Instantanee
Confecționând din nimicuri nimică,
mai am timp să privesc cerul.
dincolo de dealuri se lărgesc hotarele...
aproape, în liniște murmură râul
în vreme ce marea spumegă undeva,
neauzită de mine,
despre soarta vapoarelor.
graba poartă fuste lungi, pantaloni închiși,
gulere înalte și vorbește răspicat,
răspunzând concret
chiar și la întrebările nepuse.
femeile își deschid culorile
lăsând la vedere locul de unde sânii
încep să plângă atât de frumos
a bucurie a veșnicie și a dragoste.
poezie de Vasile Ionac
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre vorbire
- poezii despre timp
- poezii despre sâni
- poezii despre râuri
- poezii despre plâns
- poezii despre marină
- poezii despre iubire
- poezii despre graniță
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Azi nici după fuste nu te mai poți uita, pentru că femeile poartă pantaloni.
aforism de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete și Satire (1 aprilie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi aforisme despre prezent, aforisme despre fuste sau aforisme despre femei
Către cititori
Aici e casa mea. Dincolo soarele și grădina cu stupi.
Voi treceți pe drum, vă uitați printre gratii de poartă
și așteptați să vorbesc. - De unde să-ncep?
Credeți-mă, credeți-mă,
despre orișice poți să vorbești cât vrei:
despre soartă și despre șarpele binelui,
despre arhanghelii cari ară cu plugul
grădinile omului,
despre cerul spre care creștem,
despre ură și cădere, tristețe și răstigniri
și înainte de toate despre marea trecere.
Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit
așa de mult să plângă și n-au putut.
Amare foarte sunt toate cuvintele,
de-aceea - lăsați-mă
să umblu mut printre voi,
să vă ies în cale cu ochii închiși.
poezie celebră de Lucian Blaga din În marea trecere (1924)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre arat, poezii despre șerpi, poezii despre tristețe, poezii despre ochi, poezii despre cuvinte, poezii despre creștere sau poezii despre apicultură
Locul adevărului
era undeva între cer și pământ
acolo se topește soarele
în mâinile îngerilor
femeile poartă rochii albastre
din zâmbetul lor se nasc stelele
la ele ne uităm noaptea
între cer și pământ se cuibărește
fericirea noastră când iubim
acolo zburăm când reușim
să evadăm din lumea asta
te întrebi unde ești dacă nu-i cerul?
poți să înoți și să zbori
să mergi încet
sau
sau
să fugi fără să simți nimic
locul ăsta nu e raiul
nici iadul nu poate fi
aici se pliază spațiul
și dacă pășești dincolo de linie
ești un copil sau
un adolescent îndrăgostit
de femeia cu rochie albastră
sau
sau roz
ești vrăjit de această vrăjitoare
care te poate distruge
te întrebi ce-i locul ăsta
unde te simți cu adevărat fericit
unde levitezi în jurul trupului
și plutești deasupra ta?
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre rochii
- poezii despre religie
- poezii despre fericire
- poezii despre femei
- poezii despre albastru
- poezii despre adevăr
- poezii despre înot
* * *
vorbește.
vorbește despre cum poți îndoi
cu mâinile goale
cuvântul "oțel"
și despre cum îi dai forma de gând
a potcoavei.
despre timpul pe care îl extragi
ca pe o buruiană, cu rădăcină cu tot,
din întrebarea "până când?"
ca să dai spațiu,
să aibă loc vegetația spontană a ideilor
să crească, să facă dragoste,
și din dragoste
să iasă
fructe
aproape nemuritoare.
vorbește despre cum
în urma lăsată în ou de inima păsării
ai pus să leviteze o lacrimă,
pentru că tu știi
că plânsul poate să zboare
până sus în poem.
vorbește despre artă
cât ține eclipsa pământului
mâine.
arta
începe de acolo
de unde alții,
care (doar) par asemenea ție,
nu mai știu să continue.
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre artă, poezii despre viitor, poezii despre spațiu și timp, poezii despre păsări, poezii despre poezie sau poezii despre mâini
Nimicuri
Femeile... e mult de-atunci
Purtau și rochii lungi...
Dar le-au scurtat câte un pic.
Că azi, nu mai ascund nimic!
epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre rochii, epigrame despre prezent sau epigrame despre femei
Rămas bun
Încep să-mi fac bagajul, ce grea povară-mi este!
Și ce să iau din mine, din mine ce să las?
Voi lua-nceputul verii din ultima poveste
Și voi lăsa doar toamna din ultimul meu pas.
În ziduri plânge gândul atâtor clipe goale,
Ce-au îngropat o viață în doi, ca-ntr-un altar.
Dau viața mea, o marfă, pe doar două parale,
Mă mut cu tot cu soartă, la margini de hotar.
Iau dormitoru-n brațe, să-i simt ultima oară
Tăcerile din vise și ce nostalgic dor,
Din amintiri albastre, în ochii-mi se strecoară!
Și-ți simt, iubite, gura, mușcând seducător.
Deschid sertare pline și le privesc străină:
De unde să încep, să mă adun din casă?
Mai pun de-o parte-un zâmbet și mai arunc o vină,
O lacrimă suspină, ascunsă-ntr-o grimasă.
Aud un vânt pe-afară, vestind că toamna plânge,
'N același timp cu mine, cu fruntea printre nori,
Cu umerii în ploaie, tot cerul nu-i ajunge,
Să mă îmbrace-n galben și-n doliu de culori.
Mă duc să-mi mângâi marea, doar țărmul atingându-l,
Să îmi rămână urma în veșnicia ei,
Dar stau la mal poeme să își aștepte rândul
Și rămas-bun, albastro, îți spun doar ochii mei...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre zâmbet, poezii despre vânt, poezii despre visare, poezii despre vinovăție, poezii despre vară, poezii despre tăcere sau poezii despre toamnă
Tăcerile îmi povestesc
Peste mine ninge cu frunze,
Frunzele toamnei mele arămii,
O toamnă care nu își cere scuze,
Împac o liniște cu ea, de amintiri.
Tăcerile îmi povestesc trecutul,
Apasă peste trunchiul oblojit,
Mă ofilesc culorile, puțin albastrul,
Seninului frumos înmărmurit.
Ce mi-a rămas? Doar pașii ce mă poartă...
Aleile la fel sunt pline cu noroi
Și bălțile cu apa tulburată,
De alții ce-au trecut, singuri prin ploi.
Îi plâng, cu nostalgia omului încărunțit,
Cu noaptea prețuită peste rime,
Pe albe foi de timp îngălbenit,
Vorbesc cu scrisul despre tine... și de mine.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre păr cărunt sau poezii despre ploaie
A dispărut din vederea mea
Stau pe țărm. Aproape de mine, o navă
își întinde velele albe în briza proaspătă și pornește către
oceanul albastru. Este un obiect de mare frumusețe și vigoare.
O urmăresc cu privirea răbdător până când atârnă ca puf de păpădie
sau ca un norișor în locul unde marea și cerul se scufundă una în celălalt.
Atunci, cineva de lângă mine spune, " Iată, a dispărut."
Unde a dispărut?
A dispărut din vederea mea. Atât. Ea are catargul,
carena și verga la fel de mari ca înainte de a trece pe lângă mine.
La fel, este nu mai puțin capabilă de-a-și purta caricul spre portul de destinație.
Diminuarea mărimii ei este în mine nu în ea.
Și chiar în momentul în care cineva spune: " Iată, a dispărut,"
sunt alți ochi care îi urmăresc sosirea, și alte voci
sunt gata să strige voioase, " Uite-o, sosește!"
Iar asta înseamnă a muri...
poezie de Henry Van Dyke, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre porturi, poezii despre ocean, poezii despre moarte, poezii despre frumusețe, poezii despre briză sau poezii despre alb
Dragoste
Aș vrea să fii un grăunte de praf
Ca cea mai slabă adiere să te poată aduce...
Praf de dragoste, praf de nimic.
Praf nevăzut,
Totuși - dragoste, mereu dragoste.
Lasă-mă să te țin în palma
Imponderabilă, imperceptibilă,
Lasă-mă să cred că ești în mine,
Ghemuită undeva, în mine.
Aș vrea să fii un grăunte de praf
Ca cea mai slabă adiere să te poată aduce...
Lasă-mă să te fac roditoare,
Cum primavara lujerului florii,
Ca să te naști în mine,
Avuție a dragostei, belșug al dragostei,
Rod al dragostei, plin de sevă.
Te am, tu nu -
Nesfârșită absență,
Atât de aproape de neatins,
Atât de intens inefabilă.
Totuși pe locul dorului meu
Adesea găsesc alinare.
poezie clasică de Gane Todorovski
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre naștere, poezii despre imponderabilitate, poezii despre flori sau poezii despre dor
Se-ntoarce în vis
pe priciul ticsit cu puricii plini
cu poezii lungi care își refuză
vârsta pe paginile memoriei
aproape că intră într-un coșmar
pe o bucată de scândură de nuc
șlefuită din topor cu lama
de argint
descântat noaptea de vrăjitoarea
neagră mesteca mentă și busuioc
la urmă
strecura
încet cucuta în poezii și învârtea
se învârtea pe priciul care-l pișca
de unde apuca în șopronul pe unde
vântul recita poezii despre flori
de tei și dragoste juvenilă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vârstă, poezii despre tei, poezii despre noapte sau poezii despre negru
Despre cerul senin și celelalte răni
unii copii își pun ochelari de soare
și devin invizibili
eu în schimb
desenez fețe zâmbitoare
și curcubee
oamenii mari nu te întreabă
despre zâmbete
sau cât de mare a fost furtuna
câtă vreme nu depășești conturul
te lasă în pace
și te privesc cu dragoste
poezie de Paul Alex
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre pace, poezii despre ochelari, poezii despre devenire, poezii despre desen, poezii despre depășire sau poezii despre curcubeu
Iubește...
DRAGOSTE,
Ce barieră mă ține
Atât de departe de tine?
Aștept să te-ntâlnesc,
Dar...
Anotimpurile vin și se duc,
Tu nu apari,
Nu vrei să vii!
Zi de Zi,
Te-aștept în zadar.
Fără tine,
Inima mea,
Liniște, nu poate avea.
Dragoste,
Care ți-e locul secret,
Unde te- ascunzi?
Privesc în depărtare,
Devin deodată visătoare...
Cad frunzele,
Se reîntorc păsările
La cuiburi,
Cuiburi cu dragoste...
Mantia nopții
Acoperă pământul și zarea.
Pe Cer,
Mii de diamante sclipesc,
Marea se agită,
Și cu fiecare adiere a brizei,
Simt respirația lui Dumnezeu,
Care-mi șoptește:
"Fii încrezătoare,
Dragostea
Se ascunde
În sanctuarul secret
Al inimii tale...
Iubește!"
poezie de Floarea Carbune (22 noiembrie 1948)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre încredere, poezii despre secrete sau poezii despre diamante
Test la prima noapte de dragoste
Poate genunchii n-au habar
de strâmtoarea Gibraltar
De cântă ca doi nebuni
ascunzând alte minuni
Și de sânii tăi de fată
ce-s a raiului erată
Coapsele sublime dealuri
poartă cerul valuri-valuri
Și-i răstoarnă iată brazda
și pe stânga și pe dreapta
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (21 aprilie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai, poezii despre noapte de dragoste, poezii despre nebunie sau poezii despre muzică
Dragoste la prima vedere
Pe cărarea veche
Trec câte o dată
Cu speranța vagă
De-a te întâlni
Ne cunoaștem parcă
De o viață întreagă
Neavând puterea
De a ne vorbi.
Prin albastrul moale,
Liniștea se adună
Și prin diafanul
De apus vegheat
Ochii tăi de aur,
Ochi de zână bună
Când aprind în mine
Un ecou ciudat.
Dragoste la prima vedere,
Cine-ar fi crezut?
Să iubesc cu atâta putere,
Ca la început.
Că mi-a fost târzie
Întâlnirea în vreme
Și târzie clipa
De-a ne fi văzut,
Pe cărarea veche
La răscruci de vânturi
Numai timpul știe
Ce e de făcut.
Amintirea vie
Mai trăiește încă
Aș da ani din viață să te regăsesc
Ne cunoaștem parcă
De o veșnicie,
De o veșnicie
Parcă te iubesc.
N-o să afle nimeni
Poate niciodată
Poate niciodată
N-am să te-ntâlnesc.
Aș da ani din viață
Să te am alături,
Să îți simt făptura,
Să-ți spun te iubesc.
cântec interpretat de Ilie Micolov, muzica de Ilie Micolov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre dragoste la prima vedere, poezii despre declarații de dragoste sau poezii despre cunoaștere
Déjà-vu primăvăratic
(file de jurnal afectiv)
n-am copilărit împreună
și iată-ne pierduți văzului lumii
pe dealul dintre mesteceni
micșunelele ne descleștează pumnii
pumnii și sufletele
nu ți-am spus niciodată
despre rochia albă-cu-frunze aproape-ca-n realitate
cum cântau prigoriile prin stâncile crăpate în adânc-de-sine
o mare își căuta țărmurile/ minima recuzită pentru a induce
în irealitate
nici despre ziua în care pe marginea unei ape
mă statornicisem dincolo de un timp
nimic n-ai știut
șoseaua urca albastră și netedă printre păduri și tentacule
undeva sub coapsa așteptărilor se deschisese Orașul
visul meu de copil incurabil mă devenea mare
! deodată cimitirul... 2-3 magnolii
făcută mică m-am lăsat sub grija câtorva păsări
a strigătului Mamei muzică a grădinii grandioase
! poate era Cerul / poate te apropiai tu
această istorie atemporală care se pornise și nu se mai oprea
să alunece înspre mine
n-ai știut nici măcar mireasma aurie a mărului dintr-o poartă
găsindu-și habitat în rând cu firele de arpagic
cu nevinovatele neliniști ale copilului fidel drumului
printre buburuze și fluturi
curajul acesta
marea frică... puțina inconștiență
mâna mea scuturându-ți uitările
lăsând virgin locul cu sunete colorate
sufletul trupului prea obosit de convenții
în fapt un poem sustrăgându-se
amatorilor de nimicuri
nucul este la fel de adevărat în capătul viei mele
verdele împinge cu tandrețe și viață pământul...
pământul acesta ca un căpcăun blând abdicând
domesticit la țipătul poveștii
! ne vom afla în timp util
când va fi să fie
o vom face ca și cum
niciodată n-am fi făcut-o
am lăsat suficient suflet pe aici
o grămadă de NOI...
ne vom întoarce!
... n-am copilărit împreună
și iată-ne pierduți văzului lumii
pe dealul dintre mesteceni...
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre copilărie, poezii despre trup și suflet, poezii despre șosele, poezii despre virginitate sau poezii despre verde
I: Te rog să-mi spui: dacă noi suntem dintotdeauna și Visăm lumea asta, de ce am visat ceea ce e acum? De ce nu visăm doar frumos?
A. M: "Urâtul" pentru tine, e doar o altă parte a frumosului pentru mine, dragă Nicole. Dar cine, când și unde controlează visul? Nu curge el dincolo de granița îngustă a "urâtului vs. frumos"? Ai reușit tu să controlezi visul de azi-noapte, având în vedere că ești doar unul din personajele onirice ce se aprind și se sting în el? Această viață nu e despre control, este despre Trezire!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre visare, citate despre urâțenie, citate despre frumusețe, citate despre viață sau citate despre graniță
Aproape de liniște
Mi-e liniște să tac, mi-e liniște de mine,
nu mă mai zbat în van, mă joc în vers, în rime,
scot haina-ngândurării și-i tai nasturii copți,
pingelele tocite le uit în negre nopți.
Pe margini de prăpăstii nu-mi mai e dor să merg,
derutele fixate-n memorie le șterg,
cu somnul speriat stric azi prietenia,
nu îmi mai amintesc unde stă astenia.
Privirile-mi se-ndreaptă spre orizontul larg,
nu vreau să mă mai leg cu-odgoane de-un catarg,
înduplec vraja mării, când scapără furtuni,
să-ngroape în adâncuri păcate din străbuni.
Soarta mi-a cerut plată tot ce-am avut mai drag,
de-acum, nu-i mai dau voie să treacă al meu prag,
nu mă mai las mințită de clipe de păreri
care-mi furau averea și-mi dăruiau dureri.
Mi-e liniște să tac, când nu vreau să vorbesc,
Mi-e liniște, cu ochii-nchiși, să te privesc,
Mi-e liniște s-ascult sufletu-ți îngeresc,
Mi-e liniște... când simt cât de mult TE IUBESC!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre versuri, poezii despre sperieturi, poezii despre somn, poezii despre prăpăstii, poezii despre prietenie sau poezii despre prezent
Sufletul pereche se poartă cu tine frumos și te poartă pe al liniștii drum mătăsos, pe calea încrederii în sine, a stării inefabile de bine, acolo unde primesc răspuns întrebările în șoaptă și unde cuvintele "te iubesc!" se transformă de fiecare dată în exemplară faptă.
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre încredere, aforisme despre suflete pereche, aforisme despre suflet, aforisme despre iubire, aforisme despre frumusețe, aforisme despre declarații de dragoste sau aforisme despre cuvinte
Locul din care vin
în locul acela copilăria nu se sfârșea,
era locul unde speranțele prindeau
gustul fructelor nobile,
norii de invidie dispăruseră,
ploua doar cât era nevoie
la timp să nu își tulbure nimeni credința,
diminețile fragede ca o iubire nemărturisită
invadau dealurile, se făleau cu pozna lor,
zâmbeau tuturor,
era atât de frumos încât doar curcubeul îndrăznea să
coloreze orizontul,
tinerii aveau rostul să descopere lumea, să o iubească,
și să-și promită că nu vor uita locul unde
speranțele deveneau fructe nobile.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fructe, poezii despre tinerețe, poezii despre promisiuni, poezii despre nori sau poezii despre invidie
Înainte de vreme
De ceva vreme nu te-am mai simțit
Nici în farmecul nopții, nici în razele
Celei ce-nsemna odată clipele...
Acestei inimi care încă n-a-'mpietrit!
Încă mai simt cum bate-a dragoste,
Chiar dacă nu mai bate pentru tine!
Deși credeam că nu își mai revine,
Uite-mă-aici: trăind tot o poveste...
O poveste care-i tot despre dragoste,
O dragoste care ghici, ce? S-a stins!
Despre un vis frumos ce-a fost învins,
Dar care... încă ne mai urmărește!
Cum am putea să nu avem regrete?!
Doar știi și tu ce am trăit, a fost
Și cât de tragic s-a sfârșit și fără rost...
De nici n-ai spune c-am iubit cu sete!
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (23 mai 2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tragedie sau poezii despre sfârșit