Unui epigramist
Din viața asta, scurt popas,
În altă lume ai plecat
Dar epigramele-au rămas...
În cărți, la anticariat.
epigramă de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Nostalgică
De multă vreme sunt plecat
Astăzi zic, când fac popas:
De ce oare am plecat?
De ce aș mai fi rămas?
epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anticariat un loc unde se dau cărți la mâna a treia.
aforism de David Boia (1 noiembrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
La magazinul
de anticariat
am văzut
în vânzare
și cărți artistice
gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce cumpără oltenii cărți de la anticariat?
Pentru că sunt gata citite.
întrebări și răspunsuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A plecat
spre anticariat
să fie un clasic autentic
a plecat să scape de grămadă
(!?) spre cer
lasă-mă urmă ura și invidia
s-a răzbunat
poezia-i rămâne
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mereu e o altă lume
mereu e o altă lume prin care trec
mereu e un cer care are bal
un altul netreaz
în altul iele dansează
o fericire e un scurt popas
o amăgire reluată iar și iar
dintr-o iluzie mereu pe ducă
pentru înalt visele mele sunt agățate de-o stâncă
și nu-mi văd nici mâinile
și nici dimineața prin care am trecut
zburând de lângă umărul tău cald
și câte sferturi de cuvinte mă bântuie
când se deschide amiaza desenată de copii pe trotuare
iar frunzele din mine mă urcă în clepsidră
în timp ce pietrele mă trag în jos
adun bucățele de duminică
lungindu-le ca pe-o frânghie pe care să merg
scuturând de pe mine scamele lumii de azi.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recensământul tranziției
Tranziția s-o oprim
Într-un scurt popas
Vrem neapărat să știm
Câți am mai rămas.
epigramă de Ion Văleanu-Vâlceanu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața
Viața nu-i o sărbătoare,
Iute-n mormânt face popas,
Așteptând o lumânare
De la cei care-au rămas.
epitaf epigramatic de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spectacol interzis muritorilor
privește atent un munte, un arbore,
o piatră, o apă și ține-le minte
pleacă apoi în lume
trăiește-ți viața
întoarce-te peste ani și ani
privește-le din nou pe toate și vei avea senzația
că n-ai fost plecat niciodată
din acele locuri
urmărește un episod dintr-un film serial
care te captivează la maxim
dormi, pleacă la muncă
întoarce-te acasă, vizionează un alt episod
și vei avea senzația
că n-ai fost plecat niciodată
din acțiunea filmului
citește o carte, zece cărți, o sută de cărți
întoarce-te la cartea care ți-a plăcut cel mai mult
și vei avea senzația că n-ai fost plecat niciodată
dintre coperțile ei
privim, plecăm, ne întoarcem
ne întoarcem, privim și plecăm
numai că unii oameni
pe care i-am privit cândva
cu atâta dragoste
au uitat să se-ntoarcă
din călătoria lor
au rămas captivi într-un spectacol
interzis muritorilor
iar umbrele, sufleuri ai neantului
ne șoptesc în continuare
rugăciunile
poezie de Ionuț Caragea din Mesaj către ultimul om de pe Pământ (2017)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spectacol interzis muritorilor
privește atent un munte, un arbore,
o piatră, o apă și ține-le minte
pleacă apoi în lume
trăiește-ți viața
întoarce-te peste ani și ani
privește-le din nou pe toate și vei avea senzația
că n-ai fost plecat niciodată
din acele locuri
urmărește un episod dintr-un film serial
care te captivează la maxim
dormi, pleacă la muncă
întoarce-te acasă, vizionează un alt episod
și vei avea senzația
că n-ai fost plecat niciodată
din acțiunea filmului
citește o carte, zece cărți, o sută de cărți
întoarce-te la cartea care ți-a plăcut cel mai mult
și vei avea senzația că n-ai fost plecat niciodată
dintre coperțile ei
privim, plecăm, ne întoarcem
ne întoarcem, privim și plecăm
numai că unii oamenii
pe care i-am privit cândva
cu atâta dragoste
au uitat să se-ntoarcă
din călătoria lor
au rămas captivi într-un spectacol
interzis muritorilor
iar umbrele, sufleuri ai neantului
ne șoptesc în continuare
rugăciunile
poezie de Ionuț Caragea din revista Observatorul din Toronto (22 iulie 2015)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul gând
am adunat în palme timpul
nu a stat
m-a privit o clipă
apoi a plecat
la pas, pas cu pas
pe drumul lui
la ceasul rămas, spre alt popas
am căutat o viață fericirea
nu m-a cunoscut
nu a știut că a trecut de multe ori pe lângă mine
am strâns în brațe femeia
sărutând trupul fierbinte și gol
o clipă m-a privit țipând în brațele iubirii
apoi a plecat, cu alt bărbat
pașii ei se strecurau
pe nisipul umed de lacrimi
azi pășesc pe alei
de tei, de ce vrei
în față doar vântul mai bate
bate și bate
pe drumuri uitate
printre frunze căzute, printre frunze uscate
de viață, de lume, de toate
pe aici, pe unde poate
pașii mei curg, se scurg
în cenușa ultimului gând rămas
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Popas
Viața-i scurtă, trecătoare,
Într-un mormânt faci popas
Și aștepți o lumânare
De la acei care-au rămas.
epitaf epigramatic de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Popas sufletesc
Fac un popas sufletesc pe-un tărâm fără nume
Și încalec pe visul semeț ce stă după mine
Să-mi potrivesc ceasul plecării din lume
Spre lumea ce-a fost, ce este și vine.
Smâcesc din frâie și dau din picioare
Dar visul nu caută să facă vreun pas!
Din noapte privirea-mi ridic către soare
Curtându-mi puținul ce mi-a rămas
De împlinit anevoie pe vise călare
Și îngân un refren de senin fără glas
Din cântul sublim ascuns în uitare,
Să-audă și gândul cel vechi de pripas
Cum goana vieții e-o pură visare
Și vânt adunat pentru bunul rămas.
Mai fac un popas pentru-n suflet rămas de pripas,
Cu un scop definit și prescris de-o anume
Alarmă-a trezirii de vis, din ultimul ceas
Al curtării divine ce duhu-a 'ncetat să-i zbuciume
Ca semn al celui mai groaznic și mare impas.
poezie de Ioan Hapca (14 mai 2022)
Adăugat de Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!
La revedere
Când ai plecat, nu ne-am luat la revedere
Și nici adio nu ne-am spus, nici rămas bun.
Și-am dispărut ca două existențe efemere
Care porniseră cândva, pe-același drum.
Când ai plecat, nici n-ai privit în urmă,
Eu am îngenuncheat într-un târziu în urma ta.
Și m-am trezit în altă lume, tristă și diformă,
Pe-o stranie planetă, fără Lună, fără-o stea...
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La revedere
Când ai plecat, nu ne-am luat la revedere
Și nici adio nu ne-am spus, nici rămas bun.
Și-am dispărut ca două existențe efemere,
Care porniseră cândva pe-același drum.
Când ai plecat, nici n-ai privit în urmă.
Eu am îngenuncheat într-un târziu în urma ta
Și m-am trezit în altă lume, tristă și diformă,
Pe-o stranie planetă, fără Lună, fără o stea...
poezie de Marian Florentin Ursu (9 iunie 2018)
Adăugat de Marian Florentin Ursu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tic-tac, tic-tac
obosit
timpul s-a retras
acum, aici
nu bate niciun ceas
popas
la pas
pe lespedea rece
un an, un somn, un vis
rămas
un țărm, un val furios și o mare
timpul a tăcut
de mult
e mut
a mai trecut un veac
era o altă zi, alt ceas
tic-tac
doar cuvântul a rămas, esență pură a durerii
la ultimul ceas
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Yeti
Pe drum de munte urc la pas
Si mă opresc in scurt popas.
In linistea ce mă-nconjoară
O mie gânduri dau năvală
Zăpezi in jur imi desenează
O umbră mare omenească.
Zâmbesc ușor, intr-un impas
E Yeti cel in munți rămas.
Om al zăpezi, ești sau nu?
Din preistoric, rendez-vous,
Vrei azi cu mine la cafea?
Mă uit si râd de umbra mea!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept o replică în noapte...
Mă hrănesc cu acele cuvinete siropoase ale tale...
Și sper ca nu voi deveni năluca din fereastra inimii tale
O misiune aproape imposibilă când tu ești prins într-un covor, pictat cu clipe de pe o canapea
Gustă din dulceața micilor gropițe
Ca-n fiecare seară pierdută-n luna de altă dată
Nu te mai pot ademeni sub mrejele mele
Căci ai plecat în noapte, risipind ale noastre speranțe
Acele cuvinte au ramas doar scrise, în cărți fără emoția de altă dată
Ești regele cu slujitori fideli,
Eu am rămas blocată în oglinda din camera ta.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gps
Dealurile fără nume
Am plecat să le colind,
GPS din altă lume
Vreau să fug, să uit, să simt...
Lumea asta colorată
E prea plină de idei,
Las'ca vii tu altădată
Și poate aduci scântei.
Parcuri, ape și terase
Eu străbat să te găsesc
Ce păcat, tăcerea doare,
La final, eu te doresc?
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Opriți timpul!
Din viața, câtă mi-a rămas,
De-ar fi să calculez corect,
Aș mai avea un singur ceas...
Dar și acela e defect.
epigramă de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!