în dor,
Vântul răguşeşte când pipa îşi moaie
Fulgerele rostogolite în aprigul zbor.

Îţi admir fericit zulufii în trepte
Căzuţi pe obraz, punându-ţi contur
Iubirii curate trasate-n concepte
În clipa cu fluturi, în zborul lor pur.

Doi aştri tereştri pun clipă în clipă
Pe tufa de iarbă cu florile-n cer,
Sângele nostru aievea înghite-o aripă,
Zboru-n stomac se-nalţă stingher.

Clipa aceasta miroase a verde,
A trandafiri crescuţi în surâs,
Iarba pufoasă prin ploaie te vede,
Ochii de-apus se scaldă în plâns.

Mi-ascund somnul în sânii visării,
Blândeţea mea tace demult,
Umbra mi-a plecat în valurile mării,
Acolo te aştept şi te ascult.

Eşti toată un cuvânt, eşti poezie,
Cu ploaia iarba înfloreşti,
M-atingi cu ceaţa veşniciei
Şi-n ţepi adânci încă iubeşti.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răbdarea cerului furată

La ora x de după x
Cad stelele din cer la fix,
O floare moare şi-ncă una
Când noaptea miluieşte luna.

La ora fix şi-ncă ceva
Nimic nu stă în calea mea,
Pierdut în vise şi în dor
Cu steaua ta în braţe mor.

Surâde lumea natural,
Un înger mângâie un cal
Şi trece prin inima lui
Precum în coaste vechiul cui.

Nu te-ntreba, nu mă-ntreba
O aripă de va bătea,
Voi fi supus sclav al iubirii
Sau un surâs al despărţirii?

La ora x de după x
Mor stelele din cer la fix,
A mea trecut-a mai demult
În floarea răsucită-n lut.

Ea are freamătul tăcerii,
Vârtej de fagure şi miere,
Eu am doar dăruirea toată –
Răbdarea cerului furată!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maternitate

Viaţa noastră-i flux-reflux
Pe cărări nebănuite,
Îmi iei inima în palme
Şi-i dai rouă din cuvinte.

Te aşezi în tronul magic
Unde ţipetele vin
Deschizând cortina nouă
Spre lumină şi destin!

Porţi în sân izvorul dulce,
Curcubeu de simţăminte,
Ţii la pieptul tău aproape
Dragoste şi jurăminte.

Asta e maternitatea,
Dor de dor de poezii,
Amândoi în flux-reflux
Ne visăm mereu copii!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-i dor de tine

Mi-i dor de tine, draga mea,
Şi lumea-mi pare atât de mică,
Fără iubirea şi mângâierea ta,
De tot îmi este frică.

Mi-i dor de tine, draga mea,
Şi viaţa-mi pare ca o clipă,
De-aş putea zbura
Pe-a vântului aripă.

Să vin în miez de noapte
Ori în zori de zi,
Să-ţi spun cu dulce şoapte
Că fără tine nu pot trăi.

Mi-i dor de tine, draga mea,
Şi inima mă doare,
Ce mult aş vrea să fii a mea
O! tu raza mea de soare.

Dar totul e în zadar
Şi mie îmi pare atât de rău
Căci tu nu eşti lângă mine
Şi lângă tine nu sunt eu!

poezie de Vladimir Potlog (6 octombrie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vatră de dor

Inima fură pulberea
Nemărginirii stelelor,
Sărutul nostru apropie
Vraja de buzele verbelor.

Dorul cuvintelor dulci
Miroase a clisă-n poezie,
Rimele-s zidite-n oase
De cruci, de iasomie.

Sărutul limpezeşte clipa,
Inima se zbenguie-n zbor,
Sub aripă munţii şi marea
Rămân o vatră de dor!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amazoana

Amazoana intră-n suflet
Cu picioarele prelungi,
Are talia de viespe –
Nu te-nduri să o alungi.

Îţi şopteşte la ureche,
Tu-i răspunzi cu verbul calm,
Parcă-i spui o rugăciune
Înţeleasă psalm cu psalm.

Ea zâmbeşte, ştie hoaţa
Că tu ai în suflet miere
Şi că la pieptul tău straşnic
Poate sta orice muiere.

Se decide să-ţi arate
Prin surâsul ei virgin
Că este-n stare să fie
Floarea ta-n acest destin.

O primeşti pe amazoană
Şi-n suflet o pui icoană
Gânditor că se va coace
Când îţi va da de pomană!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor

mi-e dor,

mi-e dor de copilăria jucăuşă
unde toată lumea era a mea,
mi-e dor de adolescenţa zburdalnică
unde conta numai dragostea sinceră şi pătimaşă,
mi-e dor de gândul liber, când cugetam fără limite,
mi-e dor de naivitatea sentimentelor ce le aruncam
fără margini şi mă prindeam în jocul iubirii,
mi-e dor de surâsul mamei dojenitor
când făceam câte o boroboaţă,
căci săraca nu putea nici să se încrunte la mine,
mie dor de tot ce îmi e drag şi nu mai este,
mi-e dor de multe sentimente uitate,

mi-e dor.

poezie de Silviu Petrache (octombrie 2009)
Adăugat de Silviu Petrache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surâsul iubirii

iubito,
câtă tristeţe e lipsa ta
o tainică lumină ne uneşte
în cer şi pe pământ
o clipă începută în sărutul vântului
mersul tău, atât de lin
e adiere a gândului
deasupra valuri, dedesupt, adâncimi nepătrunse
lasă-mă în al tău păr
să îţi aştern stropi de iubire
cuvintele tale, şirag de mărgăritare
o mare coborâtă din amintiri
pe cer un pescăruş, un trubadur al mării
în căutări de dor, pe ţărm de amor
iubito, numele tău e speranţă, e vis
de nimeni atins, de nimeni cuprins
un început, un surâs şi un sărut

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi cânt iubirea

Îţi cânt iubirea pe-o aripă de vânt,
Pe curcubeul ce se vede-n zare,
Şi am s-o cânt cât voi fi pe pământ
Căci e iubire pură-nălţătoare.

Îţi cânt iubirea prin jocul fulgilor de nea
Care brodează-n iarnă voal alb, imaculat,
Şi printre florile multicolore din grădina mea,
Pe zborul păsărilor ce-n toamnă au plecat.

Îţi cânt iubirea printe valurile înspumate
Ce scaldă plaja-ntinsă, netedă şi aurie
Sau printre poezii încă neterminate
Ce-aşteaptă a iubirii dulce poezie.

Îţi cânt iubirea zi şi noapte,
Căci m-a vrăjit şi nu o pot uita.
Ecoul cântecului ei, ca nişte şoapte
Se-ntipăreşte adânc în mintea mea.

Îţi cânt iubirea pe-un nor,
Prin viaţa încărcată cu poveşti,
Şi îţi trimit vibraţia în zbor
Spre strălucirea aştrilor cereşti.

Şi printre stele-ţi voi cânta iubirea
Când eu voi fi o mică stea,
Şi cât va fi să ţină veşnicia
Eu am să-ţi cânt mereu iubirea ta.

poezie de Lucia Marin
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor

Aripă de dor
Coborând uşor,
De la cer cu stele
În toate ale mele.
Cald şi trist fior
Cu el mă-nfăşor,
De la cap la gât
Până la pământ;
Ca o pânză deasă
Ochii imi apasă.
Dor pus peste dor,
Rănile mă dor,
Inima mă lasă,
Simt că pot să mor
Ucisă de dor.

poezie de Angelina Nădejde (18 august 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor şi doare

Neştiutoare sunt, nu ştiu ce e iubirea
Atâta dor ascund, şi să te am aş vrea,
Să îţi sărut buzele, şi să te alint
Cât dor ascund în mine, şi cât te vreau de mult.

Şi te chem în şoaptă, îţi mai pătrund-n gând
A ta iubire vreau, în cântec să o ascult,
Mă cheamă de-auzi ale mele şoapte
Am să-ţi hoinăresc prin vise, în fiecare noapte.

Cât dor ascund în mine, şi cât îţi vreau iubirea
Obstacole o mie, în calea noastră sunt,
Arată-mi când poţi tu ce este fericirea
Să ştiu dacă din cer un înger a coborât

Privim spre zări albastre, cu dor ne căutăm
Şi ce este iubire la soartă aşteptăm,
Cuvintele sunt puţine, iubirea să-mi exprim
Dar dragostea e blestem din lacrimă si chin.

autor. Georgescu Elena

poezie de Georgescu Elena
Adăugat de Georgescu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuiburi de iubire şi dor

În inima ta porumbeii se-ntrec
În cuiburi de iubire şi dor,
Întind mâna şi-i prind,
Ne înălţăm în magicul zbor.

Legănaţi printre vise suntem,
Curcubeie de gând împletim,
Îmi răspunzi cu rouă pe buze,
Inima curge-n poemul: Iubim!

Fărâme de zâmbet ne punem
Între cerul aprins şi pământ,
Ne dăruim spre tăinuire fluturi,
Ridicaţi prin săruturi şi-avânt

Ştergem rujul rămas mărturie
Pe batista fluturată spre cer,
Din inimi pornesc porumbeii
Ce ne dosesc în zări de mister!

Acolo rămânem în trup altoiţi,
Iubiri de izvor şi speranţă,
Ne hrănim cu doruri din dor
Migălind răvăşita viaţă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oriunde-ai fi să-ţi aminteşti...

Oriunde-ai fi să-ţi aminteşti
De pragul casei părinteşti,
De luna ce intra pe geam
Cu steaua ta crescută-n ram

De codru, cu vârfurile-n cer
Ferindu-ţi sufletul de ger,
Lăsându-ţi fruntea în lumină
Sub bolta cerului senină.

Oriunde-ai fi să-ţi aminteşti
Iubirile să le sfinţeşti
C-o lacrimă de dulce dor
De dragul mamei,-a fraţilor,

De tatăl tău şi de bunici
Ce-au desenat cu-a lor opinci
Hotarul peste care treci,
Frumoasa viaţă să-ţi petreci.

Oriunde-ai fi să-ţi aminteşti
De sfaturile părinteşti,
De-a decalogului porunci,
Spre fericire, culmi să urci!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O seară divină

Prieteni... o seară divină,
Cu patimă, iubire şi dor,
Coboară din cer o lumină
Şi vise se-ntind pe covor.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua îndrăgostiţilor

De ziua iubirii te îmbrăţişez
Îţi dăruiesc o năframă ţesută cu razele soarelui,
Scăldată în vechile pietre ale morilor
De unde cuvântul se ridică din apă la cer.
De ziua iubirii aş vrea să mă aştepţi cu sufletu-n palme
Să-mi fii vioară, să-ţi cobor noaptea de pe cer
Şi ochii tăi să lumineze ca stelele de ziua iubirii
Deschide-ţi inima tot mai larg!
Precum inima îngerilor făcuţi din lumină
Căntă şi iartă pe semeni tăi ca să împaci iubirea cu cerul senin,
Precum inima mea te iubeşte pe tine!

poezie de Lorin Cimponeriu din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua îndrăgostiţilor

De ziua iubirii te îmbrăţişez
Îţi dăruiesc o năframă ţesută cu razele soarelui,
Scăldată în vechile pietre ale morilor
De unde cuvântul se ridică din apă la cer
De ziua iubirii aş vrea să mă aştepţi cu sufletu-n palme
Să-mi fii vioară, să-ţi cobor noaptea de pe cer
Şi ochii tăi să lumineze ca stelele de ziua iubirii
Deschide-ţi inima tot mai larg.
Precum inima îngerilor făcuţi din lumină
Căntă şi iartă pe semeni tăi ca să împaci iubirea cu cerul senin,
Precum inima mea te iubeşte pe tine!

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Galaxia lebedelor negre

Cerul fulgeră, se acordează-n vară
Cu inima dorului pe-arcuş de vioară,
Braţele tale în galaxii de vers unduite
Lasă lebedele de dor pescuite.

În parfumul de-arome respiră uşor
Ordinea zborului înşirat în iubire şi dor,
Stau la pândă, ocolesc înaltul păcat,
M-ascund lângă tine noaptea în pat.

Mesajul gâtului tău de lebădă mă-mbie
Să intru-n galaxia-ţi de vis şi poezie,
Să-mi iau povară zborul şi iubirea,
Să nu cedez sclipirii de-a zbura aiurea.

Nectarul vieţii creşte fericirea pură,
Floarea de colţ plantată-n bătătură,
Slovă de credinţă în cântări integre
În galaxia unde albim lebede negre!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!