Îţi mulţumesc

pentru cuvintele fric
oase
care mi-au încurajat nepăsarea!
şi eu
sunt un pom obosit cu furnicile mele piţigăiate –
de ce
nu am rupe din tine o frunză pe mov
cu gl
ue s-alipim să pansăm să uităm
toate
scrijeliturile "love"?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub minus

sunt nouă grade afară
cât lunile facerii omului
din mai multe pământuri (?!)
coborâte din pom
frunză cu... frunză

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt obosit

Sunt obosit de vinul care l-am băut,
Sunt obosit de gerul care m-a supt,
Sunt obosit de-un dedesubt
De tine doar, de tine doar ştiut.

Sunt obosit de Viaţa ce-am trăit,
Sunt obosit de Moartea ce mă cheamă,
Sunt obosit ca n-am luat în seamă
Că eu de tine, că tu de mine, ne-am rătăcit.

Sunt obosit de anii douăzeci,
De-un vis de-a pururi neîmplinit....
Dar, uite, ososeala a luat sfârşit,
Nu oboseala, iubirea e pe veci.

Când nimeni nu ar fi mai crezut
Că din Neant ai apărut.

poezie de Corneliu Calciu
Adăugat de Corneliu Calciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate poeziile mele sunt mai bune decât multe ale mele...

aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-au amuţit cuvintele ...

Aseară, când am vrut să scriu,
mi-au amuţit cuvintele
şi mi-au sărit din pagină,
rămasă-n paragină.
Se vede treaba că era târziu-
Doar virgule erau pe foi
şi puncte câte frunză
Şi-un semn alungit, de mirare
cerea ajutoare,
s-aducă vorbele 'napoi...
Dar toate erau la culcare
ostenite de-atâta rostit.
Găsindu-şi rimele pereche,
dormeau pe-o ureche,
printre cărţi şi sertare...

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalmul trei

În ziua-n care cuvintele mele
erau ţărână...
eram prietenul tulpinilor de grâu.

În ziua-n care cuvintele mele
erau mânie
eram prietenul lanţurilor.
În ziua-n care cuvintele mele
erau pietre
eram prietenul râurilor.
În ziua-n care cuvintele mele
erau răzvrătire
eram prietenul cutremurelor.
În ziua-n care cuvintele mele
erau mere amare
eram prietenul omului optimist.
Dar în ziua-n care cuvintele mele
au devenit miere...
muştele mi-au acoperit
gura...!

poezie de Mahmoud Darwish, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu

am pe cine să invit mâine
la o pizza la lovrin
femeile
toate parcă s-au retras în cutii
de carton puţin unsuroase (?!)
eu nu p
un carnea asta pe oase, eu
sunt vegetarian şi bătrân

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărţile noastre

scoase cad uneori pe o mână
fără de oase ce nu
mele nu-l
mai poate reţine
fie şi preţ de-o citire. istorică

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oase bătrâne

ce de doctori! unde sunt artiştii?
îl întreb pe doctorul grizonat cu
pensula-seringă între mişcările antebraţului
şi
el răspunde cu o pictură ca un pojar: o tristă îmbolnăvire
a simţurilor (ah, impresii), o nefericită
răspândire a tinereţii printre oase bătrâne

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

capete mov, capete pătrate
de oameni tâmpi
se uită la foaia din mână
frunză galbenă, frunză ruginie
în zbor glasuri de copii
cântec blând, cântec frânt
capete mov, capete pătrate
de oameni idioţi
flutură hârtia şi ştampila
azi nu-i doare, mâine o să-i doară
comportamente de zombie
pliază hârtia şi o bagă-n urnă
capete mov, capete pătrate

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul aflat în poziţia mea

Ascultă cu atenţie cuvintele mele;
Unele nu sunt spuse
De mine, ci
De omul aflat în poziţia mea.

Ce drept are el
să-mi foloseasca gura? Ȋl urăsc
când te atinge
cum nu trebuie.

Totuşi, şi el te iubeşte,
Străinul acesta îngrozitor
Care face din ochii mei ferestre;
Pe care tu îl vezi mereu stând de veghe.

Până când într-o zi moare
din pricina iubirii mele pentru tine.
Ascultă cu atenţie cuvintele mele –
pentru că... cine vorbeşte acum?

poezie clasică de Norman MacCaig din Omul aflat în poziţia mea, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

O inimă

ai o inimă mare mare! spun
toate iubitele mele atemporale
nu
mai cardioloaga de serviciu din piaţa
bălcescu îmi spune: tu ai
o i
nimă orizont
alizată... dar inimă ai, o inimă mare -
sp
une şi ea, cardi
oloaga, departe de frâmântările inimii şchioape
de
parte de muşchii puterile de
parte de inimi mioape -
de
sigur am o inimă mare
mare şi-o pom
pi
ţă orizontalizată şi frag
mentată adesea!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunzele tale

Ca tine, pom cu-atât belşug de frunză,
Aştept un fir de vânt să mă pătrunză.
Frunzele tale sunt simţirea mea
Fremătătoare, ca şi ea.
Un simţământ, o frunză legănată,
Mişcându-se tot pomul dintr-o dată.

Tu câtă frunză ai şi câte crăci
Eu tot atâtea am, însă ascunse,
Când mă frământă îndoiala sunt
Înfiorat, din vârfuri până la pământ,
De unde alte ramuri se-mpereche
Şi caută o lume să iasă-ntr-însa, veche.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp de uitare

Uităm să fim buni,
Uităm să fim veşnici,
Uităm să fim fericiţi,
Uităm să fim liberi,
Uităm să fim oameni,
Uităm să fim uitare,
Tăceri nemuritoare,
Uităm să fim noi.
Uităm să fim!

poezie de Traian Vasilcău din Regăsit în Cer (2009)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Hai să pansăm sârmele astea de telegraf
deşi nu mai curg prin ele cuvinte
să le pansăm cu hainele noastre
să mergem în echilibru perfect
spre pasărea cu stâlpii îmbibaţi
în păcura verii...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine suntem?

Uităm cine ne sunt strămoşii
Uităm de Mircea şi Ştefan
Uităm cine ne sunt străinii,
Uităm de lance şi duşman.
Uităm ce este Mioriţa,
Uităm de Adevărul sfânt,
Uităm ce-nseamnă conştiinţa,
Uităm de-al poeziei cânt.
Uităm colindele şi Plaiul,
Uităm părinţii, prea cărunţi.
Uităm să zămislim copii,
Şi pe sărman, şi pe flămând,
Şi pe cei morţi, şi pe cei vii,
Îi tot uităm pân–la mormânt.
Dacă uităm, dacă uităm,
Cine suntem, cine suntem...?

poezie de Ştefan Agachi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gipsy love

Când mă vezi nu mai ai aer să respiri
Că-s frumoasă şi miros a trandafiri,
Mi-ai da haina şi cămaşa de pe tine,
Şi aş fugi da' ce-aş fugi cu tine-n lume.

Au, aş fugi în lume, ce-aş fugi cu tine,
Desculţă şi numai cu ce am pe mine,
Ai da pentru mine şi ultimul ban
Şi-o inimă de ţigan.

Au, aş fugi în lume, ce-aş fugi cu tine,
Desculţă şi numai cu ce am pe mine,
Ai da pentru mine şi ultimul ban
Şi-o inimă de ţigan.

Trupul tău şi ochii tăi rău m-au vrăjit,
Mi-au luat minţile, ce rău m-au zăpăcit,
Şi din mintea mea nu pot să te mai scot
Cânt mereu de dorul tău şi nu mai pot.

Au, aş fugi în lume, ce-aş fugi cu tine,
Desculţă şi numai cu ce am pe mine,
Ai da pentru mine şi ultimul ban
Şi-o inimă de ţigan.

Au, aş fugi în lume, ce-aş fugi cu tine,
Desculţă şi numai cu ce am pe mine,
Ai da pentru mine şi ultimul ban
Şi-o inimă de ţigan.

Hey
I can't take, can't take it anymore
I'd give it all
There's no change for love
Let's escape far beyond this shore
I'd give it all
You're my Gipsy Love.

Au, aş fugi în lume, ce-aş fugi cu tine,
Desculţă şi numai cu ce am pe mine,
Ai da pentru mine şi ultimul ban
Şi-o inimă de ţigan.

Au, aş fugi în lume, ce-aş fugi cu tine,
Desculţă şi numai cu ce am pe mine,
Ai da pentru mine şi ultimul ban
Şi-o inimă de ţigan.

cântec interpretat de Loredana Groza
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul de lângă tine

călăul te execută pe trecerea
de pietoni condamnaţi
la decapitare prin semnalizare
greşită pe zebra ce nu
e o girafă oarecare şi nu
dă semne de indulgenţă
(?!)
prin stupidă fecvenţă
frumosul animal e un om
ca oricare pom

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când soarele scapătă către asfinţit,
iar toamna mai rupe o frunză din ram,
De truda verii, ţăranul obosit
odihneşte când iarna colindă la geam.

catren de Dumitru Delcă (29 noiembrie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opriţi această frunză

Atunci cand cade frunza pornita sa rastoarne
Intreaga roata a lumii si fiecare pom
O simt ca mi se rupe din sange si din carne
Si mi se face mila de lume si de om.

Si mi se face mila de mine si de tine
Si frunza care cade ma-nebuneste iar
Si –apoi de-atatea lacrimi imi e putin mai bine
Si mi se desfrunzeste pe trup un calendar.

Si nu se mai intampla nimic din cele sfinte
Doar frunza care cade in dulce hodoronc
Si nu mai am putere si nu mai am cuvinte
Si fiecare fibra rasuna ca un gong.

Opriti pe creanga frunza, destul cu-atata toamna,
Destul cu-atata ceata si oameni neciteti
Opriti aceasta frunza de foc ce ma condamna
Sa stiu masura scurtei mele vieti.

poezie celebră de Adrian Păunescu din "Manifest pentru mileniul trei", vol II, ed. Eminescu, Bucuresti, 1986
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asfaltul

sângele s-a scurs
pe asfalt. tu nu ai mai venit -
ce bine e fără tine
iubire
înte roţile mele!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!