* * *

Să-ndrăgeşti şi a muri
Femeia a ţi-o iubi
Si din buze-ţi recitând
Să auzi nuferi râzând

Printre trestia coapselor
În mlaştina ispitelor
Prin ostroavele sânilor
Răsărind delta trupurilor

Ocupând sărut cu sărut
Nisipului, joc de rut,
Măcinând ce-i de pământ
Cu nectaru-ţi prea sfânt

Într-o deltă-ntre stele
Plutitoare printre lumi
Să mor pentru însă-mi
Prăbusit ca şi astrele

Renăscând din cometele
Ce bântuie galaxiile
Noi lumi nemaivăzute
De oameni şi zeitate

Căci tu esti din toate
Primul cuvânt preexistent
A tot ce e viu si prezent
Muză căruia, fiinte

existente, care vor fi!
Să nu-ndrăznească a-ţi
pomeni, numele, ştii!
Căci ştiu cât te voi iubi.

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te voi iubi

Te voi iubi în fiecare clipă,
Te voi iubi pe soare şi pe nor,
Te voi iubi pe-a vântului aripă,
Te voi iubi-n amurg lângă izvor.

Te voi iubi pe iarba din grădină,
Te voi iubi-n padurea de argint,
Te voi iubi pe-o rază de lumină,
Te voi iubi când stele nu ne mint.

Te voi iubi pe hol sau pe chiuvetă,
Te voi iubi de vrei... pe aragaz,
Te voi iubi frenetic pe mochetă,
Te voi iubi spre seară pe-un pervaz.

Te voi iubi pe cumpăna fântânii,
Te voi iubi în lift sau pe butoi,
Te voi iubi cum se iubesc păgânii,
Te voi iubi de vineri, până joi.

Te voi iubi urcând spre miazănoapte,
Te voi iubi şi când am să cobor,
Te voi iubi cu mângâieri şi şoapte,
Te voi iubi... când mă înveţi să zbor.

Te voi iubi... pe plaja aurie,
Te voi iubi în marea de azur,
Te voi iubi când nimeni nu mă ştie,
Te voi iubi... şi-apoi am să te fur.

Te voi iubi când încă se mai poate,
Te voi iubi când încă mai sunt viu,
Te voi iubi şi voi uita de toate,
Te voi iubi cât nu e prea târziu.

Te voi iubi-ntr-o noapte de beţie,
Te voi iubi... mărturisindu-ţi trist,
Te voi iubi... pe-o coală de hârtie,
Te voi iubi... când nici nu mai exist.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvânt promis vouă cu emin sfânt

Nu m-aţi crezut voi zei în cuvânt
Că sunt doar ceea sunt să-mi cânt
Şi mi-aţi arătat ce as putea pentru voi, fi
Să fiu ce în veci nu as putea fi...

Şi de aceea vă promit cu emin cuvânt
Vă voi sterge de pe file cu a voastră amăgire
Ce-o vindeţi lumii prin teorii despre iubire..
Acest cuvânt cu sărut atât de sfânt...

Ce nu poate fii averea nimănui pe pământ
Căci in palme nu poţi prinde o adiere de vânt..
Şi totuşi dorit de oricine pe pământ
Ce voi ati vrut să mi-l omorâţi în cuvânt..

Şi de aceea nu vă iert cât aici voi trăi
Căci voi nu ştiţi cum să trăieşi fără iubire
Să fi doar întunecime de umbră în prăpăstii
Să auzi doar şoapta de soare...

Intr-un tuş de umbră în abis de călimară
Cum ai sta în mormânt privind afară
Cu urlet în suflet şi inimă de fiară
Ce vrea o bucată de carne de lumină...

Sătul de intunericul hoiturilor găsite
Cu viermi ce colcăie în ispite
Dorind să guste sânge de rouă proaspăt
Să simtă că poate să o ia de la capăt...

Să alerge hoinar derbedeu pe curcubeu
Neînchinat bucătii de lanţ ce o aruncă un zeu
Să pari că esti sătul inchinat lui cu totul
Să-ti ardă el pentru a se incălzi sufletului, mirul...

Şi de aceea cuvântul meu va fi eminul sfânt
Cu care voi tăia cât voi trăi în cuvânt
Şi după, când nu voi mai fi... mă veţi auzi în adierea vântului
Când îmi veţi răscoli filele...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de zenit

Semiramido cu aripi din file
Am răsărit o grădină suspendată
Inflorindu-mi din pana înmuiată
In cerneală căutată-n galaxiile

Pe unde pasc unicorni din stele
In pomul cu toate florile lumii
Legat de toate păsările zării
In triluri de ard în ploi perseidele...

Şi spre pământ am lăsat un curcubeu
Să urci aici în ramurile mele
Să-ţi dau în pârg inimii, cireşele
Să-mi simţi dulceaţa de derbedeu

Fugit de lumea cu reflexii mereu
Cu legi nerespectate de vreun zeu..
Şi să te grăbesti nu astept infinit
Căci copacul urcă necontenit

Avid de sevă de quasar tanin
Şi într-o zi numai va fi,.. de găsit
Zburând printre planete, stele ronin
Până v-a găsi ce de lume nu-i dorit

Rădăcina unui sărut infinit
In poemul de zenit de toţii zei dorit

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descărcări de suflet

Sărutul nostru-i altfel, e-o trăire
pe care-o ştim demult, căci a mai fost
în alte lumi, de care n-avem ştire
-secretul e al sufletului nost-

E o-ntâlnire dincolo de fire,
în care nu-i prezent şi nici trecut,
ci doar atingerea în regăsire
a celor ce, o vreme, s-au pierdut.

Se manifestă ca o descărcare
a tot ce niciodată nu vom şti,
căci doar iubirea este-aceea care
decide cărui suflet va vorbi.

Iubita mea, hai să le dăm o şansă
şi, printre buze, lucruri din trecut
să povestim în minunata transă
a sufletelor noastre, prin sărut!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii celui mai frumos poem

Te voi iubi prin ochii celui mai frumos poem,
prin acele cuvinte rostite la fiecare răsărit,
când mă voi împodobi cu fluturii născuti
din prima lumină
şi Dumnezeu îmi va trece prin ochi cu tălpile goale,
ca eu să rămân cea mai dorită femeie,
iar sângelui tău îi vor creşte aripi,
chemandu-mă să-i fiu clepsidra dintre cele două lumi.
Te voi iubi prin toate filele nopţii,
cu inima cât un înger,
bătând ca un clopot fragil de ape...
chiar dacă mă vor durea degetele, înţepate de stele,
te voi scrie cu tot ce a mai rămas din mine
în streaşină vieţii,
tot picurând, picurând,
până voi ajunge să muşc din coaja cerului.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se iubesc frunzele

Preludiu

De doruri in vânt mlădiate
O vară intreagă-şi şoptesc.

Cu tremur şi şoapte umbrite
Aşteaptă toamna neprihănite,
Şi in arămiu se contopesc

Imbrăţisare

În adieri de pofte coapte
Când trandafiri-şi scutură şoapte.

Frunzele cad imbrăţişate
Nepăsătoare faţă de moarte.

Sărut

Şi in iarna ce v-a veni,
Se vor iubi, iubi, iubi...
Sub mătase de zăpadă.

Şi din seva lor sărutată
Dragostea si-o vor dărui,
Florilor, pomilor, ierbii.

Şi în şoapte inmiresmate
Din nou-mi vor inmuguri.

Acum priviţi-le cum tandru... se iubesc

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascuns

De mă vei părăsi adorato
Să o faci prea ascuns, incognito
Să te iubesc şi mult mai tumult
Să-mi fac din dor un prea sfânt cult

Să caut urmele să le ascult
Recitând dezbrăcat şi desculţ
Biblia ce-mi esti pe pământ
Adorând ce eşti să-mi sunt

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi fi

Ştiu că va fi, va fi o zi
când printre stele voi pluti,
căci voi zbura atât de sus
încât al Soarelui apus
nu-l voi zări.

Iar când, din nou, va răsări,
voi veţi avea o nouă zi
în care mi-ar plăcea nespus
în ea, să fiu şi eu inclus
prin poezii.

Voi fi cu voi când veţi citi
şi, chiar de nu veţi auzi,
voi mulţumi.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem

Din vidul buzelor în sărut
tu-mi naşti universul unde cânt
stelelor mărilor lumilor
eşti primul cuvânt
dinaintea primului cuvânt
ce a născut ceea ce sunt

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripă X

Te voi iubi
pe fiecare filă de carte,
în fiecare cuvânt
mă voi arcui la pieptul tău
ca un apus sub tâmplă unei biserici.
După fiecare sărut
voi lăsa un spaţiu,
aşteptând luna
să treacă peste noi cu tălpile goale,
lăsându-ne urme mici
ca niste petice de jar,
fără să ne doară.
Te voi iubi
fără niciun punct între noi,
iar mâna care ne va scrie
nu va muri nicicând...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azur 3

De unde ai apărut
Azur nebun în calea-mi
De mi-ai furat poemul
Şi inima din piept?
Nu îmi răspunde, ştiu
Din tâmpla-mi de copilă
Când mă rugam s-apari
În seri uitate-n vină.
Dar oare tu ştiai
Că eu te voi iubi
Ca pe-o icoană sfântă
Şi-n piept vei stărui?
Ştiai chiar tot, iubite
'Nainte să mă ai
Căci eu ţi-am fost sortită
Şi tu al meu Serai.
Iubire dintre stele,
Al meu vis rătăcit,
În tâmplele-mi prea ninse
Tu vino-mi la iubit.
Te voi iubi cu Luna
Şi Cerul deopotrivă
Din stele îţi voi face
A inimii cunună.
Eu te-am ales să-mi fii
Al tâmplelor poem
Pe când eu voi veni
Să fiu al tău blestem.
Ne vom iubi, în Cer
Aşa şi pe Pământ
Eu m-am născut să pier
Iubindu-te etern.

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tată, Ţie mă închin

Tată Sfânt îţi mulţumesc
pentru planul Tău cel Sfânt
prin care şi eu trăiesc
rezemat de-al Tău Cuvânt

ţi-aduc astăzi mulţumiri
Dumnezeule Prea Înalt
pentru a Tale împliniri
din Cuvântul Tău curat

Ţie Tată mă închin
şi ţi-aduc în veci onoare
căci prin Fiul Tău Divin
ne oferi pururi salvare

Tu Doamne-ai planificat
viaţa asta pe pământ
şi un suflet viu ne-ai dat
să trăim al Tău Cuvânt

Tată Tu ai conceput
planu acestui Univers
cu viaţa — al lui avut
şi vederi şi ochi şi mers

din nimic totu-ai creat
dând la toate-nfăţişare
lucruri ce le-ai aşezat
pe-a creaţiei cărare

de unde să te inspiri
nicio sursă n-ai avut
ci toate-au fost plăsmuiri
după cum ai conceput

Tu o Doamne ai creat
forme vii şi-nfăţişare
la toate faţă le-ai dat
în a Ta planificare

geniu este prea puţin
ca lucrarea să-ţi descrie
ci doar Dumnezeul viu
Cel ce e din veşnicie

numai Tu eşti Creatorul
prin Isus — El Fiul Tău
ce ne amplifică azi dorul
Tată drag şi Dumnezeu

ia-ne-n tainele Scripturii
şi ne fă să te-ascultăm
să dăm curs învăţăturii
şi inima să ţi-o dăm

Tată scump şi drag din cer
împleteşte-ne-n iubirea
celor care-n veci nu pier
căci trăiesc neprihănirea

fă-ne Doamne Tată Sfânt
Cuvântu să-ţi împlinim
viaţa-ntreagă pe pământ
pururea să te iubim

căci suntem pe veci ai Tăi
după chipul Tău creaţi
vrem din lumea celor răi
pentru veci să fim luaţi

dă-ne Tu credinţa vie
cum voieşti dar să trăim
să-ţi cântăm în veşnicie
Numele să ţi-l mărim

Dumnezeule Prea Înalt
noi acum te onorăm
căci iubirea Ta ne-ai dat
şi Ţie noi ne predăm

glorie cinste onoare
pururea o Tată Sfânt
pentru veşnica-ţi lucrare
şi al Tău iubit Cuvânt

poezie de Ioan Daniel Bălan (24 decembrie 2018, Mănăştur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebun la al lumii parastas

De-aş fi cum voi în versuri mă citiţi
Aţi înnebuni, văzând cât de nebun sunt
Căci uneori-s turbat precum un vânt
Dansând în omăt de argint ce-l adoraţi

Din care voi-n oameni vă modelaţi
Şi nedorind să vă aud, mă-mbătaţi
Fugind printre necunoscuţi-n parastas
Să beau din vorba lor "in vino e veritas".

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catren din praf de stele

Se scutură galaxiile în petale
Clipind eternitate, pe genele tale.
Şi-n oricare vieţi a mele
Esti sărutul cu praf de stele

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cosmosul se extinde, pentru toate scopurile practice, necontenit. După o scurtă pauză sedentară, noi am reluat modul nostru vechi de viaţă nomad. Urmaşii noştri îndepărtaţi, distribuiţi în condiţii de siguranţă pe mai multe lumi în întregul sistem solar şi dincolo de acesta, vor fi uniţi prin patrimoniul lor comun, prin consideraţia lor faţă de planeta lor de origine, precum şi prin cunoşterea că, indiferent de ce alte forme de viaţă ar putea exista, singurii oameni din tot universul provin de pe Pământ. Ei vor privi în sus şi se vor strădui să găsească punctul albastru pe cerurile lor. Ei nu îl vor iubi mai puţin pentru obscuritatea şi fragilitatea sa. Ei se vor minuna de cât de vulnerabil a fost odată depozitul pentru tot potenţialul nostru, cât de periculoasă ne-a fost copilăria, cât de umile începuturile noastre, cât de multe râuri a trebuit să trecem înainte să ne găsim calea...

citat celebru din Carl Sagan
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă un sărut...

Când inima îmi simte
Că ea,.. e-nviere,.. moarte
Din piept bate să iasă
Să zboare la cea aleasă

Ca două ciocârlii spre soare
In triluri de dor răvăşitore
Una în alta să topească
Si infinitul o să le dorească

Muzica lui divină, senină
Printr-o fantă de curcubeu
Să moară de ciudă orice zeu
Când spre tine zbor... eu
Să te iubesc un infinit
Şi incă un sărut..
In triluri curcubeu
Ce le simt când ştiu
Că exişti pe pământ
Si mai renăscut din lut
Cu un sărut de infinit
Ce-l ador sfânt

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privirea ta

Îmi trec prin gânduri paşii, mi-i petrec
de la un gând la altul, zi de zi,
în obiceiul meu de a trăi,
şi o voi face pân-o fi să plec.

Mă mai opreşte, uneori, un vis,
din mersul printre gânduri, dar plutesc
prin alte lumi şi nu, nu mă opresc,
căci sunt, la tot ce-i nou, mereu deschis

şi-mi place să te văd acolo-n el,
alături, cu privirile arzând,
iubindu-mă, dansând sau surâzând.

Privirea ta... ştii tu, ai tu un fel
de-a mă privi, de-a-mi fi în vis şi-n gând
pe care n-aş putea să-l uit nicicând.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Da,recunosc, iubesc !

Da, recunosc, iubesc!

Da,
recunosc,
am iubit-o!
E ăsta un păcat?
Să arunce cu piatra
cel care nu a iubit niciodată.
Cred că m-am născut
îndrăgostit de ea.
Am căutat-o în sânul mamei,
în primul pas.
Când am pronunţat primul cuvânt
a fost numele ei.
De câte ori deschideam o carte
îi auzeam chemarea.
Cuvintele jucau ca ielele
un joc al seducţiei.
Nu a fost acolo la primul sărut,
dar l-a simţit,
vântul adia uşor,
zgomotele produse de frunzele
copacilor din noi
erau şoapte de iubire.

Da,
recunosc,
o iubesc!
O iubesc pur şi simplu.
Este chimia aceea invocată mereu.
Se pare ca Mendeleev ne este protector.
E dragostea supremă dintre mare şi ţărm,
dintre vultur şi zbor,
iubirea unică a unui lup.
E ceea ce unii nu îşi permit să viseze.
Trăiesc din zâmbetul ei,
mai frumos,
mai seducător decât orice
din acest univers.
O respir în fiecare secundă a vieţii.
O iubesc fiindcă s-a născut pentru mine,
m-a aşteptat cuminte în povestea noastră, chiar dacă am scris milioane de cuvinte până am ajuns la ea.

Da,
recunosc,
o voi iubi!
Nu ştiu să trăiesc dincolo de privirea ei,
de glasul ei,
de râsul ei,
toate balsam pentru sufletul meu.
Nici nu aş avea ce să trăiesc,
totul ar fi tern,
m-ar înghiţi întunericul din mine.
Recunosc,
am iubit-o,
o iubesc
şi o voi iubi.
Condamnaţi-mă!

poezie de Mihail Coandă din Umbre pe asfalt (1 iunie 2022)
Adăugat de Mihail Coandă
Comentează! | Votează! | Copiază!

O zi din calendar

Ne vom iubi! Iţi voi aduce-n dar
O altă zi rămasă-n calendar,
Ofrandă fie pentru zeii urii
Să nu te-ascundă-n vaierul furtunii.

Ne vom iubi... cuminte şi tăcut,
Ne vom iubi la fel ca la-nceput,
Pe sâni vor înflori sângeri şi stele,
Căci tu eşti taina fericirii mele.

Iţi pun pe brat liane... -n valuri fine
Săruturi roze vor fugi spre tine...
Dac-as putea ţi-aş dărui puţin
Din cerul meu de sentimente plin.

Ţi-aş prinde-n păr spre-a străluci mereu
O stea de jar ascunsă-n gândul meu...
Şi jadul ţi l-aş prinde în privire
Căci tu eşti nerostita fericire.

Pe coapsele de lanuri ţi-aş cusea
Cu tainice priviri, iubirea mea.
Oh, esti un înger, să te pot privi,
Ţi-aş da din calendar o noua zi...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caruselul inimii

Conjugă-mă într-un sărut
Să simt verbul a iubi
Cu bătăile inimii
In carusel pe un căluţ

Deasupra lumii in stele
De rochia ta învârtit
Pe curcubeu de buze
Să mă ridici infinit

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!