Cade gheață peste flori
Ziua cerul se-norează
Într -o galaxie mare
Soarele doarme visează
Printre stele lucitoare
Pletele sunt așezate
Sub un nor pufos
A lăsat vântul să bată
Vântul aprig furios
Norii negrii se adună
Vântul suflă rece
În nori fulgeră și tună
Ziua fără soare trece
Pică lacrimi înghețate
Plânge norul cel rebel
Fie-i greșelile iertate
Se va-împrăștiea și el
Eu îl rog pe soare iară
Să se uite printre nori
Amintind că vine vara
Iarba-i verde în zăvoi
Timpul e să se trezească
Avem nevoie de ploi
Aerul să-l încălzească
Cade gheață peste flori
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Bată vântul
Bată vântul cât de tare,
Nu se stinge mândrul soare!
Bată vântul cât o vrea,
Nu se stinge nici o stea!
Bată vântul fără milă,
Nu se stinge-a mea lumină!
Bată vântul furios,
Nu mai dă soarele jos!
poezie clasică de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Curcubeul" de Grigore Vieru este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Dans al taifunului
Suflă vântul rătăcind
Prinde sufletul iubit
Stinge stelele urlând
Cu un tunet s-a izbit
Iarba s-a urcat la nori
Cerul este o verdeață
Aștri dansează în doi
Valuri albe fără ceață
Cerul cade pe pământ
Stele se-aprind gălbui
Pornește aprigul vânt
Un dans al taifunului
Un luceafăr suferind
Vântul iubita -i răpește
Suflet chinuit plângând
Jalea lui cerul înverzește
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se potolește
Bate vântul cu putere ca nebunul
Cade o scândură uscata de la gard
Frunze zboară pe tot drumul
Rupe creanga falniicului brad
Bate vântul aspru intr-o dungă
Fluieră usucă frunza nucului bătrân
Ma înclin si fac acum o rugă
Doamne vântu-i peste tot stăpân
Dar o rază a Luni albă se zărește
Printre norul tulburat de uragan
Ea îi face ochi dulci el se potoleste
Meteo anunță noul lor program
Vântul bate in retragere se opteste
Cerul tulburat norii grei ii alungă
Luna pe vânt îl atrage si-l iubește
Vântul se opreste cerului îi este slugă
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire pentru voi
Printre stele eu eram
O lumină lucie celestă
După Lună eu stam
Să văd ziua terestră
Am venit pe pământ
Ceru se deschide râzând
O adiere pură de vânt
A intrat într -un gând
Sunt purtată de lumină
Săgeta razei de soare
Coborâre putere divină
Eu sunt calda primăvară
Cu lacrimi clare de ploi
Pe covorul verde-nflorit
Presar iubire penru voi
Iubire si tot ce v-ați
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este timp si pentru noi
Zbor file îngălbenite din calendar
A mai trecut grăbit încă un an
Soarele străbate traseul lui solidar
Toate au un început si frumos final
Ziua începe cu un răsărit de soare
Vântul cu fosnet in frunză de cais
Ziua sfîrseste cu un apus in zare
Vântul se potolește oare a fost vis
Inima ruptă in două fericire si iubire
Inceput de prunc apusule eu mă duc
Între cele două stă timpul toarce zile
Rest din file zboară repede într un nuc
Păsări ciripesc cântă ore bune un cuc
Strigă pe al meu iubit el n a mai venit
Gânduri vise iubiri scrise cu mine le duc
Anii au trecut părul mi a incaruntit
Te astept la apus soarele acum e sus
Este timp si pentru noi sa fim iară doi
Nu astept repede de la tine un răspuns
Sufletul meu este mereu primitor si vioi
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire pentru voi
Printre stele eu eram
O lumină lucie celestă
După Lună eu stam
Să văd ziua terestră
Am venit pe pămînt
Ceru se deschide râzând
O adiere pură de vânt
A intrat într -un gând
Sunt purtată de lumină
Săgeta razei de soare
Coborâre putere divină
Eu sunt calda primăvară
Cu lacrimi clare de ploi
Pe covorul verde-nflorit
Presar iubire penru voi
Iubire si tot ce v-ați dorit
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de nori (si nu numai)
Dincolo de nori, stā iubirea
si sufletul meu printre stele...
fluturi albi se joacā cu vântul
si soarele râde...
Te chem din luminā si apā
si noaptea e linā si calmā,
tristetea-i plecatā departe
nici valul nu miscå...
Esti izvor ce tâsneste
printre suflete oarbe si må
joc cu iubirea ce mā prinde
în noapte...
Viata-i ca toamna, bogatā
în roade, dar vântul împrāstie
ziua si noaptea frunzele
moarte...
Îmi place copilul din mine
pe tine, de mult te-am uitat,
la masa întinsā cu vise
e loc de greseli si iertat...
Dincolo de nori stā iubirea
si sufletul meu printre stele
fluturii albi plâng usor
când nu esti tu printre ele!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apă și mătase
Am văzut cerul ce lăcrimează
Lacrimă de apă și mătase
Luna se oglindește și visează
Nori-s grei prin raze goase
Un nor stingher noaptea
Miez de noapte pe răcoare
Stau ascunsă după perdea
Îl voi alunga cu raza de soare
E suit în pom s-a înțepat
Cerul tot s-a întunecată
Lacrimă din iubire a vărsat
Pentru norul cel înjunghiat
Lac de lacrimi într -un pumn
O corabie cu vise vâslește
Printre visele din somn
Simt cum lacrima iubește
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de sirenă
Privirea mea trece prin tine
Nisipurile fierbinți de altădat
Urme rămase tăcute rutine
Cu valuri mari urme a săpat
Un cântec de sirenă sfîșietor
Vântul în noapte m-a chemat
Numele cântând mi-a strigat
Răsună pe mal ecoul liniștitor
Și vântul îmi smulge eșarfa
Un tremur zâmbet stârnește
Șuvițe ce mișcă par jertfa
Zâmbetul iubirea-mi trezește
Și văd în zare cum un soare
Trimite raza roșie ca focul
Răsare de sub val de mare
Doar el îmi înțelege mie șocul
Vântul sughițând a dispărut
Un răsărit de soare eu iubesc
Ploaia a început cade mărunt
Ploauă cu soare iubiri înforesc
Eșarfa cade zboară pe nisipuri
Mâna caldă nevăzută o ridică
Raza de soare trimite săruturi
Adierea de vânt în cer o ridică
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul furtunii
Prin vișini vuiește vântul,
E turbat, suflă întruna,
S-a întunecat pământul,
Se dezlănțuie furtuna.
Rupe pomilor veșmântul,
Tună, fulgeră nebuna,
Prin vișini vuiește vântul,
Se dezlănțuie furtuna.
Nori de grindină se-adună,
Tristețea-mi umbrește gândul,
Răpăie țigla, răsună,
Cade un copac, rupându-l,
Prin vișini vuiește vântul.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noul sezon
Cerul este albastrul plin
Vântul se opreste senin
Vine timpul noului sezon
Primăvara apare din zori
Rupe pământul cu flori
Bulbi la lumină comori
Sfâșie poala pămîntului
Auzim cântecul cucului
Este o sferă ruptă din vis
Tot cei verde este cuprins
Învârt rotită fusta e lungă
Fugi frig tu vântul îl alungă
Apar primii ghiocei in zori
Ciori zbor dedesupt la nori
Urs din tufis dese se arată
Toată natura este invitată
Este bal cu multă verdeață
Gargarite zburdă se răsfață
Un carabus trage de arcusi
Caprioara sare în brânduși
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire pură
Într -un colț din vreme
Sa născut iubirea
Peste lume ea se cerne
Cerul el i-a scris menirea
Caută suflet frumos
Vrea să înflorească
Nu doreșt loc faimos
Vrea doar să trăiască
Intr-un asfințit de soare
Iubirea își face casa
Pe un nor pufos mare
Soarele asează masa
Cel ce știe să iubească
Fără patimă si ură
Stie mereu să zâmbească
În el stă iubirea pură
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vibrația sufletului
Eu prețuiesc dreptatea
După cele ce am vorbit
Să îți spun ce am prețuit
Iubirea și deșteptarea
Sufletul din noi răbdarea
Cerul când e plin de stele
Vântul ce a duce mistere
Toaca strigă sărbătoarea
Distanța pământ și soare
Cel ce știe să iubească
Pe semeni să-i prețuiască
Iubind raza cea de soare
Tainica iubire inimă mare
Vibrația suflet cu galaxia
Îmi alină sufletul bucuria
Iubirea-i mare lună și soare
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fluturi din iubire
Intr-o scorbură de brad
Intr-un vârf de munte înalt
Loc înconjurat cu gard
Gându-mi zboară într-un salt
Unde cerul sărută pământul
Mă confund cu aerul sărat
Orizontul înfruntă vântul
Si poposesc la un mal curat
Printre boabe fine de nisip
Sub căldura ce din mine dogoare
Caută-mă să nu mă risip
Sufletul se topește la soare
Printre rosii maci de mai
Fluturi îsi întind ei aripioare
In decembrie nasc mici crai
Zboară prin stomacuri iubitoare
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi.
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară;
Soarele rotund și palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerețe printre anii trecători.
Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se pierd în zare,
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbuci albi de fum
Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare
Strălucește și dismiardă oceanul de ninsoare.
Iată-o sanie ușoară care trece peste văi...
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.
poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Concert in lunca. Pasteluri" de Vasile Alecsandri este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Cel care așteaptă
soarele trece, luna trece
ploaia trece, vântul trece
și în tot acest timp cerul așteaptă
soarele trece, luna trece
ploaia trece, vântul trece
și în tot acest timp pământul așteaptă
soarele strălucește cu sau fără mine
luna tremură cu sau fără mine
ploaia trece cu sau fără mine
vântul cade cu sau fără mine
eu sunt timpul, așteptarea, tăcerea
eu sunt...
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se nasc în zori
Cântă aerul arzând jeratecul
Flacăra se-nalță înroșită
Fierbe adâncul pământului
Cutremur într -o zi însorită
Zbuciumă cerul cu nori
Colbul din praful de stele
Adună parfumul din flori
Protector al iubirii selene
Revarsă iubirea ca o lavă
Din crater o inimă fierbinte
Securizat în vechea epavă
Renaște un suflet cuminte
Vise frumoase ce nu mor
Împrospătate se nasc în zori
Gânduri ard în flăcări de dor
Flacăra iubirii liberă tu zbori
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mâna Dumnezeiască
Renaște pământul
Îmbrăcat în culoare
Pornește și vântul
Prin raze de soare
Lacrimi de ploaie
Dansează prin flori
Râuri curg șuvoaie
Apar muguri în zori
Șuieră vântu-n fîneți
Culege iarba uscată
Aleargă iepurii isteți
Semn de vară bogată
Cerul își scutură norii
Pământul înverzește
Vin în cârduri cocorii
Sus cerul ne iubește
În grădină un cais
Gata să-nflorească
O livadă ca din vis
Mâna Dumnezeiască
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aerul meu
O zi in care
Faramele
Din suflet se aduna
Si toata curtea
Plina
De voie buna
Plutesc in aer
Printre picaturi de
Ploaie
Sufletul-mi plange
De bucurie
Afara norul
Se descarca
Cu furie
Si cerul plange
Pentru noi
O raza s-a ivit
Din nori
Sant puii mei
Cei adorati
Iar puii mei
De mama
Pe viata sant legatii.
Acum ei au venit
La mine
Si imi doresc
Sa fie bine
Va primesc
Si va iubesc!
Farame din sufletul meu!!!
Voi sunteti
Aerul aerul meu!!!
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgii Autumnale
Aduce vântul frunze la fereastră,
nori negrii se adună peste văi,
se ofilesc garoafele în glastră,
copacii plâng sub brume tot mai goi.
Și-atâtea amintiri revin spre seară,
pe când aprindem focul în salon,
se zbate vântul printre pomi afară,
motanu-și toarce visul, monoton.
Te-ai așezat tăcută lângă sobă,
asculți poveștile trozninite-n foc,
iar umbra ta, ca o ciudată robă,
pe varul alb se leagănă ad-hoc.
Iar eu, ajuns îndată mai aproape,
la gura sobei vraja să-ți răpesc,
te-mbrățișez și te sărut pe pleoape,
să mă îmbăt cu farmecu-ți ceresc.
Vom sta îmbrățișați întreaga noapte,
pe pat din flori de tei să ne iubim,
și îmbătându-ne cu calde șoapte,
de toamna rece nici să nu mai știm.
poezie de Corneliu Neagu din Cunoașterea de sine
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!