Parteneri în Hades

"Nebuni, care au mâncat vitele lui Helios;
iar zeul le-a refuzat ziua reîntoarcerii"
-Odiseea-

De vreme ce mai aveam câţiva pesmeţi,
a fost o prostie din partea noastră
să debarcam pe insulă şi să mâncăm
lenoasele vite-ale lui Helios;

şi asta pentru că fiecare din ele era un castel
pentru care trebuia să porţi războaie
patruzeci de ani, până când deveneai
un erou şi un star!

Întorşi hămesiţi pe uscat,
ne-am îndopat până-am căzut,
îndestulaţi, în aceste regiuni joase şi triviale,
greoi la minte şi sastisiţi.

poezie de Giorgos Seferis, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru că în această ţară trebuia să umblăm, să mâncăm, să dormim, să iubim pe cineva cu frică, până când aveam din nou nevoie de frizer şi de foarfecă de unghii.

Herta Muller în Animalul inimii
Adăugat de June
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezicere

Pe ţărm secret şi alb
ca porumba cea penată,
la prânz ne-am însetat:
apa era sărată.

În acel pal nisip
numele ei l-am scris;
trecu a mării briză
şi scrisul l-a dezis.

Cu cât elan, ce zbateri,
cât patos, ce fervoare,
viaţa ne-am dus: eroare!
Deci viaţa ne-am schimbat.

poezie clasică de Giorgos Seferis din Cele mai frumoase poeme de dragoste, traducere de Grete Tartler
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă suferinţa este omenescă, nu suntem oameni doar pentru a suferi.

citat clasic din Giorgos Seferis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost şi eu

1. Am fost şi eu copil, ce-i drept.
Aveam şi eu, prieteni strânşi la piept.
Aveam şi eu, vise mari de împlinit.
Aveam şi eu, un timp de neoprit.

2. Aveam şi eu, o fată pentru care să compun.
Aveam şi eu, persoane pe care să le sun.
Aveam şi eu, experienţe de iubire.
Aveam şi eu, ceva legat de tine.

3. Aveam şi eu... dar nu aveam.
Aveam şi eu... dar nu ştiam.
Aveam şi eu... dar nu perfect.
Aveam şi eu... un "eu" defect.

poezie de Cosmin-Emanuel Petraşc (5 aprilie 2019)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petraşc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un bătrân pe malul fluviului

Nu vreau altceva decât să pot vorbi simplu,
să mi se acorde această graţie.
Cântecul ni l-am încărcat de atâtea muzici
că încetul cu încetul se scufundă
şi arta ne-am împodobit-o într-atât
că faţa îi e roasă de zorzoane,
şi trebuie să spunem puţinele noastre cuvinte
pentru că mâine sufletul îşi înalţă pânzele.
Dacă suferinţa este omenească, nu suntem oameni
doar pentru a suferi,
de aceea-n aceste zile cuget astfel
la marele fluviu,
acest sens care înaintează printre plante şi
ierburi,
animale păscând şi adăpându-se
oameni care seamănă şi seceră,
şi printre marile morminte şi micile lăcaşuri
ale morţilor.

poezie clasică de Giorgos Seferis din Cele mai frumoase poezii (1965)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jucării

Noi, care suntem îngrozitor de mari,
Care n-am mai căzut pe gheaţă
Dintre cele două războaie,
Ori dacă din greşeală am alunecat vreodată,
Ne-am şi fracturat un an,
Unul din anii noştri importanţi şi ţepeni
De gips...
O, noi, cei îngrozitor de mari
Simţim câteodată
Că ne lipsesc jucăriile.

Avem tot ce ne trebuie,
Dar ne lipsesc jucăriile.
Ne e dor de optimismul
Inimii de vată a păpuşilor
Şi de corabia noastră
Cu trei rânduri de pânze,
Care merge la fel de bine pe apă,
Ca şi pe uscat.

Am vrea să încălecăm pe un cal de lemn
Şi calul să necheze o dată cu tot lemnul,
Iar noi să-i spunem: „Du-ne undeva,
Nu ne interesează locul,
Pentru că oriunde în viaţă
Noi avem de gând să facem
Nişte fapte grozave”.

O, cât ne lipsesc uneori jucăriile!
Dar nu putem nici măcar să fim trişti
Din cauza asta
Şi să plângem din tot sufletul,
Ţinându-ne cu mâna de piciorul scaunului,
Pentru că noi suntem nişte oameni foarte mari
Şi nu mai e nimeni mai mare ca noi
Care să ne mângâie.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru poezie, ţările nu sunt nici mari şi nici mici. Locul său este în inima tuturor oamenilor.

citat din Giorgos Seferis
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Negare (Arnisi)

Pe ţărmul nevăzut al mării,
albi ca porumbeii,
am suferit la amiază de sete,
dar apa era sărată.

Pe nisipul auriu
i-am scris numele,
dar a venit briza mării
şi literele au dispărut.

Cu ce spirit, cu ce inimă,
cu ce patimă sau dorinţă
ne-am trăit viaţa? O rătăcire!
Căci noi ne-am ales viaţa.

poezie de Giorgos Seferis, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aprindeţi luminile să pot găsi ce caut

Există mai mult decât o subtilă diferenţă
între a fi de patruzeci sau a merge pe şaizeci de ani.
Când aveam patruzeci mă trezeam în fiecare dimineaţă
fericit, erect, şi gata pentru sex. Cântam sub duş
câte o oră înainte de a pleca la muncă.
La şaizeci, mă trezesc cu dureri de spate şi
într-un minut orice pornire aş fi avut s-o scol şi pe ea
s-a dus, odată cu urinatul matinal din duş...
În vremea asta doamna grasă cântă în celălalt duş...
Despre cât de frumoasă este viaţa...

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simplitate

Nu doresc decât să vorbesc simplu, să mi se-acorde această favoare.
Am încărcat până şi cântecul cu atâta muzică încât, încet-încet, se scufundă.

poezie de Giorgos Seferis, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nancy Knapp

Well, chiar nu înţelegi că aşa trebuia să se întâmple?
Noi am cumpărat ferma cu partea lui de moştenire,
Iar fraţii şi surorile îl acuzau că învrăjbise
Mintea tatălui său împotriva celorlalţi.
Proprietatea aceasta nu ne-a adus niciodată linişte.
Antraxul ne-a ucis vitele, iar recolta a fost slabă.
Trăsnetul ne-a ars hambarul.
Pentru a scoate-o la capăt a trebuit să ipotecăm ferma.
El devenise tăcut şi tot mai plin de griji.
Pe urmă, câţiva vecini au refuzat să ne mai vorbească
Şi ţineau partea fraţilor şi surorilor lui.
Orice aş fi încercat, nu era loc de întors, aşa cum cineva,
În alte condiţii şi altă vreme, ar fi spus
"Nu conteaza, ăla şi ăla sunt prietenii mei – sau trece şi asta,
Hai, să fac o călătorie la Decatur să mai uit de unele şi altele."
A mai venit şi duhoarea aceea îngrozitoare care a infestat camerele.
Aşa că am dat foc aşternuturilor şi bătrâna casă blestemată
A sfârşit într-o vâlvătaie de flăcări,
În vreme ce eu dansam în grădină fluturând braţele,
Iar lui îi curgeau lacrimile ca unui juncan după castrare.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viermii...

sunt patruzeci de ani-lumină între noi
şi patruzeci la fel, de întuneric
şi-un sentiment de vină, ezoteric
mereu aflat în stare de război

în patruzeci de ani au încăput
obişnuite câteva evenimente
ciudate însă două sentimente
-te mai iubesc, încerc să nu te uit...

în patruzeci de ani de două ori
ne-am întâlnit, nici nu ţin minte unde
ţin minte doar priviri şi furibunde
şi scăpărând din fulgere fiori...

aştept să treacă încă patruzeci de ani
şi să putem să ne-ntâlnim în veşnicie
că două păsări ce-au fugit din colivie
lăsând în ele viermii. Subterani...

poezie de Iurie Osoianu (24 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ai o stare de vibraţie joasă - tristeţe, ură, nervi - starea tinde să se agraveze, deoarece gândurile joase îşi măresc ponderea prezenţei în mintea ta - şi totul începe să pară din ce în ce mai negru, asta până când identificarea cu gândurile ia o pauză (respiraţie conştientă, privitul naturii, mutarea atenţiei către alt orizont etc.), ceea ce îi permite vibraţiei (sunetului) să se reaşeze. De multe ori, gândul jos al unui om este cel care invită multitudinea de gânduri joase, în mintea care îl găzduieşte. Astfel că omul se poate gândi, cu regret, că şi-a uitat portofelul acasă, iar acest gând se poate transforma într-o sarabandă de alte gânduri joase, care îi spun omului, spre exemplu, că viaţa e o luptă. În acest fel, ceea ce a fost un simplu gând de regret s-a transformat într-un magnet pentru celelalte gânduri, care au venit acolo unde au auzit chemarea. Şi bineînţeles că omul este necăjit! De ce? Pentru că el chiar îşi crede gândurile! Mai mult, se identifică total cu gândurile sale. Iar asta îl face supusul gândurilor, pentru că le acordă atenţie completă, iar acolo unde este prezentă atenţia unui om, acolo este prezent şi omul. Atenţia nu este un gând; atenţia este Însăşi Conştiinţa. De fapt, gândurile asta vor: atenţia oamenilor, pentru că doar aşa pot evolua până la stadiul de experienţă.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Relaţia cu gândurile
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vor fi războaie şi până când vor fi cetăţeni de categoria întâi şi de categoria a doua în orice ţară şi până când culoarea pielii va conta mai mult decât culoarea ochilor. Şi până când drepturile fundamentale ale omului nu vor fi garantate pentru toţi, de toate rasele, vor mai fi războaie. Şi până în acea zi, visele de pace durabilă, de cetăţeni ai lumii, de legi ale moralităţii internaţionale vor fi doar dorite, dar niciodată atinse... acum sunt războaie peste tot.

citat din Haile Selassie I
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că Academia Suedeză, alegând un poet grec pentru Premiul Nobel, a vrut să-şi manifeste solidaritatea cu Grecia spirituală vie. Înţeleg, prin aceasta, Grecia pentru care atâtea generaţii au luptat ca să păstreze tot ce, plecând de la lunga ei tradiţie, s-a putut păstra în viaţă. Mai cred că Academia Suedeză a vrut să arate că omenirea de astăzi are, de asemenea, nevoie de poezia, de poporul şi de spiritul grec. Asta, ca grec. Ca individ poţi face faţă anunţului, cu sânge rece, dar când îl concepi ca grec este minunat.

Giorgos Seferis în Cele mai frumoase poezii (1965)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Isa Nutter

Doctorul Meyers a spus că am satiriázis,
Iar doctorul Hill că mai degrabă-ar fi leucemie –
Însă eu ştiu de ce-am ajuns aici:
Aveam şaizeci de ani, dar eram zdravăn ca un bărbat
În putere, de treizeci şi cinci sau patruzeci de ani.
Şi n-a fost din cauză că scriam o scrisoare pe zi,
Nici pentru că mă culcam, şapte zile pe săptămână, noaptea târziu,
Şi n-a fost din cauza stresului de-a mă gândi mereu la Minnie.
Şi n-a fost nici teama sau vreo gelozie înspăimântătoare,
Sau încercările necontenite de a pătrunde
În mintea ei fermecătoare, sau simpatia
Pentru viaţa nenorocită pe care a dus-o
Cu soţul de-al doilea –

Nimic din toate acestea nu m-au pus la pământ –
Ci numai vociferările fiicelor şi ameninţările fiilor,
Rânjetele şi blestemele tuturor rudelor mele,
Iar asta până în ziua în care ne-am dus pe furiş la Peoria
Şi m-am căsătorit cu Minnie, împotriva voinţei lor –
Acum, de ce vă mai miraţi că testamentul meu a fost făcut
În favoarea celei mai bune şi mai fără de prihană dintre femei?.

poezie de Edgar Lee Masters din epitaf din ANTOLOGIA DE LA SPOON RIVER – editura CORESI, ediţie 2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar asemenea escapade au avut loc cu mulţi ani în urmă, în unele cazuri cu zeci de ani înainte, când aveam douăzeci-treizeci de ani. La patruzeci şi unu de ani câţi aveam trecusem de mult de perioada mea de glorie: barba începea să-mi încărunţească, aveam probleme cu gingiile şi pusesem şapte kilograme în zona burţii. Aveam o soţie pe care o iubeam la nebunie - şi care mă iubea şi ea. Pentru că ajunsesem să am o carieră bunicică, pentru prima dată în viaţă nu mai trăiam la limita sărăciei. Pe scurt, câteva satisfacţii minore care luate împreună dădeau ceva asemănător cu fericirea mi-au potolit pofta de a mă căţăra.

Jon Krakauer în În aerul rarefiat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem o continuă căutare a luminii.

citat din Giorgos Seferis
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea-ncetişor
Părăseşte vântul
Şi face talazuri.

haiku de Giorgos Seferis din Şaisprezece hai-ku
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oriunde mă duc, port Grecia în mine ca pe o rană.

citat clasic din Giorgos Seferis (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!