Uneori îmi mai aduc aminte de mine
şi zic!
Ptiu! Doamne, iartă-mă,
da' tu...
ce mai cauţi pe-aici?

gogyohka de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şcoala taţilor

Tata a fost pentru mine un zeu...
Îmi aduc aminte când îmi spunea
Alin Ionuţ din fraţii Jderi
e dimineaţă
e timpul să mergi la şcoală..
Iar eu îi spuneam
Du-te tu!
Zi-le că am murit în locul tău
şi tu mă ţii în viaţă...
Şi dus a fost!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cauteri-n zare

Du-mă Doamne în lacrima ta
să văd cum mă scurg pe un obraz neplesnit
şi da
du-mă Doamne cu moartea la cosit
să-i dau la iarbă să bea
tăiş
din pumn în cruciş
ce din mine pe mine mă vrea...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iartă-mă...

Iartă-mă că m-am crezut stăpână,
Iartă-mă, c-am fost atât de rea
Iartă-mă, despovărează-mi mâna
Ca să pot să Te adun în ea.
Iartă-mă, despovărează-mi mintea
Să Te-adun acolo în cuvânt
Să mă plec umilă înaintea
Celui care-a fost şi este sfânt.

Iartă-mă, despovărează-mi gura
Să Te-adun în cântece mereu
Sufletul mi-l iartă şi făptura
Iart-o, Doamne, Dumnezeul meu.

Iartă-mă acum, despovărează
Inima şi tot ce azi însemn
Golgota e-n mine şi veghează...
Iartă-mă că Te-am ucis pe lemn...

Iartă-mă, am pus să Te omoare
Şi despovărează-mi mâna mea...
Te-am lovit, Isuse şi mă doare...
Iartă-mă c-am fost atât de rea...

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarta-ma

Iartă-mă
se zbat aripi în mine
ca într-o colivie.
Iartă-mă
se prăbuşesc trepte în mine
ca într-o mină.
Iartă-mă
mi-e irisul transparent
ca o lentilă.
Iartă-mă
mi-e surd ecoul
ca pe o stradă aglomerată.
Iartă-mă
e plină de riduri
foaia pe care scriu,
de ele se împiedică griful
şi se rupe.
Iartă-mă
mi-e pustie colivia...

poezie de Otilia Biriuc
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cred că un om este ceea ce-şi aduce aminte despre sine însuşi. Bunăoară, eu mă consider pe mine ceea ce îmi aduc aminte că sunt. De asta, uneori, oamenii sunt, în aparenţă, schimbători, sau în mod diferit, fiindcă de fiecare dată îţi aduci aminte alte lucruri despre tine însuţi.

citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gând 11

Eu cred că un om este ceea ce îşi aduce aminte
despre sine însuşi. Bunăoară, eu mă consider pe
mine ceea ce îmi aduc aminte că sunt. De asta
uneori oamenii sunt în aparenţă schimbători sau au
umori diferite.
De fiecare dată îţi aduci aminte alte lucruri despre
tine însuţi.

poezie celebră de Nichita Stănescu din volumul: Gânduri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, iartă-mă!

Tipul ăsta nu-mi prea place:
Ce mai epitaf i-aş face!

distih de Ion Grigore din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magazinul

Uneori
mă uit în clopot
să văd cum bat casele.
Uneori
îmi smulg nasul şi îl pun pe fereastră
să vină
urechile mele porumbei.
Uneori
mă privesc în geamul
magazinului de geamuri
sperând
să se deschidă
o stradă.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plodul pământului

În fiecare zi mă gândesc
o lună la tine
şi-n fiecare zi pământul îl aduc în spate
uşor de tine
cu mine greutate...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uşa

Uneori mai vine la mine o uşă
se înclină şi mă întreabă dacă mai doresc
o fereastră.
E timpul! E timpul îi zic! Iar ea zâmbind mă întreabă...
Închisă sau deschisă?
Iar eu îi răspund
Îi răspund...
Uneori!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Herghelia timpului

Dă-mi Doamne un cal
cu care să ajung în rai
şi de acolo pe jos
să-i aduc o căpiţă din iadul lui
cu care să mă întoarcă
de unde am pornit
şi-a nechezat
şi şi-a băit în balele secundei
spinarea
pe care-o viaţă-am călărit
şi m-am tot fugărit!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

iartă-mă, Doamne,
mă caţăr spre cer
pe picioare de lemn
sunt suflet de humă
murdar de gânduri, frică, păcate
iartă-mă Doamne,
că plâng pe braţele crucii
păşesc către El şi paşii se pierd
printre cruci frânte de suflet
azi pier în stropii de sânge
căzuţi de pe crucea fiului Tău
zac la marginea lumii
în şuvoaie de lacrimi
la cap mi-au pus bolovani
să nu mă ridic şi să sper
iartă-mă Doamne
că plâng şi iar pier, la picioarele crucii
iartă, Doamne,
fiul tău, umil şi stingher

rugăciune de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori se aud copacii cum vorbesc între noi...

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Golgota cuvântului

Doamne Iisuse al limbii române
iartă-mă că-ţi răstignesc cuvântul
viaţa trece numai visul tău râmăne
îl păstrez în mine răstignindu-l

Iartă-mă că-ţi sângerez cuvântul
este trup din trupul tău preasfânt
de-l rostesc se-nfiorează gândul
fără tine nu există nici un gând

Este trup din trupul tău preasfânt
viaţa trece visul însă mai rămâne
niciodată azi şi mâine şi oricând
Doamne Iisuse al limbii române

Iartă-mă că-ţi sângerez cuvântul
îi dau viaţa-n mine răstignindu-l

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme (1 mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Se numeşte noapte
ceea ce ziua are de spus.
Te uiţi în sus şi parcă se aduc
de jos
josniciile mele.
Bună dimineaţa
noaptea mea!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Golgota cuvântului

Doamne Iisuse al limbii române
iartă-mă că-ţi răstignesc cuvântul
viaţa trece numai visul tău rămâne
îl păstrez în mine răstignindu-l

Iartă-mă că-ţi sângerez cuvântul
este trup din trupul tău preasfânt
de-l rostesc se-nfiorează găndul
fără tine nu există nici un gând

Este trup din trupul tău preasfânt
viaţa trece visul însă mai rămâne
niciodată azi şi mâine şi oricând
Doamne Iisuse al limbii române

Iartă-mă că-ţi sângerez cuvântul
îi dau viaţa-n mine răstignindu-l

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai dă-mi Doamne o mână în care să mă închin la un pumn!

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi uneori mi-e dor de mine... Mi-e dor de tot ce-a fost şi nu mai este, de copilărie, de vremuri apuse! Uneori îmi aduc aminte de trecut, şi mi-e dor de un miros, de un gust, de o voce... Mi-e dor de prieteni pe care nu i-am întâlnit niciodată, de oameni cu care nu am mai vorbit sau mi-e dor de cei care s-au dus şi de cei de la care nu mi-am luat rămas bun. Mi-e dor de lucrurile pe care le-am trăit şi de lucrurile la care am renunţat, şi nu m-am bucurat total. Uneori vreau să găsesc nu ştiu ce... Nu ştiu unde... Să regasesc ceva ce nici măcar nu ştiu ce este sau unde l-am pierdut.
Şi uneori mi-e dor de mine... de cea care am fost.

Ioana Creţu în Şoapte (29 martie 2022)
Adăugat de Ioana Cretu ( C.I)
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi miroşi la întâmplare o floare şi dacă mirosul ei îţi aduce aminte de tine, atunci încă te mai naşti...

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stat în alt... stat

Scoate-mă, Doamne, din vidul existenţial,
Ia-mă de mână şi-ndrumă-mi pasul,
pe Pasul Tău invizibil, etern,
îndepărtează-mi, îndată, impasul,
care mă poate arunca
în Infern.

Trece-mi, Doamne, lacrimile prin sită,
îndulceşte-mi sufletul de amar năpădit,
scoate-mă din starea de eu a neantului...
iartă-mă, sunt aici, am venit
să-mi descarc sufletul, la margini de fire,
sunt un Iov, Majestate,
în devenire.

Răspunde-mi, Te rog, sunt încă fiinţă,
plăsmuită după chipul şi asemănarea Ta,
iubirea-mi, furia-mi, nebunia,
urletu-mi tandru
şi floarea de Nu-mă-uita,
mă domină de când eram flăcăiandru...

Trăiesc în mijlocul Luminii
care, uneori, mă răneşte,
în zori şi-n amurg,
când zilele curg,
îţi port pe umeri toate judecăţile,
Doamne,
iartă-mă că sunt şi am fost,
cu rost, fără rost!

Sunt obosit de mine însumi... Doamne,
scoate-mă din povârnişurile firii,
e vremea când se ofilesc trandafirii
şi Timpul Cruce devine...
prin mine, prin Tine,
mă leg peninsular de Infinit
şi mor fără capăt,
subit...

Mi-e sete, Doamne, de viaţă,
mi-e foame, Doamne, de ideal,
mi-e dor de-un apus muzical,
îmi ispăşesc, Doamne, sinele,
şi alerg, nebun, după mine...

În flori, cu peţioluri şi stamine,
au adăstat
Raiul şi Iadul –
stat în alt... stat!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!